Revista Art-emis
Spionaj, diamante ?i valut? PDF Imprimare Email
General Br. (r) Prof. univ. dr. Cristian Troncota   
Duminică, 30 Martie 2014 20:45
Diamante sintetice roConsiderat? una dintre cele mai rentabile afaceri ale statului român din toate timpurile, constituirea, în 1974, a Fabricii de diamante sintetice din Bucure?ti (n.n. falimentat? în 2006) reprezint? un argument incontestabil c? institu?ia Securit??ii din România aducea venituri substan?iale la buget. Al?turi de IC „Dun?rea”, Fabrica de diamante sintetice, singura unitate cu acest profil din sud-estul Europei,reprezint? acei „copii teribili ai Securit??ii” cu care s-ar fi putut mândri orice institu?ie preocupat? de securitatea statului din orice epoc? istoric?. Evident c? acest lucru s-a putut întâmpla întru-un regim totalitar mult mai lesne decât într-unul democratic. De ce? Pentru c? în democra?ie sistemul economic se bazeaz? pe principiile pie?ei libere. Iat? ?i deosebirea fundamental? între un serviciu de informa?iial unui regim etatist fa?? de intelligence-ul unui stat democratic. Marile firme ?i companii ale lumii democratice î?i realizeaz? prin sisteme proprii securitatea, în?eleas? ca prosperitate în legalitate. Intelligence-ul de corpora?ie sau concuren?ial cum mai este numit în lucr?rile de specialitate î?i stabile?te o serie de func?ii printre care cunoa?terea concuren?ei ?i studiile de pia?? (marketing) ocup? un loc strategic bine definit, fiind fundamentale pentru dezvoltarea companiilor ?i protec?ia propriilor interese ?i secrete.
 
În timpul vizitei în capitala U.R.S.S., din 20 august 1970, cu ocazia Consf?tuirii Comitetului Politic Consultativ al statelor membre ale Tratatului de la Var?ovia, Nicolae Ceau?escu a avut ocazia s? vad? la fa?a locului, cu bun?voin?a lui Leonid Brejnev, cum se produc diamantele sintetice ?i ce utilitate practic? au acestea în diferite ramuri industriale, în special a celor bazate pe extrac?ie ?i pe ?lefuire. URSS producea înc? din 1951, al?turi dar independent de Suedia ?i S.U.A., diamante sintetice. Având în vedere proiectele ambi?ioase pe care liderul comunist de la Bucure?ti ?i le propusese, ca de exemplu Transf?g?r??anul, Metroul bucure?tean, Casa poporului, for?rile la mare adâncime pentru gaze ?i petrol din ?ar? ?i str?in?tate, adic? în ??rile cu care România avea astfel de contracte etc., Ceau?escu a în?eles imediat cât de rentabil? pentru economia româneasc? ar fi producerea diamantelor sintetice în ?ara noastr?. Într-un astfel de context, ordinul comandantului suprem pentru Direc?ia de Informa?ii Externe (serviciul de spionaj al Securit??ii) a fost foarte clar: implicarea în ob?inerea de documenta?ie pentru tehnologii avansate ?i utilaje pentru producerea de diamante sintetice. Cei care s-au mi?cat mai repede ?i cu folos au fost ofi?erii de informa?ii care lucrau pespa?iul ??rilor nordice. Un anume locotenent Alexandru (probabil nume conspirativ), a reu?it dup? doi ani de studiu ?i investiga?ii complexe s? intre în leg?tur? cu un specialist str?in pe care l-a convins s?-i fac? rost de planuri ?i tehnologii utilizate în fabricarea diamantelor. Ac?iunea a fost încununat? de succes, mai ales c? specialistul,numit conspirativ „Cap luminat”, a acceptat s? vin? ?i în România pentru a da o mân? de ajutor colegilor români.
 
Un alt moment important al ac?iunii a fost organizarea mai întâi a unei sta?ii pilot, care a lucrat cu ?ase oameni, reu?ind s? porneasc? procesul de produc?ie, pentru ca ulterior, cu experien?a câ?tigat?, s? se dezvolte pân? când a c?p?tat conturul unei fabrici rentabile. În 1974, de ziua lui Nicolae Ceau?escu, generalul Ion Mihai Pacepa, cel care s-a ocupat din partea DIE de coordonarea ac?iunii, i-a d?ruit un cadou de excep?ie: câteva diamante sintetice produse în România. Certificatul de na?tere al fabricii a fost emis de Ceau?escu în august 1974 sub titulatura Unitatea de Produc?ie Special? „Dacia”.În 1975, Ministerul de Interne a înaintat la Cabinetul 1 o not? vizat? de Gheorghe Oprea, prim viceprim-ministru al Guvernului României,prin care ?eful statului, Nicolae Ceau?escu era informat c? instala?iile pilot de sintez? pentru diamante produc (60 kg) ?i c? a fost asimilat? în întregime tehnologia de produc?ie a acestora, nemaifiind nevoie de eforturi valutare pentru procurarea acestor diamante din import”.[1] Prin acela?i document,se solicita înfiin?area unei unit??i de produc?ie special? în cadrul Securit??ii, organizat? pe principiul bugetar.Personalului
civil al Fabricii de diamante sintetice i se asigura o retribu?ie cu 20% mai mult decât primeau ceilal?i speciali?ti civili din Ministerul de Interne, precum ?i alte sporuri de secret, importan?? deosebit? etc.
În 1976, Nicolae Ceau?escu a semnat Decretul de înfiin?are a Unit??ii Militare PS (Produc?ie Special?) care avea în schem? 140 de posturi -130 ofi?eri, 9 subofi?eri ?i 118 personal civil. Printr-un alt Decret, cu nr. 163/29 decembrie 1976 se m?rea num?rul de posturi la 526.
 
Finan?area desf??ur?rii activit??ii acestei Unit??ii Militare de Produc?ie Special? se f?cea conform art. 55 „cheltuielispeciale”, iar primul sediu a fost în str. Bujoreni. Din ra?iuni de stat, Decretul de înfiin?are a acestei Unit??i Militare de Produc?ie Special? nu a fost publicat în Buletinul Oficial.Tot prin acel decret se prevedea: „Contractarea de c?tre Ministerul de Interne, în anii 1976-1978, a echipamentului ?i a utilajelor necesare dot?rii noii dezvolt?ri a capacit??ii de produc?ie, precum ?i trecerea fondurilor în valut? la Banca Român? de Comer? Exterior (BRCE), într-o pozi?ie special? ?i într-un cont separat”[2] Prin acest decret, Securitatea era autorizat? s? cumpere echipamentele ?i materialele, precum ?i materiile prime, fie direct, fie prin Întreprinderi de Comer? Exterior (ICE). ?eful DSS,Tudor Postelnicu, raporta ?efului statului c? obiectul special „PS” ajunsese la 2,92 milioane carate (885 kg) ?i c? oferea mari disponibilit??i la export. Era ?i motivul pentru care solicita ca materiile prime -pirolita, cobaltul, grafitul special etc. s? fie procurate prin mijloacele muncii „speciale” cu derogare de la unele reguli generale de import.[3] Mai trebuie precizat c? producerea diamantelor sintetice era protejat? de patentele concernelor General Electric Company (SUA) ?i De Beers(Republica Sud-African?), ceea ce f?cea prohibitiv? vânzarea direct?. Prin urmare, Securitatea s-a orientat ca valorificarea produc?iei s? fie f?cut? prin firma „Sunitron” sau alte firme intermediare. În acest sens, în 12 iunie 1978, Nicolae Ceau?escu a semnat Decretul nr. 144, pentru Obiectivul „PS” în care se prevedea exceptarea de la controlul vamal intern a produselor exportate, iar banii urmau s? fie trecu?i în contul „OV” (Opera?iuni Valutare Speciale). Dup? 1982 opera?iunile comerciale vor reveni ICE „Dun?rea”, o alt? unitate militar? din DSS cu indicativul 0107. Întreaga opera?iune special? de fabricare a diamantelor sintetice a avut nume de cod „Stelele”, fiind încredin?at? Brig?zii SD (?tiin?? -Dezvoltare),condus? de generalul maior inginer Teodor Sârbu,recomandat de fo?tii s?i subalterni ca un foarte bun specialist în domeniu.La scurt? vreme dup? dezertarea generalului Pacepa, generalul inginer Teodor Sârbu a decedat în urma unei explozii „întâmpl?toare”în garajul s?u, ceea ce demonstreaz? înc? o dat?, dac? mai era nevoie, c? lumea frontului secret este extrem de dur?. Oricum, la sfâr?itul anilor '70, Fabrica de diamante sintetice aflat? în directa responsabilitate a Securit??ii ajunsese la o produc?ie ce o situa pe locul al treilea în ceea ce prive?te calitatea diamantelor produse ?i pe locul al patrulea pe pia?a mondial? la nivelul cantitativ.
 
Interesant este faptul c? memoriali?tii fostei Securit??i, implica?i în aceast? ac?iune sus?in c? tr?darealui Pacepa, din 28 iulie 1978, nu a adus atingere intereselor afacerii cu diamante, ci dimpotriv? în anii urm?tori s-a constatat o rentabilitate mult sporit?. Generalul (r) Giartu Istifie, fost director al fabricii de diamante, a m?rturisit unor ziari?ti de investiga?ie c? dup? acest episod al tr?d?rii lui Pacepa, majoritatea ofi?erilor români acoperi?i din str?in?tate, retra?i de la post pentru a nu fi deconspira?i, au fost angaja?i ulterior la Fabrica de diamante. Acest flux de profesioni?ti a jucat un rol pozitiv în dezvoltarea fabricii pentru c? to?i ace?tia c?p?taser? experien?? în intreprinderile din Occident în care lucraser?. Iat? ?i un aspect pozitiv, dac? se poate accepta a?a ceva pe frontul secret, de pe urma unei tr?d?ri. De fapt, cam to?i speciali?tii ?i angaja?ii Fabricii de diamante sintetice erau ofi?eri. Institu?ia a promovat o politic? de cadre chibzuit? din acest punct de vedere. A racolat ?efii de promo?ie de la facult??ile de fizic? ?i chimie din universit??ile române?ti, dar ?i pe cei din Institutele Politehnice din ?ar?, mai ales pe absoven?ii de mecanic?. Colonelul (r) Ion Mari?escu, fost director al fabricii în perioada 1991-1994, confirm? faptul c? tehnologia utilizat? în unitatea pe care a condus-o era de provenien?? occidental?, iar procurarea ei s-a f?cut prin implicarea activit??ii de informa?ii externe. A?a s-ar explica ?i secretomania din jurul afacerii. Unul dintre primii angaja?i ai fabricii a oferit urm?toarea explica?ie: „Nimeni nu putea refuza un astfel de loc de munc?, era tehnologie mai mult decât de ultim? genera?ie, erau lucruri provocatoare de care nu mai auzise nimeni. Iar, pe lâng? asta, mai era ?i un mediu interesant, totul era ultrasecret ?i nimeni nu ?tia ce faci”.[4] 
 
La începutul anilor '80 se produceau circa zece milioane de carate pe an, iar valoarea unui carat (ca unitate de m?sur? pentru aceste diamante) era socotit? la aproximativ nou?-zece dolari. La jum?tatea anilor '80, Fabrica de diamante a atins apogeul productivit??ii: 20 milioane de carate pe an, atunci când pre?ul urcase la 12 dolari pe carat. Dup? opinia unor speciali?ti implica?i în produc?ia de diamante sintetice, încas?rile ajungeau ?i la 240 milioane de dolari pe an. Un alt domeniu care-i adusese fabricii sume importante de bani a fost recuperarea metalelor nobile din catalizatori uza?i. Lunar se repuneau în circula?ie 25 de kilograme de platin?[5]
Grafica - Ion M?ld?rescu
------------------------------------
[1] Gheorghe Popa, Fa?a v?zut?/nev?zut? a Securit??ii,în „Curierul de Râmnic”, 1 noiembrie 2006.
[2] Ibidem
[3] Ibidem
[5] http://stiri.acasa.ro/social-125/fabrica-de-diamante-a-ministerului-de-interne-
75361.html#ixzz2iYSW8s7V
footer