Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
?tefan Stare?u   
Duminică, 13 Aprilie 2014 18:30
Constantin Brancoveanu ?i fiiiB?t?lia de la Kossovopolije ?i efectul ei asupra percep?iei ortodoxiei īn cruciada tārzie
 
B?t?lia de la Kossovopolije a determinat o mare schimbare īn percep?ia cruciadei tārzii. Dup? moartea eroic? a lui Laz?r Hrebeljanovic pe cāmpul de b?t?lie, regalitatea european? a īnceput s? fie sensibil? la atacurile otomane asupra ortodoxiei. Moartea primului rege īn cruciad? laolalt? cu o mare parte a nobilimii a conferit prestigiu fiului s?u, Despotul ?tefan, care astfel a putut accede īn prima pozi?ie din Ordinul Īntemeiat de Sigismund de Luxemburg la Nurenberg, Ordinul Dragonului. Astfel, fiul regelui martir de al Kossovopolije a ajuns īn fruntea structurii gāndite pentru a sus?ine eforturile cruciadei tārzii. Imaginea regelui martir a dus la o schimbare a imaginii ortodoxiei īn regalitatea european?, fapt ilustrat de legendele numeroase referitoare la orientarea ortodox? a lui Sigismund de Luxemburg, p?strate la Tismana (mergānd pān? la botez) sau īn scrieri referitoare la istoria ru?ilor supu?i Poloniei (Dluglosz). Impactul Vidovdanului asupra cruciadei tārzii este mare. Iancu de Hunedoara, succesor al politicii lui Sigismund, reediteaz? b?t?lia de la Kossovopolije, pierzāndu-o, iar Neagoe Basarab nume?te īn Īnv???turile sale b?t?lia sui-generis sub numele de Vidovdan, īn varianta primar? slavon? a textului. Astfel, se poate vedea o tradi?ie ini?iatic? īn cruciada tārzie referitoare la aceasta b?t?lie, care a dus al consolidarea imaginii cavalerului martir sau a regelui martir. Probabil c? aceast? b?t?lie a constituit catalizatorul conceptului de cruciad? tārzie, iar Ordinul Dragonului este posibil s? fi fost constituit pentru a da o form? coerent? noii dimensiuni a crucidei, lansat? de moartea unui monarh ce avea nume predestinat parc?, Laz?r, īntāiul īnviat din mor?i. Baladele medievale sārbe referitoare la b?t?lie ori prezentarea b?t?liei īn manuscrise ruse?ti ce con?in ?i imaginile primelor īncoron?ri de tip imperial de la Moscova arat? amploarea pe care b?t?lia a avut-o īn imaginarul ortodox. Apogeul imaginii b?t?liei este dat de pictarea la Curtea de Arge? a lui Laz?r Hrebeljanovic ca inclus īn dinastia Basarabilor dr?cule?ti(lipsind d?ne?tii lui Neagoe, ceea ce duce la idee prelu?rii unui model de genealogie din vechea biseric? zidit? de Vlad Dracul, care era interesat de preluarea modelului lui Laz?r, īnlocuindu-l pe ?tefan Lazarevic ca membru ortodox īn ordinul Dragonului), ?i de pisania de la Arge?, īn care se vorbelte de alegerea īmp?r??iei cere?ti de c?tre un conduc?tor, ciudat? coinciden?? cu tema similar? din baladele sīrbe.
 
Vlad Dracul este chiar reprezentat al?turi de Sf. ?tefan īn genealogia de la Arge?, ceea ce trimite c?tre ideea mucenicului regal (Stefan īnseamn? coroan?, ?i e intāiul martir, similaritare cu moartea lui Laz?r, iar ?tefan este ?i patronul monarhiei sārbe, ?i nume dinastic īn Serbia inclusiv pentru Laz?r). Īnc? un indiciu al atribuirii genealogiei epocii lui Vlad Dracul ?i īncerc?rii sale de a-?i legitima intrarea īn ordin prin īnrudirea cu Lazarevic, prin mama lui Mircea cel B?trān probabil, fiica lui Laz?r, sora Despotului prim-cavaler dragon. Astfel, ortodoxia sārb? a devenit centrul cruciadei tārzii, a?a cum papalitatea a fost centrul cruciadei primare, iar conciliile de la Basel si Kontanz, Sigismundiene, īncearc? o raliere a apusului la o linie r?s?ritean? ce ī?i are inspira?ia īn martiriul regal de la Kossovopolije, cu consecin?e ce duc īn final la ridicarea dinastiei corvine ?i la politica mare de cruciad? din sec. XVI a lui Matia, ?epe? ?i ?tefan al Moldovei(cavalcada de la P?tr?u?i interpretat? īn acest context). Pān? īn secolul al XIV-lea, ortodoxia a fost considerat? periferic? īn proiectele referitoare la cruciad?. Imaginea de schismatici eretici ?i perfizi era asociat? r?s?ritului. Moartea ?arului Laz?r a dus la o nuan?are a acestei pozi?ii si a dus pān? la īncercarea de reconfigurare a papalit??ii īn viziunea sigismundian? dup? model bizantin. Ansamblul de fresce de la Cozia referitoare la sinoadele ecumenice cu reprezentarea unui pap? ortodox arat? speran?ele acestei linii sigismundiene la care Mircea cel B?trān era racordat prin īnrudirea cu Lazarevic (fapt care se vede ?i din stilul bisericii ?i din prezen?a īn pictura original? a unui tablou votiv īnf??isīndu-l pe Laz?r ca suzeran al ??rii ?i ca arhetip monarhic) si sperantele liniei sinodului de la Konstanz si Basel. Ele surprind idee reformarii papalit??ii ?i a bisericii apusene dup? modelul ortodoxiei sīrbe a Sf. Sava, reprezentat la Cozia īntr-un mod militant, ca Sfānt Militar. Īn fapt ele arat? speran?ele ca Basel-ul ori Konstanz-ul vor fi un alt optulea sinod ecumenic, ce va duce la revenirea apusului la ortodoxiei, visului lui Sigismund surprins in legendele despre el si in realitatea istorica a fondarii Ordinului Dragonului cu un cavaler ortodox in frunte, fiul regelui mort de Vidovdan. Iat? care e inceputul sfarsitului acestei linii politice in Europa fata de ortodoxie. Brāncovenii au avut o politic? dinastic? ampl?. Aceast? politic? poate fi demonstrat? de dou? mari ctitorii ce arat? cele dou? referin?e politice pe care Muntenia brāncoveneasc? le-a avut.
 
Una este biserica de la Baia de Aram?, alta este Hureziul.
 
Una era destinat? tezaurului monetar brāncovenesc, ?i alta trupului domnului. Una este īnchinat? liniei succesiunii Nemanide, prin reprezentarea Sfin?ilor Simion, Sava, ?tefan Du?an (excep?ional ca sfānt) ?i prin consacrarea bisericii M?n?stirii Hilandar, iar alta succesiunii constantiniene. Br?iloii, coctitori la Baia de Aram?, au p?strat orientarea prosārb?, dānd pe marii comandan?i ai revoltei īmpotriva lui Constantin Mavrocordat Barbu Brailoiu ?i pe candidatul la episcopatul rāmnicului supus patriarhiei de Karlowitz Dositei Br?iloiu, din p?cate īnfrānt de un grec, spionul lui Mavrocordat. Sunt dou? ideologii monarhice, una fondat? pe alegerea Īmp?r??iei Cere?ti, a?a cum vorbea inscrip?ia de la Baia de Aram?, ?i alta cavalcadei Sfintei Cruci de la Pons Milvius, prezent? la Hurezi. Dou? b?t?lii, dou? tradi?ii monarhice, sārb? ?i bizantin?, care vor na?te dou? tradi?ii politice, cea oltean?, proaustriac?, ?i cea a mavrocordate?tilor, proturc?.
 
Scindarea Valahiei īn acea perioad? are r?d?cini adānci.
 
Dac? biserica de la Mān?stirea Hurezi trece din cāte cunosc eu structura frescei sub t?cere ascenden?a nemanid?, ori chiar basarab?, mergānd pe succesiunea Craiovesc-D?neasc?, la Baia de Aram? avem de-a face cu reluarea temei genealogiei de la Arge?, cu īnlocuirea lui Laz?r cu Du?an. Ordinul Constantinian īn vremea cāt a fost dominat de Radu Cantacuzino a avut o politic? de echilibru īntre ortodoxie ?i catolicism, dar o politic? antiiezuit?, ?i prin urmare antiuniat?. Dup? moartea lui Radu Cantacuzino, Ordinul a fost monopolizat de iezui?i, iar acestia l-au dus pe o linie greco-catolic?. Astfel, nu e de mirare c? biserica de la M?n. Hurezi este dominat? de ideologia constantinian?. Pe lāng? aceasta īns?, la Baia de Aram? a subzistat o ideologie medieval? sārb?, mai veche decāt reconstruc?ia iluminist? constantinian? de mai tārziu. Brāncoveanu a mizat pe re?eau ordinului constantinian de la Viena, re?ea pe care au mizat ?i sārbii, dar re?eaua a preferat o op?iune legat? de echilibrul de puteri īntre Imperiul Otoman ?i Austria īn Balcani, sacrificānd independen?a sārb?, la care boierimea oltean? prin r?scoalele succesive B?l?ceanu ?i Bengescu-Br?iloi s-a raliat. E o op?iune catolic? ce ne duce īn vremea lui Aloisio Gritti prin compara?ie, cānd iar??i catolicismul a decis c? e mai bun? o influen?? papal? direct? chiar prin intermediar turc, decāt prin cel romano-germanic (lupta dintre īmp?rat ?i pap?).
Ridicarea albanezilor īmpotriva austriecilor īn sprijin otoman cu ajutorul episcopului de Ohrida, unicat īn ascuns ?i membru īn acest ordin constantinian, ?i amenin??rile sincronizate ale lui Micu īn dieta transilvan? cu o trecere a romānilor la turc dac? cererile lor nu li se vor fi īmplinit, ne arat? o sincronizare ce probabil are la baz?
 
Ordinul Constantinian.
 
Reveria lui Cantemir, aflat ?i el īn leg?tura cu o fac?iune de putere de la Viena, a?a cum s-a demonstrat de curānd, ?i bucuria debordant? manifestat? īn leg?tur? cu moartea lui Brāncoveanu ne contureaz? o ipotez?: s? fie Brāncoveanu o victim? a tr?d?rii Vienei manifestat? prin structurile de putere existente atunci, inclusiv pseudo-ordine cavalere?ti?
 
De cercetat.
Rivalit??ile dintre iezui?i, sīrbi ?i catolicii tradi?ionali, influen?a?i īnc? de modelul sigismundian al baselului de respectare a ortodoxiei a dus la sacrificarea unei direc?ii vechi īn detrimentul unei unia?ii iluministe cu consecin?e pān? azi īn substituirea unei vechi identit??i feudale la Dun?re legat? de spa?iul sud=dun?rean ?i de ortodoxie cu una romāneasc? etnic?. Fac?iunea boiereasc? ce a fost īmpotriva lui Mavrocordat ?i a sprijinit revolta Sf. Visarion Sarai din Ardeal nu vedea o discordan?? īntre identitatea valah? ?i cea sārb?, ?i nu recepta identitatea sārb? ca una str?in?. ?ine probabil de origini ?i de mentalitatea na?iunii ortodoxe medievale. Astfel, evenimentele ?i tensiunile dintre biserica sārb? ?i cea romān? īncepute din secolul al XIX-lea sunt rezultatul politicii iluministe a unia?ilor a c?ror r?d?cini se g?sesc ?i īn leg?tura cu structuri dubioase din istoria secolul al XVIII-lea habsburg.
footer