Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Vladimir Ro?ulescu   
Duminică, 15 Iunie 2014 22:23
General Henri Berthelot, art+emisÎn campania din anul 1916, România a suferit un dureros e?ec ?i o pierdere teritorial? masiv?, în favoarea Puterilor Centrale, Casa Regal?, autorit??ile ?i trupele române fiind nevoite s? se retrag? în Moldova, la nord de Siret, pentru o refacere ?i o reorganizare militar?. Intrarea României în vâltoarea Primului R?zboi Mondial s-a f?cut sub presiunea for?elor Antantei ?i pe baza unor promisiuni strategice din partea acelora. Alia?ii din Antant? nu ?i-au îndeplinit sarcinile militare la care se angajaser?, sarcini menite s? men?in? presiunea asupra fronturilor cu Puterile Centrale ?i s? trimit? înt?riri din partea Rusiei, în Dobrogea, la nivel de 200.000 de lupt?tori. Drept consecin?? Puterile centrale au putut retrage for?e covâr?itoare de pe alte fronturi ?i din reserve, pentru a le îndrepta împotriva României. Presiunea german? pe frontul din nordul Fran?ei a sc?zut sim?itor, dar nici nu s-a putut realiza o presiune a Antantei, pentru a obliga pe nem?i s? nu retrag? for?e. Nici frontul Antantei din sudul peninsulei balcanice nu a fost capabil s? fac? progrese în ajutorul României.  Antanta dorea totu?i s? p?streze combativitatea României, ca un ghimpe în coasta Puterilor Centrale, de?i se ?tia c? intrase în r?zboi cu resurse materiale de r?zboi foarte limitate ?i avea de luptat pe un front imens de 1.200 de km. Ca urmare s-a decis ajutarea, pe cât posibil, a acestui aliat devenit foarte important. În acest scop Atunci când s-a constat c? Armata Român? se afla covâr?it? de Puterile Centrale ?i se ap?ra cu disperare pe linia Carpa?ilor, la trec?tori, a fost trimis? Misiunea Militar? Francez?, condus? de experimentatul general francez Henri Mathias Berthelot.  Între octombrie 1916 ?i începutul lunii februarie 1917, misiunea a cuprins 277 ofi?eri de infanterie, cavalerie ?i artilerie, 88 medici, farmaci?ti ?i veterinari, 37 pilo?i ?i observatori, 4 ofi?eri de marin?, 8 ofi?eri de interven?ii, al?turându-se 1.150 de grade inferioare ?i solda?i, specializa?i în diverse meserii. De?i regele Ferdinand I împreun? cu Marele Cartier General au r?mas pân? în martie 1917 la Bârlad, Mai aproape de linia frontului, Berthelot ?i o parte din colaboratorii s?i s-au instalat la Ia?i. Aici, prezen?a generalului Berthelot, s-a dovedit benefic?, implicându-se activ în rezolvarea unor sarcini de conlucrare cu reprezentan?ii statelor aliate. De astfel, în ianuarie 1917, Berthelot a f?cut demersuri la Petrograd pentru a sus?ine în mod indirect cauza româneasc? al?turi de a Fran?ei, unde avut un schimb de replici cu ?eful Marelui Cartier General rus din aceea perioad?, V.I. Gurko, moment pe care generalul V. Pétin îl va men?iona în lucrarea sa, „Le drame roumain, 1916-1918”, publicat? la Paris, în 1932. Schimburile de vederi dintre generalul Berthelot ?i generalul Gurko, care ap?ra punctul de vedere rusesc, au fost aprinse ?i au pus în eviden?? divergen?ele profunde. „Sunte?i mai român decât românii!”, i-a spus într-o zi Gurko lui Berthelot. În realitate, Berthelot nu era mai român decât românii, ci, prin ac?iunea sa sus?inea cu energie interesele franceze”.
 
Implicarea generalului Berthelot ?i a colaboratorilor s?i în procesele de reorganizare ale armatei a avut, în prima jum?tate a anului 1917, rezultate remarcabile. Sub îndrumarea ?i supravegherea atent? a generalului francez au fost reconstituite marile unit??i ale armatei române, au fost organizate centrele de insurec?ie ?i ?colile militare, solda?ii francezi oferind sprijin active ?i substan?ial acestor activit??i. Sub conducerea generalului Henri Mathias Berthelot, divizii întregi au fost rapid aduse înapoi la ordinea de lupt?. În timpul lunilor de iarn? ?i de prim?var?, un inventar enorm de arme a ajuns în România prin intermediul liniilor de cale ferat? din Rusia, Armata român? a primit 199 de avioane de lupt? ?i de recunoa?tere, 2.700 de mitraliere, 1,37 milioane de grenade, 220.000 de pu?ti, 100 de milioane de cartu?e, 2 milioane obuze de artilerie, precum ?i alte materiale de r?zboi de strict? necesitate.
Condi?iile militare de la fronturile de sud ?i nord erau foarte îngrijor?toare, iar cele din interiorul Moldovei erau grele ?i cu mari lipsuri peste care s-a suprapus o epidemie de cium?. Cu toate acestea, la jum?tatea lunii martie armata român? a avut un num?r de 492.403 de cadre militare. De?i num?rul efectivelor nu era foarte mare, acestea au fost grupate în Armata a 2-a, aflat? sub comanda generalului Alexandru Averescu, reunind 6 divizii, ?i în Armata 1-a, aflat? în plin proces de reogranizare ?i care urma s? cuprind? 9 divizii. Autoritatile române au apreciat în mod deosebit activitatea generalului H.M. Berthelot, iar drept dovad?, la 21 mai 1917 a fost votat? de Parlament acordarea cet??eniei de onoare a României. I.G. Duca, ministru în guvernul I. I. C. Br?tianu, a men?ionat în memoriile sale c? momentul a produs „o nou? ?i c?lduroas? manifesta?ie de simpatie pentru s?rb?torit, pentru Fran?a ?i pentru întreaga Misiune Militar?”. Legea a fost propus? de deputatul Constantin Banu ?i semnat? de regele Ferdinand I, la 18 iulie 1917. Satisf?cut de aceast? decizie a autorit??ilor române, generalul francez a scris familiei sale în Fran?a pentru a o informa c? „Am fost în?tiin?at c? Senatul ?i Camera Deputa?ilor m-au proclamat cet??ean de onoare al României cu aclama?ii ?i cu o unanimitate de voturi ce m? flateaz? în mod deosebit”.
 
Popularitatea generalului a cunoscut o cre?tere considerabil?, motivând astfel foarte mul?i osta?i s? se înroleze ca voluntari în armat?, printre ei num?rându-se foarte mul?i ardeleni ?i bucovineni, care au sosit la Ia?i în data de 7 iunie 1917 ?i pe care generalul Berthelot i-a primit cu bucurie.. A doua zi a avut loc, în Pia?a Unirii, din Ia?i, ceremonia de depunere a jur?mântului de credin?? fa?? de rege. Folosindu-se de diverse condi?ii ?i sub diverse forme reorganizarea armatei române a fost încheiat? pân? în iunie 1917, iar planul de ac?iune pentru frontul din Moldova a fost finalizat. Obiectivul principal al planului era, f?r? doar ?i poate, eliberarea Munteniei de trupele inamice, ofensiva urmând a fi declan?at? la data de 22 iulie 1917. Nemul?umirea lui Br?tianu fa?? de data declan??rii ofensivei l-a determinat pe Ferdinand I s? convoace în data de 18 iulie 1917 un consiliu de r?zboi, la care au luat parte ?i ?eful Înaltului Comandament Român, generalul Constantin Prezan, ?eful misiunii franceze, Henri M. Berthelot, dar ?i reprezentatul rus, generalul Scerbacev. Tot sub pre?edin?ia regelui, a avut loc câteva zile mai târziu un alt consiliu, cu aceia?i protagoni?ti ca ?i la prima întrunire, cu excep?ia generalului Alexandru Averescu, care la primul consiliu nu a participat. La consf?tuire, conform celor men?ionate de Averescu, „S-a discutat eventualitatea evacu?rii Moldovei. Era chestiunea unde s? se retrag? armata. Se prezentau mai multe solu?iuni: Kerson, Poltava ?i Harkov.”. Retragerea armatei române în Rusia era o op?iune a ru?ilor, care ar fi l?sat Moldova prad? armatelor germano-austriece. Aceasta ar fi însemnat pierderea total? a  independen?ei ?i ?tergerea României de pe hart?. Solu?ia a fost respins? de to?i factorii de r?spundere români, sus?inu?i ?i de regina Maria.
 
Inaintea declan??rii ofensivei, care trebuia s? înceap? la 22 iulie stil nou, Berthelot a f?cut o ultim? inspec?ie a frontului, controlând, la 27 iunie/10 iulie 1917, frontul destinat Regimentului 47/72 Infanterie, aflat sub comanda generalului Radu Rosetti, urmând ca dup? dou? zile s? efectueze ?i o inspec?ie pe frontul Corpului 6 Armat? român. Concluziile finale ale acestor inspec?ii au fost  notate într-un raport înaintat regelui Ferdinand I-ul, în care se reliefa faptul c? trupele aveau un moral ridicat ?i erau foarte bine instruite. Generalul francez mai remarca, în raport, faptul c? „solda?ii sunt dornici s?-?i fac? datoria”. Conform planului de campanie, de dou? ori amânat, la 9/22 iulie 1917, Armata I-a român? urma a ini?ia ofensiva în sudul Moldovei, în zona N?moloasa, acolo unde, printr-o rar? coinciden??, î?i concentrase for?ele de ofensiv? ?i von Makensen. Surpriza avea s? survin? dou? zile mai târziu, atunci când Armata a II-a, condus? de Alexandru Averescu, învingea inamicul ?i ocupa ora?ul M?r??ti, aducând astfel primul succes românesc din campania anului 1917 (25 iulie). Ins? o zi mai târziu ofensiva rus?, ?i iomplicit cea român?, era oprit? în mod surprinz?tor de Al. Kerenski, devenit conduc?torul provizoriu al guvernului rus dup? alungarea ?arului Nicolae al II-lea în urma evenimentelor din martie 1917. Ordinul lui Kerenski a provocat în rândul generalilor români ?i francezi un sentiment de indignare. Despre acest moment Henri M. Berthelot a notat în memoriile sale: „La prânz lovitur? de teatru! Generalul Prezan vine ?i-mi spune c? o telegram? a lui Kerenski ordon? oprirea atacurilor ?i suspendarea oric?rei ofensive. Dau fuga la Scerbacev care îmi confirm? informa?ia. Îi cer s? telegrafieze lui Kerenski pentru retragerea ordinului în ceea ce prive?te frontul românesc. [...] Scerbacev îmi r?spunde c? este imposibil: telegrama a sosit f?r? a fi codat?, lovitura moral? e dat?, toate sovietele de pe frontul românesc au ?tiut de ea cu o or? înaintea lui ?i au comunicat-o trupelor ruse.”
 
La început de iulie 1917, armata I-a român? a pornit din zonele refacere din nordul Moldovei pentru a-?i ocupa sectorul de lupt? pe malul Siretului. Mar?urile trupelor Armatei I-a s-au f?cut, în cea mai mare parte pe jos ?i noaptea, pentru a nu fi observate de avioanele inamice. Ea a luat pozi?ie între armatele a IV-a ?i a VI-a ruse. In diminea?a zilei de 20 iulie, artileria român? a început tragerile de reglare asupra liniilor inamice. Ea a acontinuat ?i în zilele de 21 ?i 22 iulie. La 23 iulie dim,inea?a, pe tot frontal Armatei I-a, aproape ?ase sute de guri de tun trimiteau du?manului salutul zgomotos al armatei române reintrate ân lupt? dup? ?ase luni de t?cere. Preg?tirea artileristic? propriu zis? începuse. Ea era formidabil? ca putere ?i însp?imânt?toare ca eficacitate. Ingrozitorul bombardament a ?inut trei zile, 23, 24, 25 iulie, timp în care s-au aruncat asupra inamicului 170.000 de proiectile, adic? 220 de vagoane, cuprinzând 2.200 de tone de muni?ii. Toat? lunca Siretului era acoperit? de nori de fum negru, galben-ro?cat ?i vârtejuri de  p?mânt ?i praf. P?mântul se cutremura  de mul?imea neîntrerupt? a exploziilor. In dup? amiaza zilei de 25 iulie întreaga armat? era în a?teptarea asaltului. Comandamentul Armatei I-a române a primit copiile telegramelor adresate de generalul ?cerbacev armatelor ruse de pe frontal român de oprirea ofensivei, ordonat? de Kerenski. Marea încle?tare de la M?r??e?ti urma s? aib? loc pe parcursul lunii august, când ofensiva a apar?inut germanilor ?i când s-a stins dorin?a lor de a desfiin?a rezisten?a acerb? a românilor. Ordinul de suspendare al ofensivei armatelor ruse, emis de Al. Kerenski, nu a fost respectat ini?ial de generalul Al. Averescu, pe motiv c? acesta nu putea fi aplicat. Decizia generalului român nu a fost pe placul lui Berthelot, mai ales c? între cei doi exista o rela?ie tensionat?, care s-a agravat ?i mai mult dup? alegerea ca ?ef al Statului General Major al Armatei Române a lui Constantin Prezan, decizie de care Henri M. Berthlot nu era str?in. Decizia ruseasc? de suspendare a  ofensivei a provocat generalului Berthelot o stare de îngrijorare, datorit? faptului c? situa?ia de pe frontul românesc s-ar fi putut deteriora, dar ?i temerii provocate de încheierea unei eventuale p?ci separate, sugerând superiorului s?u din Fran?a ca cele dou? guverne - englez ?i francez - s? ac?ioneze pe lâng? guvernul rus de la Petrograd pentru ca România s? nu fie abandonat?, asigurându-l de altfel pe ministrul de R?zboi francez c? nici primul ministru Ion I.C Br?tianu ?i nici ?eful Marelui Stat General Major român, Constantin Prezan, nu doreau o încheiere a p?cii separate, acestora al?turându-li-se ?i regele Ferdinand I.

În campania din vara anului 1917 rolul generalului Henri M. Berthelot a fost doar de observator al evolu?iilor situa?iei militare de pe front, f?r? a se implica în conducerea opera?iunilor militare. La 30 iulie 1917, Ferdinand I a cerut schimbarea generalului Constantin Cristescu de la comanda Armatei I, acesta fiind înlocuit, tot la propunerea regelui, cu generalul Eremia Grigorescu. Berthelot sus?inea în jurnalul s?u c? „La 30 iulie, iat? o criz? în comandamentul român. Situa?ia respectiv? a ?efilor Armatei a IV-a rus? ?i Armatei I român? nu a fost bine definit? ?i se simte o grav? neîn?elegere între generalii Ragoza ?i Christescu”. Nu s-a implicat nemijlocit în schimbarea lui Cristescu, dar a considerat decizia oportun?, deoarece, dup? cum men?ioneaz? Berthelot, „nu a ar?tat destul? energie ?i nu reu?it o buna conlucrare cu Ragoza (comandantul armatei ruse.), care ar fi vrut sa fie deja pe malul drept al Siretului”. Confruntându-se cu o situa?ie defavorabil? României, din cauza refuzului rusesc de a mai lupta, autorit??ile române au fost nevoite s? organizeze la 4 august un Consiliu de R?zboi la care participa ?i Berthelot. Conform celor men?ionate de Br?tianu, la consiliu s-a decis „s? se apere p?mântul Moldovei metru cu metru” ?i în cazul unei situa?ii defavorabile, autorit??ile române împreun? cu regele s? se retrag? în Rusia. De?i conducerea Armatei I-a a fost schimbat? la cererea regelui Ferdinand I, aceasta a dat luptele dintre cele mai grele, culminând cu victoria de M?r??e?ti. Binecunoscuta b?t?lie de la M?r??e?ti a fost ini?ial angajat? de Armata a 9-a german? ?i de Armata a 4-a rus?, devenind pe parcurs o b?t?lie în care aportul trupelor române aflate sub comanda generalului Eremia Grigorescu, a fost esen?ial. Desf??urat? de-a lungul a trei etape importante, ce au durat 29 de zile (10 în ofensiv? ?i 6 de contraatac) ?i 13 zile de relativ? acalmie, trupele române animate de o vie dorit? de revan??, au dat dovada de o tenacitate extraordinar?, reu?ind astfel s? st?vileasc? întreg elanul ofensiv al inamicului. Munca generalului depus? la organizarea ?i instruirea armatei române ?i-a arat roadele în urma acestor b?t?lii celebre care au reprezentat unul dintre cele mai frumoase capitole ale istoriei ??rii.

Henri M. Berthelot remarca prin intermediul unui raport adresat superiorilor s?i, progresele armatei române, dar ?i faptele de vitejie ale soldatului român, care conform celor remarcate de acesta „soldatul este bun, foarte puternic, foarte rezistent, m?r??luitor, nu se plânge niciodat?. Românului nu îi este fric? de gloan?e. Atac? plin de vitejie în profida mitralierelor ?i salvei de focuri a inamicului, cât despre ofi?eri, cu câteva excep?ii au dat dovad? de curaj ?i devotament, mai ales ofi?erii militari”. Pe lâng? remarcile adresate solda?ilor români, generalul Berthelot eviden?iaz? ?i numero?i ofi?eri francezi, pe care de asemenea acesta îi va men?iona într-un raport expediat în Fran?a, la 19 august 1917. În raport, Berthelot a eviden?iat faptele de vitejie ?i curaj ale c?pitanului aviator Maurice Gand, din misiunea aeronautic? francez?, care doborâse un avion german într-o b?t?lie aerian? dat? lâng? Bârlad, dar ?i ale locotenentului Berge, care a fost ranit ?i dat disparut în urma atacului german din zona Slanic, aflat în fruntea Regimentului 46 Infanterie. Pentru actele de eroism dovedite pe câmpul de lupt?, regele Ferdinand a acordat, la 9 august 1917, ofi?erilor francezi, decora?ii cu înalte ordine ?i medalii române?ti. Drept urmare, pentru serviciile aduse artileriei antiaeriene, c?pitanul Vincent Francois a fost decorat cu Ordinul „Steaua României” cu spade, în grad de cavaler, c?pitanii aviatori ai misiunii aeronautice, Maurice Gand, Charles Mallet de Mailly Nede ?i locotenentul pilot  Roger Lucy au primit înaltul ordin militar „Mihai Viteazul” clasa a III-a. ?eful misiunii militare franceze, H.M. Berthelot a fost decorat personal de c?tre regele României, la 23 iulie cu ordinal „Mihai Viteazul”. De asemenea, în semn de recuno?tiin?? a meritelor sale, autorit??ile franceze i-au acordat generalului Berthelot, în vara aceluia?i an, înaltul ordin  „Legiunea de Onoare” pentru strângerea rela?iilor franco-române.

Cu toate c? nu a contribuit direct la marile succese române din vara anului 1917, ob?inute în b?t?liile de la M?r??ti, M?r??e?ti ?i Oituz, Misiunea Militar? Francez?, în frunte cu generalul Henri Mathias Berthelot, a jucat un rol deosebit de important în reorgranizarea ?i instruirea armatei române. Activitatea generalului Henri Mathias Berthelot a fost apreciat? ?i în rândul unor ?efi de partide române?ti. Astfel la 27 august 1917, ?eful Partidului Conservator, Al. Marghiloman, oponent de seam? al Antantei,  a men?ionat în memoriile sale faptul c?: „Organizarea francez? a dat rezultate minunate. Regele ?i principele Carol pretutindeni pe front. Berthelot se ocupa mai cu seam? a dirija instruc?ia artileriei grele”. De astfel simpla prezen?? a ofi?erilor francezi, atât pe str?zi, cât ?i prin localurile publice, erau de natur? s? ridice moralul ?i optimismul românilor. Ministrul francez de r?zboi, Paul Painleve a recunoscut meritele generalului, cât ?i a întregii Misiuni, afimând într-un ordin de zi „sub evenimente conducerea ?efului s?u, generalul Berthelot care a dat tuturor colaboratorilor s?i o impulsionare viguroas? ?i str?lucit? ?i le-a comunicat convingerea sa arz?toare ?i sentimentului dedicat al datoriei. Misiunea francez? de pe lâng? armata român? a reu?it în mod str?lucit s?-?i îndeplineasc? rolul dedicat, care i-a fost încredin?at. In cursul grelelor ?i glorioaselor lupte care au consemnat e?ecul ofensivei germane în regiunea Siretului, personalul Misiunii Militare franceze a dat pe câmpul de b?t?lie probe ale unui devotament ?i spirit de sacrificiu c?ruia comandamentul român i-a adus din plin omagiu contribuind astfel, prin exemplul s?u, la cre?terea moralului armatei române ?i aducând un serviciu însemnat la cauza alia?ilor.” De asemeanea, generalul commandant al Armatei I-a române, Eremia Grigorescu, ?i-a exprimat recuno?tiin?a fa?? de ofi?erii francezi pentru serviciile aduse României, printr-o scrisoare adresat? ?efului Misiunii Franceze, H.M. Berthelot. Generalul roman a  men?ionat urm?toarele: „Am g?sit la dân?ii un ne??rmuit devotament, o grij? unic? s? asigure succesul ?i dispre?ul complet al primejdiei”. R?spunsul lui Berthelot nu a întârziat s? apar?, mul?umind generalului Eremia Grigorescu  pentru laudele aduse ofi?erilor francezi, care activau în corpurile de trupe ?i avia?ie ale Armatei I-a. Nici ofi?erii francezi ai misiunii nu au omis s? adreseze cuvinte de laud? solda?ilor români. Intr-un raport înaintat superiorilor s?i, un ata?at militar de pe lâng? Divizia a 3-a Infanterie, colonelul Charles Vesperini, relata faptul c?: „soldatul român e bun, foarte solid, foarte rezistent, excelent la mar?uri, nu se plânge de greut??i.” [1]
---------------------------------------
footer