Revista Art-emis
Istorie, documente inedite (1) PDF Imprimare Email
  
Duminică, 18 Mai 2014 12:43
Regele Mihai - ipostaze cu rusi, art-emisInamicul public num?rul 1: Regele tr?d?tor
 
Prin amabilitatea neobositului cercet?tor al Istoriei contemporane ?i recente, colaborator al revistei noastre, domnul Mircea Vâlcu-Mehedin?i ve?i avea prilejul s? lectura?i o serie de documente autentice referitoare la acei zbuciuma?i ani în care Regele Mihai ?i-a tr?dat ?ara ?i poporul al c?ror suveran era, a arestat comandantul de facto al O?tirii Române ?i - în plin conflict militar - l-a predat inamicului. Cum poate fi numit? altfel o asemenea cumplit? samavolnicie prin care a deschis poarta ??rii în fa?a n?v?litorilor decât tr?dare? Despre demnitatea Conduc?torului Statului din timpul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, dar ?i despre gestul fostului ultim rege al României voi da citire, scriitorului ?tefan Dumitrescu: „Mare?alul face parte din ?irul mare de Domnitori tr?da?i ?i asasina?i ai acestui p?mânt, începând cu Ciobanul din Mitul Miori?ei, continuând cu Burebista sau Decebal sau Mihai Viteazul, care se repet?. [...] Aceia care l-au arestat pe Mare?alul Ion Antonescu, pentru c?, în infantilismul lor au crezut c? pentru aceasta li se vor în?l?a statui, au s?vâr?it una dintre cele mai mari tic?lo?ii. Ei s-au mânjit pentru totdeauna de sânge ?i dezonoare. [...] O palm? dat? poporului român ?i istoriei acestui neam. Un scuipat în obraz, pe care cotropitorul ??rii l-a folosit în loc de ?tampil?”. Din p?cate, nici acum situa?ia nu difer? prea mult, de?i... România este ast?zi „o ?ar? a tuturor posibilit??ilor”, dar nu pentru c? ar fi o ?ar? liber? ?i democrat?, ci pentru c? „aici, fiecare face ce vrea”, sus?inând opinia marelui Nicolae Iorga: „...la români, politica se orienteaz? dup? mirosul de friptur? !”.
Ce n-a? da s? pot spune altfel? Ce n-a? da s?-l pot contrazice pe ?tefan Dumitrescu când afirm? c? „suntem un popor axiofag, care ne distrugem, ne mânc?m valorile”? S? fie acest p?mânt românesc otr?vit iar neamul blestemat atât de r?u încât în „delirul” lui halucinant s?-?i ucid? conduc?torii? Un r?spuns poate fi g?sit ?i în versurile unui mare poet contemporan: „...?i din vreme-n vreme/ Practic? barbar?/ Capul Gintei noastre/ Cade pentru ?ar?...”  
 
Ce n-a? da s? nu pot spune c? la noi este raiul refula?ilor de la marginea societ??ii ?i a tr?d?torilor de ?ar?? De ce, pentru simplul motiv c? la noi, ca la nimeni, dezertorii, tr?d?torii de ?ar? care, fugi?i pe alte meleaguri - unde cândva ?i-au primit argin?ii vânz?rii de neam - sunt ast?zi reabilita?i, absolvi?i de orice vin?, repu?i în drepturi, li se dau gradele ?i chiar sunt ridica?i la rangul de eroi, pe când cei care au slujit ?ara cu credin?? sunt trecu?i în categoria criminalilor. Conduc?torii postecembri?ti ai României, dup? ce, mai întâi l-au alergat în jurul b?t?turii, în cele din urm? l-au pricopsit pe „Regele El-Fugitivo” cu propriet??i (cândva bunuri ale Coroanei - deci ale unei institu?ii, nu bunuri personale), i-au acordat privilegii de fost conduc?tor de stat, pe acela care, la 23 august 1944 ?i înfigând cu?itul în spatele aliatului de pân? atunci.
 
Este cazul s?-i întreb?m pe nem?i de ce au pus, pentru vecie, eticheta de „tr?d?tor” pe fruntea României ? Este cazul s?-i întreb?m pe cei peste 170.000 de osta?i români lua?i prizonieri de Armata Ro?ie „eliberatoare” în intervalul 23 august - 12 septembrie 1944, f?r? posibilitate de a se ap?ra, du?i apoi în taigaua siberian?, în minele din Dombas sau risipi?i aiurea, pe teritoriul Uniunii Sovietice, care le-au fost „impresiile de c?l?torie”? Câ?i dintre ei ar mai putea r?spunde? Asist?m la o discreditare furibund? a tot ce are tangen?? cu specificul nostru na?ional. O a?a zis? elit? cultural?, cu apeten?e exclusiv interna?ionaliste, marcat? evident de complexul superiorit??ii, se agit? ?i încearc?, cu obstina?ie, s? impun? idei ?i percepte culese de aiurea, creând artificial contexte aberante, absolut incompatibile cu tradi?iile românilor. Ace?ti killeri culturali - denigratori de valori autentice se erijeaz? într-un juriu suprem al istoriei ?i spiritualit??ii române?ti, c?rora urm?re?te s? le submineze temeliile, s? umbreasc?, s? maculeze marile personalit??i ?i s? le estompeze crea?iile. (Ion M?ld?rescu)
În seara zilei de 23 august 1944, dup? arestarea Mare?alului Ion Antonescu ?i a Vicepre?edintelui Consiliului de Mini?tri, prof. univ. dr. Mihai Antonescu, regele Mihai, a dat o proclama?ie c?tre ?ar?, înregistrat? pe pl?ci ?i difuzat? la postul de radio român, pe care o red?m:
 
„Proclama?ia c?tre ?ar? a Majest??ii Sale Regelui (Mihai I - n.a.)
 
Români,
În ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit în deplin? în?elegere cu Poporul Meu, c? nu este decât o singur? cale pentru salvarea ??rii de la o catastrof? total?: ie?irea noastr? din alian?a cu puterile Axei ?i imediata încetare a r?zboiului cu Na?iunile Unite.
Români,
Un nou Guvern de Uniune Na?ional? a fost îns?rcinat s? aduc? la îndeplinire voin?a hot?rât? a ??rii de a încheia pacea cu Na?iunile Unite. România a acceptat armisti?iul oferit de Uniunea Sovietic?, Marea Britanie ?i Statele Unite ale Americii. Din acest moment înceteaz? lupta ?i orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum ?i starea de r?zboi cu Marea Britanie ?i Statele Unite. Primi?i pe solda?ii acestor armate cu încredere. Na?iunile Unite ne-au garantat independen?a ??rii ?i neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost r?pit?.
Români,
Poporul nostru în?elege s? fie singur st?pân pe soarta sa. Oricine s-ar împotrivi hot?rârii noastre liber luate ?i care nu atinge drepturile nim?nui este un du?man al Neamului nostru. Ordon Armatei ?i chem Poporul s? lupte prin orice mijloace ?i cu orice sacrificii împotriva lui. To?i cet??enii s? se strâng? în jurul Tronului ?i al Guvernului pentru salvarea Patriei. Cel care nu va da ascultare Guvernului se opune voin?ei poporului ?i este un tr?d?tor de ?ar?
Români,
Dictatura a luat sfâr?it ?i cu ea înceteaz? toate asupririle. Noul Guvern înseamn? începutul unei ere noi în care drepturile ?i libert??ile tuturor cet??enilor ??rii sunt garantate ?i vor fi respectate. Al?turi de armatele aliate ?i cu ajutorul lor, mobilizând toate for?ele Na?iunii, vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena pentru a elibera p?mântul Transilvaniei noastre de sub domina?ia str?in?.
Români,
De curajul cu care ne vom ap?ra cu armele în mân? independen?a împotriva oric?rui atentat la dreptul nostru de a ne hot?rî singuri soarta depinde viitorul ??rii noastre.
Cu deplin? încredere în viitorul Neamului Românesc s? p??im hot?râ?i pe drumul înf?ptuirii României de mâine, a unei Românii libere, puternice ?i fericite.
Mihai”
Aceast? „Proclama?ie” s-a dovedit a fi mincinoas?, a indus în eroare poporul român, iar urm?rile au fost catastrofale. Fostul, pe atunci Rege al României a declarat: „România a acceptat armisti?iul oferit de Uniunea Sovietic?, Marea Britanie ?i Statele Unite ale Americii.” Nici Uniunea Sovietic?, nici Marea Britanie ?i nici Statele Unite ale Americii nu au oferit atunci acel armisti?iu. Proclama?ia Regele Mihai a fost unilateral? ?i a fost interpretat? drept o capitulare necondi?ionat? a Armatei Române în fa?a Alia?ilor. Semnarea armisti?iului s-a consumat în condi?ii umilitoare pentru România, abia la data de 12 septembrie 1944, ceea ce fixeaz? strict momentul când a fost acceptat, nicidecum la 23 august 1944. Regele Mihai, cu de la sine putere, f?r? acordul „Alia?ilor”, a ordonat: „Din acest moment înceteaz? lupta ?i orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum ?i starea de r?zboi cu Marea Britanie ?i Statele Unite. Primi?i pe solda?ii acestor armate cu încredere. Na?iunile Unite ne-au garantat independen?a ??rii ?i neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost r?pit?.”
 
Dovada c? Uniunea Sovietic?, Marea Britanie ?i Statele Unite ale Americii nu acceptaser?, printr-o declara?ie sau un act scris,  „Proclama?ia” fostului rege, sunt documentele publicate mai jos. „Alia?ii” nu ne-au garantat „independen?a ??rii ?i neamestecul în treburile noastre interne” ?i nici nu „au recunoscut - accentuez, prin vreun document oficial sau declara?ie în pres?, nedreptatea actului de la Viena prin care ne-a fost r?pit? Transilvania”. Mai trebuie precizat c? Nota Insp. General al Jandarmeriei Nr. 46021-1944Transilvania a fost cedat? de c?tre regele Carol al II-lea, în urma „Dictatului” acceptat, f?r? împotrivire, ?i nu r?pit?.
Fostul rege Mihai cuno?tea „fericirea” pe care a dat-o comunismul locuitorilor Uniunii Sovietice, prigoana românilor din Basarabia, de c?tre U.R.S.S., adic? „Dictatura comunist?”, a?a c? prin cuvintele: „Cu deplin? încredere în viitorul Neamului Românesc s? p??im hot?râ?i pe drumul înf?ptuirii României de mâine, a unei Românii libere, puternice ?i fericite”, declara cu senin?tate, f?r? s? ro?easc?, în fa?a pl?cilor care înregistrau „Proclama?ia” c? „România de mâine va fi liber?, puternic? ?i fericit?.”
 
Revenind la urm?rile „Proclama?iei” mincinoase, v? prezint câteva documente ale vremii, din care rezult?, f?r? drept de t?gad?, c? începând cu 24 august 1944 ?i pân? la 12 septembrie 1944 (când Armisti?iul a fost semnat oficial, ?i acceptat de ??rile „Aliate”) U.R.S.S. a considerat România tot ?ar? inamic?. Sovieticii au dezarmat ?i luat în prizonierat în jur de 170.000 osta?i români, pe care i-au expediat în Siberia, la munc? for?at? în minele din Donbas, urm?rind un profit gratuit de pe urma muncii românilor din aceste lag?re, dar ?i exterminarea lor, prin înfometare, munc? peste puterile omene?ti ?i lipsa complet? a oric?rui tratament medical. Ace?tia, au albit cu oasele lor locul de deten?ie ?i munc? for?at?. ?i totul se datoreaz? fostului rege alogen, tr?d?tor al ??rii pe care o conducea.
Pentru a nu fi din nou acuzat de neadev?r de c?tre unii comentatori r?u inten?iona?i sau ignoran?i, a?a cum s-a întâmplat în cazul public?rii în premier?, în revista ART-EMIS a unor documente originale referitoare la procedura ?i momentul arest?rii celor doi Antone?ti[1], la 23 august 1944, redau „conform cu originalul” unele documente mai importante, g?site ?i cercetate în „Arhivele Na?ionale, Fondul Ministerului de R?zboi - Marele Stat Major, Dosar 188/1944-45:
 
Nota Inspectoratului General al Jandarmeriei Nr. 46021/1944
 
Suntem informa?i c? autorit??ile sovietice din Ia?i adun? b?rba?i din comunele învecinate, pe care dup? ce îi interneaz? în lag?rul de la Copou sau la Universitate îi îmbarc? în trenuri / vagoane de marf? cu u?ile b?tute în scânduri / ?i îi transport? în Basarabia. Sistemul utilizat este urm?torul:
S?tenii sunt chema?i la Ia?i sub diferite pretexte /particip?ri la întruniri, votari etc / de unde apoi sunt ridica?i, interna?i ?i ulterior transporta?i spre Est.
Prin acest procedeu s?au ridicat copii în vârst? de 11 ani ?i oameni maturi pân? la 60 ani.
Toate intervenâiile ce se fac ulterior pentru eliberarea acestor oameni, ridica?i cu for?a, nu au nici un rezultat.
În timpul cât sunt de?inu?i în lag?re sau se g?sesc îmbarca?i în vagoane se petrec scene emo?ionante când mamele sau so?iile celor interna?i vin s? le aduc? de ale mânc?rii de oare ce sunt bruscate ?i chiar b?tute, neputându-se apropia de so?ii sau de fii lor
Nota prizonieri români - 1944Ptr. conformitate (ss) Buzeanu
Marele Stat Major                                                                    
Sec?ia a II-a
Biroul Contrainforma?ii
27 octombrie 1944
N O T ?
 
cu privire la tratamentul prizonierilor români, captura?i dup? 23 august 1944
 
I. Dir. Acte ?i documente oficiale:
1. Hrana ?i asisten?a medical? foarte proaste
a. În primele zile / ofi?eri ?i trup? / au primit drept hran? numai o bucat? de m?m?lig? pe zi. Ulterior, hrana a fost îmbun?t??it?, constând în 3-400 de grame de pâine de om pe zi,?i carne în cantit??i foarte mici, de câteva ori pe s?pt?mân?.
b. Majoritatea prizonierilor au dormit sub cerul liber. Cei ad?posti?i erau culca?i pe paie.
c. Ca rezultat al hr?nirei proaste ?i a lipsei de asisten?? medical?, numai în lag?rul de la Universitatea din Ia?i, s?au ivit peste 200 de cazuri de dezinterie.
2. Regimul de paz? excesiv de sever
a. Prizonierilor nu li s?a permis contactul cu popula?ia civil?. Li s?a interzis de asemenea, s? primeasc? alimente ?i obiecte de îmbr?c?minte oferite de popula?ie cât ?i de membrii familiilor lor.
b. Pentru orice pretins? abatere de la restric?iunile de mai sus, prizonierii români au fost amenin?as?i cu împu?carea.
/Sursa: Darea de seam? asupra c?l?toriei de documentare ?i informare executat? de c?tre Domnul General Gheorghe Radu/
II. Din informa?ii necontrolate:
1. În momentul dezarm?rii, ofi?erii, subofi?erii ?i trupa au fost jefui?i de toate obiectele de valoare aflate asupra lor / ceasornice, stilouri, inele, bani, etc./ precum ?i de efectele de îmbr?c?minte ?i înc?l??minte.
2. Pe timpul transportului, care a durat uneori câteva zile, spre diverse centre de strângere sau lag?re, prizonierii nu au primit nici un fel de hran? ?i au dormit sub cerul liber.
3. Pentru ad?postirea prizonierilor au fost de multe ori folosite grajdurile sau alte cl?diri necorespunz?toare.
4. Deseori, prizonierii au fost înjura?i ?i lovi?i de c?tre solda?ii escort?.
5. Ofi?erii ?i osta?ii care dup? dezarmare nu s?au l?sat jefui?i, au fost împu?ca?i pe loc.
6. Ofi?erii ?i osta?ii, f?r? deosebire, au fost supu?i unui regim de munc? extenuant?, din care cauz? mul?i au murit.
7. Parte din ofi?eri ?i preo?i militari au fost pu?i p?zitori de oi ?i vaci.
8. Nu s?a f?cut nici o deosebire de tratament între prizonierii români ?i germani.
/Sursa: Nota informativ? C?pitan r?ducu, fila Nr. 13; Memoriu C?pitan rez. Ciurea Gheorghe fila Nr. 14 ?i 15; Soldat T.R. T?nase Florea, fila Nr. 17; declara?ia locuitorului Anghelica Gheorghe, fila Nr. 18/
p. ?eful sec?iei a II-a
Lt. Colonel Vasiliu Emil
 
Declara?ie
 
Subsemnatul soldat T.R T?nase Florea din regimentul 6 Art. Pite?ti, declar urm?toarele:Declara?ia sold. T.R.Tanase Florea, 1944
În ziua de 23 August 1944 am fost prins de ru?i ?i luat prizonier în satul Ru?ii, jude?ul Tutova, împreun? cu mai mul?i osta?i am fost du?i la comandamentele care erau mai în apropiere ?i apoi am fost interna?i în lag?r în Vaslui. Dup? ce nea ob?inut 14 zile, în lag?rul din Vaslui, din cauz? c? erau prea mul?i, am fost transporta?i la Ia?i în comuna Cupou. În momentul în care am fost prin?i,am fost jefui?i ?i dezbr?ca?i de hainele militarte ?i apoi lovi?i cu paturile armelor, (i)ar cine se opunea sau vorbea un cuvânt era împu?cat, mai mul?i osta?i români ?i Domni ofi?eri au fost împu?ca?i de ru?i.
În satul Gherghe?ti ?i comuna Mirce?ti din Jude?ul Tutova.
Dup? ce am fost transfera?i la lag?rul din Ia?i, patru zile nu am primit nici un fel de mâncare, Domnii ofi?eri ?i osta?ii no?tri erau dezbr?ca?i ?i desc?l?a?i de coloanele ruse?ti, dup? patru zile primim ?i noi o pâine de 3 Kgr. care era hran? la 20 de osta?i pe zi ?i aceea era necoapt?; dormem sub cerul liber ap? ne da odat? în zi din cauzaapei ?i hranei mureauosta?i cu zile. Foamea ne surprindea din moment în moment, suferin?ele morale ?i suflete?ti ne chinuia sufletele.
Dup? 27 de zile de suferin?? sose?te din capital? nou comisie pentru ae (r)anjarea ordinilor ?i desfiin?area lag?rilor din Moldova.
O parte din noi am sc?pat dar din nou am fost prin?i de comenduirile ruse?ti ?i sub escort? trimi?i în alte lag?re mai departe, pe ziua de 28 Septemvrie 1944, am fost prins din nou în comuna P?ie?ti Jud. Tutova de Comandamentul militar Rus ?i du?i în lag?re de munc? în Jude?ul B?l?i. Am fost pu?i la munc? la c?ile ferate ruse?ti dintre B?l?i ?i Chi?in?u, munceam ca robi sub supravegerea escortelor ruse?ti ?i basarabeni care aveau în ei un sentimentegoist ?i crud.
Eram în fiecare zi lovi?i de paturile armelor ?i pu?i la cele mai rele munci, ofi?erii no?tri care nu erau înv??a?i cu a?a mizerie mare îi prive cum se sting din via?? dar nu aveam nici o putere fiindc? sufeream cu to?ii.
Parazi?ii mâncau mai r?u din noi ca viermii, corpurile noastre erau numai r?ni nu am mai putut suferi de?i eram departe am fugit împreun? cu patru fra?i români; în timpul mesei, am profitat de ocazia c? santinelele se certau între ele fiindc? nu le-a ajuns ceaiul am fugit împreun? cu cei patru camarazi care totu?i mai sim?eu dorul ?i iubirea de patrie ?i de familie am zis: "chiar dac? vom fi împu?ca?i vom pune cap?t la suferin?e".
Cu ajutorul bunului Dumnezeu, dup? 7 zile de drum sosim în jud. Tutova, ora?ul Bârlad ?i am sosit în Bucure?ti pe ziua de 8 Octomvrie 1944, orele 10, m?am prezentat la Statul Major s? aduc la cuno?tin?? cele suferite ?i totodat? am ?i raportat c? lag?rile înc? nu s-au desfiin?at ?i înc? mai avem ofi?eri ?i osta?i care sufer? ?i îndur? mizerie de (ne)des-scris.
Domnule General, am fost trimis în fa?a Domniei Voastre de Domnul C?pitan de la Informa?ii dela Statul Major s? v? raportez.
Pentru care fapt dau prezenta declara?ie, în care ar?t c? lag?rile ruse?ti cu osta?ii no?tri înc? nu s-au desfiin?at. De?i sunt alia?i cu noi nu au cuvânt sunt r?i ?i cruzi ?i f?r? de nici un sentiment natural. Pe unde au trecut au jefuit tot ce au g?sit în fa?a lor, luând cu ei tot ce g?seau la gospodari, l?sând copii ?i femeile s? moar? de foame, pe unde am trecut din nou în Moldova am putut vedea bocitile ?i suspinile care mai exist?.
Soldat T.R. (ss) T?nare Florea
9 Octomvrie 1944
 
Not?: Textele celor trei documente au fost reproduse, respectând ad-literam ortografia ?i formularea original?. Documente pot fi g?site ?i în volumul „Istoria Comunismului din România", autor Mircea Vâlcu-Mehedin?i, 2014. Pentru procurarea lucr?rii v? pute?i adresa autorului, la adresa: Această adresă de e-mail este protejată de spamboĆŁi; aveĆŁi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza
- Va urma -
Grafica - Ion M?ld?rescu
-------------------------------------
[1] Vezi: Redac?ia ART EMIS - Inedit ! - 23 august 1944  http://www.art-emis.ro/istorie/1778-inedit-23-august-1944.html
footer