Revista Art-emis
Transnistria (2) PDF Imprimare Email
Viorel Dolha   
Duminică, 06 Aprilie 2014 18:29
Viorel Dolha, art-emisR.A.S.S.M.-un stat românesc între Rusia ?i România Mare.
 
Opozi?ie ucrainean? la crearea R.A.S.S.M.
 
Dup? declara?ia din 3 august 1923 a Guvernului Sovietic privind nationalit??ile ?i libera folosire a limbii materne ?i ca urmare a tendin?elor hot?râte de ucrainizare, la 3 septembrie se întrunesc la Balta delega?ii satelor române?ti. Ucrainienii au f?cut opozi?ie la organizarea unei republici autonome.[57] ?i totu?i în 12 octombrie 1924 se creaz? Republica Autonom? Socialist? Sovietic? Moldoveneasc?.[58] în cadrul Ucrainei, capitala fiind Balta, iar din 1928 Tiraspolul cu grani?a vestic? fixat? declarativ pe Prut. La Bârzula în aprilie 1925 Congresul Pan-Moldovenesc a fixat grani?ele ?i Constitu?ia recunoscut? de ucrainieni la 10 mai.

Cu o suprafa??, la 1934, de 8.434 km2 ?i o popula?ie de 615.500 locuitori din care 80% români, noua republic? cuprindea raioanele: Balta, Bârzula, Camenca, Crut, Dub?sari, Grigoriopol, Ananiev, Ocna Ro?ie, Râbni?a, Slobozia, Tiraspol. A fost creat? pentru a a?â?a pe nemul?umi?ii din Basarabia. Vintil? Br?tianu considera cu luciditate c? „crearea unui stat român între Rusia ?i noi” va permite dezvoltarea în U.R.S.S. „a unei vie?i na?ionale române?ti”.
[59]

Tiraspolul în alfabet latin
 
Mo?tenirea l?sat? de ?arism era înfior?toare: popula?ia agramat?, ?coli de limb? matern? lips?, con?tiin?a na?ional? stins?, oamenii în mare parte ne?tiind de unde se trag ?i cine sunt, limba la condi?ia de limb? p?s?reasc?.[60] Demn de men?ionat c? în RASSM i s-a spus limbii pe nume, dup? cum reiese din paginile s?pt?mânalului „Plugarul ro?u” din 21 august 1924 (ce ap?rea din 1 iulie): „s-a hot?rât ca în ?coale, case ?i în a?ez?minte de cultur? româneasc? s? se întrebuin?eze limba româneasc?”.[61] Au func?ionat 145 ?coli române?ti gimnaziale, 18 ?coli române?ti de rang liceal, institut agronomic, unul pedagogic ?i politehnic?, cu o popula?ie ?colar? româneasc? total? de 24.200 din care 800 studen?i. Din 1933 se introduce alfabetul latin. Apar publica?ii cum ar fi: „Plugarul ro?u”, „Moldova Socialist?”, „Comsomolistul Moldovei”, „Moldova literar?”, „Octombrie”, „Scânteia leninist?”. Mai existau sta?ie radio la Tiraspol, Corul de Stat „Doina”, teatrul de stat ?i sec?ie român? la ?coala teatral? din Odessa, institut de cercet?ri ?tiin?ifice ?i tân?ra republic? avea un Congres General al Sovietelor, parlament local, guvern ?i chiar un pre?edinte de republic?. [62]
 
Revenirea la „limba moldoveneasc?” s-a f?cut cu pu?ca
 
În 1937 îns?, intelectualitatea din RASSM a fost acuzat? c? a f?cut jocul du?manului de clas?[63] ?i a fost exterminat? în mod barbar. Începând cu întregul guvern al republicii ?i terminând cu inimo?ii scriitori transnistrieni între care: Nicolae Smochin?, Toader M?lai, Nicolae ?urcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru B?trâncea, Nistor Cabac. Atrocit??ile staliniste au mers pân? acolo încât în satul lui Toma Jalb? (Butor-raionul Grigoriopol) au fost împu?ca?i 167 b?rba?i din cei 168.[64] Datorit? colectiviz?rilor for?ate ?i închiderii bisericilor (încheiat? în 1938) a avut loc un adev?rat exod peste Nistru atât de intens încât a fost nevoie de un lag?r pentru refugia?ii transnistrieni, iar num?rul intelectualilor originari de dincolo de Nistru ajunsese atât de mare încât la Chi?in?u, Cluj ?i Ia?i, apar reviste ale acestora: „Tribuna românilor transnistrieni”[65] condus? de ?t. Bulat, „Transnistria” redactat? de Ilia Zaftur, respectiv „Moldova Nou?” redactat? de N. Smochin?. Gr?nicerii ru?i tr?geau f?r? mil? în cei pe care îi descopereau trecând Nistrul. Astfel de evenimente erau obi?nuite, îns? la 23 februarie 1932 a fost un adev?rat masacru fiind uci?i 40 de b?rba?i, femei ?i copii, fiind un subiect de discu?ie în parlament ?i în presa intern? ?i interna?ional?.[66]

Înainte de 28 iunie 1940 ?i în zilele urm?toare se vorbea despre reunirea noilor teritorii dintre Prut ?i Nistru cu R.A.S.S.M.

Agen?ia RATAU transmitea din Balta despre mitingul consacrat sus?inerii „întrunirii poporului basarabean cu poporul R.A.S.S.M..” Ecouri ale inten?iei C.C. al P.C. din U.R.S.S. din 11 iunie 1940 se reg?sesc în paginile Moldovei Socialiste din 13 iulie 1940: „cu mare bucurie am aflat noi c? Sovietul Comisarilor Poporului din C.C. al P.C. Unional au sus?inut rug?mintea organizatorilor Moldovei ?i au intrat cu propunere în Sovietul Suprem al U.R.S.S. de a întruni locuitorimea Basarabiei cu locuitorimea R.A.S.S.M. ?i organiza Republica Confederativ? S.S.M.”. Kremlinul comandase culegerea de date în vederea lu?rii hot?rârii privind structura administrativ teritorial? a R.S.S.M. Un asemenea raport datat la 15 iulie 1940 ?i semnat A. Scerbacov care ?inând cont de considerente etnice, istorice, economice, propune pe lâng? cedarea dintre jude?ele basarabene doar a Hotinului (care împreun? cu Cern?u?iul s? apar?in? Ucrainei), iar din R.A.S.S.M. s? cedeze Ucrainei doar raioanele Balta ?i Pesceansc. Viitoarea Moldov? urma s? aibe 5 regiuni: B?l?i, Chi?in?u, Bender, Akkerman ?i Tiraspol cu raioanele Ananiev, Valea Ho?ului, Grigoriopol, Dub?sari, Camenca, Codâma, Cotovsc, Ocna Ro?ie, Râbni?a, Slobozia, Tiraspol ?i Cerneansc). Regiunea Tiraspol ar fi avut 518.385 locuitori.
[67] Conducerea fostei R.A.S.S.M. propune ?i ea cedarea c?tre Ucraina pe lâng? Bucovina de Nord doar a Hotinului, Ce??tii Albe ?i Chiliei, iar de la est de Nistru s? fie cedate doar raioanele Codâma, Balta ?i Pesciana.[68]
 
Sfâ?ierea Transnistriei

Kievul îns? prin pre?edintele Sovietului Suprem al Ucrainei, M. Greciuha cerea la 22 iulie 1940 ca Ucrainei s?-i revin? pe lâng? Bucovina de Nord, Hotin, Akkermann, Chilia ?i a Ismailului, Bolgradului ?i a opt din raioanele R.A.S.S.M. (Codâma, Balta, Pesciana, Ananiev, Valea Ho?ului, Ocna Ro?ie, Cerneansc, Kotovsk).
[69] De?i în urma analiz?rii propunerilor Ucrainei ?i R.A.S.S.M., A. Gorkin, secretar al prezidiului Sovietului Suprem propunea lui G. Malenkov secretar al C.C. al P.C.U.S. s? se adopte varianta R.A.S.S.M.[70], în 2 august 1940 Sovietul Suprem a adoptat legea form?rii R.S.S.M. în varianta propus? de Ucraina.[71] La 10 mai 1941 se respingeau demersurile cet??enilor din urm?toarele localit??i transnistriene de a trece din componen?a Ucrainei în componen?a Moldovei: Timcov (raionul Codâma) Stanislavca (raionul Kotovsc), Culmea Veche (raionul Kotovsc), Grebenichi ?i Slaveano-Serbca (raionul Grosu) ?i dau curs doar cererilor satelor Doro?caia Nou? ?i Sadovo (raionul Ocna Rosie).[72]

Iat? câteva din numele localit??ilor din fosta R.A.S.S.M. care treceau la Ucraina: Lunga, Hârtop, Visterniceni, Bor?, Dabija, Carle?ti, ?erpa, Culmea Veche ?i Nou? (raionul Bârzu); Valea Ho?ului, Tocila, Grecu, Peri?ori, Handrabura, ?alpani (raionul Nani); P?sat, Holmu, Pârlita, P?s??el, Mironi, B?nzari, Bursuci, Mo?neanca, Raculova, Herbina (raionul Balta), Bud?i, Buza, Strâmba, Bro?teni, Slobozia, Buchet, Timc?u, Plo?i, ?erbi (raionul Crutâi); Ocna Ro?ie, Cl?veni, Tiscolung, Tiscol, Odaie, Ideia, Co?ari, Dihori, Mironi, Slobozia, Dub?u, ?âbuleanca,Romanii-din-Transnistria Sahaidac, Topala, Ciorna, Perlicani, Basarabia, Bahta, M?l?ie?ti, Ilie, Brânza, Untilovca, G?v?nosu (raionul Ocna Ro?ie). Multe din numele românesti vor fi schimbate: Bârzu în Kotovsk, M?rculeni în Dimovka, Volo?ca în Pisariovka, Întunecata în Svetloe, Nani în Ananiev, Vrabie în Vradievka, Valea Ho?ului în Dolinskoie, M?lai în Karataevka, Urâta în Elenovka etc.
[73] Numele moldovenilor au fost ucrainizate, ?i ele: Sandu, Rusu, Buzatu, Cherdevar? au devenit peste noapte: Sandulenko, Rusulenko, Buzatenko. Kerdevarenko.[74]
 
Transnistria - a XI-a porunc? a decalogului românescSub administra?ie româneasc?

Între 19 august 1941 ?i 29 ianuarie 1944, România a avut sub administra?ie temporar? „Transnistria” ce se întindea între Nistru ?i Bug pân? la limanul Niprului, iar în nord pân? la apa Niomjâi ?i a Rovului. Teritoriul în suprafa?? de 44.000 km2 ?i o popula?ie de 1,2 millioane locuitori a fost împ?r?it în 13 jude?e: Ananiev, Balta, Berzovca, Dub?sari, Golta, Jugastru, Movil?u, Oceacov, Odessa, Ovidiopol, Râbni?a, Tiraspol, Tulcin. În vederea deschiderii ?colilor în 1941, primarii urmau s? consulte imediat ob?tile locale spre a stabili limba de predare a înv???mântului (rus? sau moldoveneasc?) dup? alegerea ob?tei.
[75] P?strând vechea împ?r?ire în 64 de raioane, din cei 1.623 func?ionari, doar 398 proveneau din România. Din cele peste 1.000 de biserici desfiin?ate de comuni?ti, în 1943 nu erau înc? reparate doar 76. Al?turi de 219 preo?i localnici mai slujeau 250 preo?i din ?ar?. S-au organizat cursuri pentru 800 cadre didactice, române?ti din Transnistria, apar publica?ii ca: „Transnistria”, „Glasul Nistrului”, „Bugul”, „Gazeta Odessei”, „?ara Bugului”, „Molva”. La Tiraspol s-a înfiin?at Liceul românesc „Duca Vod?”, iar cinematografe în Tiraspol, Ananiev ?i Odessa. Reprezenta?ii cinematografice au avut loc în toate satele Transnistriei.[76] În satul Hârj?u au fost repatria?i români din Kuban (504 familii de dincolo de Bug au fost repatriate între Prut ?i Bug la începutul ac?iunii)[77] Din relat?rile buliba?ei Coca din Sinte?ti - Ilfov, pe malul Bugului era amenajat un fel de lag?r unde au fost aduna?i 2.600 ?igani.[78] În 1944 odat? cu înaintarea frontului, cea mai mare parte a Transnistriei a fost încorporat? în R.S.S. Ucrainean?, iar raioanele Camenca, Râbni?a, Dub?sari, Grigoriopol, Tiraspol, Slobozia în componen?a R.S.S. Moldovene?ti, situa?ie existent? ?i în prezent.

O Românie extrem-oriental?

În 1966 R. Udler precizeaz? c? 240 localit??i cercetate în cadrul Atlasului Lingvistic Moldav se aflau în Ucraina (Transcarpatia, Cern?u?i, Odessa, Nicolaev, Kirovograd, Dniepropetrovsk, Zaporojie, Done?k, Lugansk), în RSSA Abhazia, în Khirghizia. Mai erau materiale necartografiate ?i pentru Omsk ?i Primorsk. V. Buescu aduce date noi privind diaspora româneasc? de peste Ural. În regiunea Orenburg ?i Turgai exist? sate pur moldovene?ti. În satul Berdianski locuiesc basarabeni care mai întâi fuseser? coloniza?i în Simferopol. În satul Abiarski a întâlnit familii cu numele ?eptechi??. În regiunea Samarkand exist? un sat exclusiv moldovenesc, iar în satul Orheievka din Semipalatinsk tr?iau coloni din Orhei. Sate române?ti sunt în jurul Omskului ?i Akmolinskului ?i în regiunea Tansk. În jurul ora?ului Irkutsk exist? români, unul din sate fiind Ceremskov. Lâng? Vladivostok pe fluviul Usuri exist? sate ca:Teiul, Zâmbreni, Bogatârca, Ki?inovka, B?lcine?ti, Dunai, Basarabia Nou?, Log?ne?ti cuprinzând la 1968, 30.000 moldoveni. Pe Amur, lâng? Habarovsk, exist? sate ca: Inul, Aur, Dun?rea. În Manciuria erau înainte de r?zboi 20.000 de români. S-au semnalat pescari români din Primorsk care au cerut azil în Japonia.
[79] Între multele valuri de deport?ri, emigr?ri, coloniz?ri ale românilor spre est, un rol important l-a avut ?i str?mutarea în Siberia ?i Kazastan între 1906-1914 a 60.000 basarabeni ?i crearea unei adev?rate Românii extrem-orientale.[80]

Câ?i a?i muri pentru tricolor? Ea a f?cut-o!

În Ucraina, la recens?mântul din 1989, existau la est de Nistru români în regiunea Odessa care cuprinde îns? ?i sudul Basarabiei (149.534), Nikolaev (16.673), Kirovograd (10.694) ?i alte regiuni (73.128).
[81] Exista în 1992 la Odessa o Societate Cultural? Româneasc? „Luceaf?rul” care edita ?i un s?pt?mânal cu acela?i nume condus de Vadim Bacinschi. Maria Margarit din Ananiev spunea de acest s?pt?mânal c? este un „alin pentru durerea ce m? încearc?” ?i c? „ne dor schimb?rile c?rora au fost supuse cândva denumirile satelor noastre” ?i vorbe?te de „existen?a de veacuri a noastr? pe aceste locuri”.[82] Interesele ruse?ti în zon? a c?ror expresie este conflictul început în 1992 ?i tendin?ele centrifuge continuate pân? în prezent împiedic? accesul la via?a na?ional? m?car pentru românii transnistrieni din raioanele Moldovei. Dac? la început 26.000 elevi din Transnistria au cerut grafie latin?, în urma presiunilor rusofonilor au rezistat doar ?colile nr. 20 din Tiraspol (despre care T. Tabun?cic vicepre?edinte al Societ??ii „Transnistria”[83] anun?? c? a crescut de la 30 la 700 de elevi); nr.4, 17, 18, 19, din Bender (Tighina) ?i nr. 12 din Râbni?a.[84] În întreaga Transnistrie moldovenii de?in 40% din popula?ie (ru?ii ?i ucrainenii de?in doar 22, respectiv 28%); în Tiraspol unde în 1940 aveau 65% mai de?ineau în 1989 abia 12%. [85]

În Cocieri (satul transnistrian care i-a dat pe prozatorul ?i regizorul Iovi?? Vlad ?i academicianul I. Capiton Lupol) înv???toarea Maria Gherasim Isaicul în timpul conflictului pleca ?i se întorcea de la ?coal? purtând cu ea, tricolorul. Într-o noapte au ucis-o ?i au aruncat-o în fântân?.
[86] Ferice de copiii ce au avut-o în frunte. Vai nou? ce le permitem unor anali?ti români (nu doar lui Smirnov ?i armatei a XIV-a) s? afirme categoric c? nu avem interese în Transnistria ?i c? aceasta nu apar?inuse nicicând României. Cu gândul la ace?ti bravi români transnistrieni va fi zis probabil C. Coposu c? „integritatea noastr? teritorial? pân? la frontierele estice ale neamului este o obliga?ie sfânt?, ca a XI-a porunc? a decalogului românesc”. Autorit??ile autoproclamatei Republici Moldovene Transnistriene de azi controleaz? pe lâng? raioanele de la est de Nistru ?i ora?ul Tighina care este în Basarabia. În 1992, dup? ce armata Moldovei a intrat în Tiraspol, a primit ordin de la Snegur s? se retrag?. Osta?ii au plâns de necaz. Chi?in?ul este îndrept??it conform dreptului interna?ional s? restabileasc? ordinea constitu?ional? în zon? îns? a avut ?i are ni?te ezit?ri cel pu?in suspecte.

Sper, stimate cititorule, c? te-ai convins c? avem oarece interese ?i dincolo de Nistru, cu toate c? probabil e?ti tipul de român care se revolt? c? americanii nu ?tiu de spa?iul nostru mioritic, dar care permite cu senin?tate s? fie ?inut în bezn? de o ?coal? ce nu i-a dat nici cele mai elementare date despre fra?ii s?i din Transnistria, Transcarpatia, Pocu?ia, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Her?a, Basarabia de Sud, Cadrilater, Timocul sârbesc ?i bulg?resc, Banatul de Vest, Ungaria de est, despre fra?ii s?i aromâni, meglenoromâni ?i istroromâni. Americanii sunt ni?te nesuferi?i superficiali. Ca bun român, continu? s? cau?i solu?ii de a mai face români verzi din înc? câ?iva unguri ?i nu î?i pune problema celor 12 milioane de români din afara României ce nu au acces la limba matern?.
---------------------------------------------------------------
[58]. Ibidem, pag .61
[59]. M. Bruhis, Rusia, România, Basarabia, Chi?in?u,1992, pag. 343
[60]. I. S. Nistor, op. cit., pag. 68
[61]. L. Lari, Labirintul basarabean, în Îndemn la în?l?are în istorie, Chi?in?u 1990, pag. 185
[62]. V. Mândricanu, în Nistru nr.2/1990, pag. 69
[63]. I. S. Nistor, op. cit., pag. 65
[64]. L. Lari, op. cit., pag. 185
[65]. N. Dabija, în Literatura ?i Arta, Chi?in?u nr.22/1996
[66]. I. Datcu, Basarabia nr.11-12, an1993, pag. 191
[67]. E. ?t. Holban, Figuri basarabene, Basarabia 1/1992
[68]. A. V?ratec, Dezintegrarea Basarabiei la 1940, Revista Istoric? nr.1-2/1992, pag. 154
[69]. XXX Pactul Molotov-Ribbentrop, pag. 82, Chi?in?u 1992
[70]. XXX Ibidem, pag. 90
[71]. XXX Ibidem, pag. 83
[72]. XXX Ibidem, pag. 93
[73]. XXX Ibidem, pag. 110
[74]. N. Dabija, Literatura ?i Arta, Chi?in?u 1996
[75]. Ibidem
[76]. O. Verenca, Realit??i economice în guvern?mântul Transnistriei, Revista Istoric?, nr.1-2/1992, pag. 137
[77]. I. S. Nistor, op. cit., pag. 97
[78]. Ibidem, pag. 95
[79]. R. Toma, Nordul poetic, Flac?ra, aprilie 1997, pag. 6
[80]. E. Lozovan, op. cit., pag. 32
[81]. N. Negru, Îndemn la în?l?are în istorie, Chi?in?u 1990, pag. 165
[82]. V. Trebici, Ucraina ?i minoritatea etnic? româneasc?, România Liber? 29.03.1997
[83]. M. M?rg?rit, „Luceaf?rul” - Odessa, nr. 19/1992
[84].*** Românul nr. 28/1997
[85].*** Moldova Suveran? nr. 119/1994
[86]. E. Nirca, Basarabia nr.10/1992, pag. 205
[87]. N. Dabija, Literatura ?i Arta, 22/1996
footer