Revista Art-emis
Adev?ruri care se cer scoase din morminte PDF Imprimare Email
Maria Toac?, Cern?u?i, Ucraina   
Miercuri, 02 Aprilie 2014 22:15

Fântâna Alb? 2014„Pentru cântecul t?u ?intuit în pripoane,/ Ridic?-te, Gheorghe! ridic?-te, Ioane! (Radu Gyr)

N-am crezut c? voi asista la dezbateri atât de aprinse, de oare ce conferin?ele pe tema masacrelor de la Lunca ?i Fântâna Alb?, Societatea „Golgota”, condus? de Octavian Bivolaru, sunt organizate de câ?iva ani, în preajma zilei de 1 aprilie. M? întrebam ce mai putem spune, în afar? de rostirea unei rug?ciuni, p?strarea minutului de reculegere ?i aprinderea câtorva lumân?ri întru odihna martirilor?! De?i acesta mi-a fost gândul, am venit totu?i ?i la conferin?a din aceast? prim?var?. Or, r?mân neîndoielnic? în convingerea c? orice manifestare de comemorare a victimelor regimului totalitar, orice întrunire în cadrul c?rora se evoc? pagini sângeroase din istoria trecutului, se rostesc cu evlavie nume ale cona?ionalilor sacrifica?i pentru libertatea de a gândi ?i vorbi române?te, de a respira v?zduhul liber al Patriei str?bune, ne înal?? pe scara virtu?ilor, punându-ne un plus la îndeplinirea datoriilor fa?? de Eroii Neamului Românesc. Avem înc? multe datorii neîmplinite ?i multe p?cate, c?ci, consider - nu e culpabilitate mai grav? în fa?a prezentului ?i viitorului -, decât ignorarea lec?iilor sângeroase ale trecutului, de-a valma cu tr?darea idealurilor pentru care au p?timit românii no?tri la ocuparea ?inutului de hoardele lui Stalin.

Reprezentantul Consulatului General al României la Cern?u?i, domnul Ionel Ivan, a amintit c? aceast? mare tragedie este comemorat? ?i în România, la 1 aprilie având loc manifest?ri de doliu pentru românii victimiza?i în zone greu încercate istoric. Petru Grior, primul pre?edinte al „Golgotei” române?ti, a f?cut o precizare important? privind societatea condus? de Octavian Bivolaru, înregistrat? oficial de curând ca Societatea „Golgota” a românilor din Ucraina. Referindu-se la importan?a manifest?rilor perindate din primul an de independen?? a Ucrainei, el ?i-a exprimat regretul: „Întotdeauna am crezut c? vorbele noastre pot opri f?r?delegile, îns? evenimentele curente arat? c? nu le putem pune stavil?. Dar nu uit ce mi-a spus o ??ranc? din Suceveni, înc? în 1992. Dac? avem dreptul s? vorbim despre tragediile noastre, trebuie s? spunem adev?rul atât timp cât ne bucur?m de aceast? libertate”.

Scriitorul ?i cercet?torul Dumitru Covalciuc, de exemplu, a vorbit la actuala conferin?? despre înc? trei masacre - înainte de v?rsarea de sânge de la Fântâna Alb? au fost uci?i români la Carapciu, în februarie 1941 - la Tereblecea, iar la 10 aprilie acela?i an, la Cuciurul Mare. ?i dac? Petru Grior spune de 26 de mor?i identifica?i în genocidul de la Fântâna Alb?, Dumitru Covalciuc vine cu cifra de 42 de victime, numele acestora devenindu-i cunoscute de pe crucile ridicate în memoria lor prin localit??ile române?ti din ?inut. Fostul profesor de istorie Gheorghe Onofreiciuc insist? c? num?rul celor masacra?i la 1 aprilie 1941 ?i în zilele urm?toare ajunge pân? la 7.000, argumentând c? s?pt?mâni la rând solda?ii vânau oameni pa?nici prin p?duri, câmpuri, în drum, tr?gând în ei f?r? judecat?.

Cu propuneri oportune, care sper?m c? vor fi luate în seam? de organizatorii conferin?ei, a intervenit Nicolae Toma, redactorul-?ef al „Zorilor Bucovinei”, pre?edintele Societ??ii Jurnali?tilor Români Independen?i din regiunea Cern?u?i: s? se fac? din partea participan?ilor o declara?ie privind sus?inerea integrit??ii teritoriale a Ucrainei; la inscrip?ia de pe complexul memorial de la Fântâna Alb? s? se adauge c? acolo au fost extermina?i bucovineni români; s? se înainteze demersuri privind demontarea tancului din Cern?u?i, care nu prezint? valoare artistic?-arhitectural? ?i e un simbol al totalitarismului sovietic. Ar fi cazul, probabil, s? ne gândim ?i la necesitatea confirm?rii statutului nostru de etnie b??tina??, care e un drept consfin?it de Declara?ia O.N.U.. Nu sunt atât de puternice vocile noastre, ca ale temerarilor ce ?i-au revendicat dreptul la libertate ?i democra?ia european? pe EuroMaidanul de la Kiev. îns? martirii evoca?i cu pietate ne dau t?rie s? ne ap?r?m dreptul la adev?r, s? ridic?m un zid în fa?a nedrept??ilor ?i a Istoriei care nu trebuie s? se repete.[1]

-----------------------------------------

[1] Golgota neamului

footer