Revista Art-emis
Considera?ii asupra legendei lui Roman ?i Vlahata PDF Imprimare Email
?tefan Stare?u   
Joi, 27 Martie 2014 19:49
Roman ?i VlahataElena, fiica lui ?tefan cel Mare, odat? c?s?torit? la Moscova, trebuia s? vin? cu ceva care s? ajute o Rusie în procesul de construc?ie a identit??ii sale imperiale chiar în acea perioad?. Legenda lui Roman ?i Vlahata vine cu argumentele care arat? c? aceast? c?s?torie dintre fata lui ?tefan cel Mare ?i viitorul ?ar rus a f?cut parte din procesul de genez? a ideii imperiale ruse ?i a regândirii imperiului ortodox în general. Roma Veche, Roma Noua, Serbia (dinastia sacr? ?i Vidovdanul), Ungaria ?i triumful asupra t?tarilor, care toate preocupau aristocra?ia rus? ?i imperiul de atunci, apar condensate în genealogia mitic? a dinastiei Moldovene numit? Gesta lui Roman ?i Vlahata[1 ], prezent? în cronica moldo-rus?, scris? în slavona rus? pentru a arat? nobilimii ruse ?i mirelui, ginerelui lui ?tefan, ce înseamn? c?s?toria sa. C?s?toria cu Sofia Paleolog[2 ] era nimic fa?? de aceast? gesta, ce ne arat? bazele genezei ideii imperiale ruse.
Ideea celei de-a treia Rome, a ap?rut din jocul frumos dintre prima ?i a doua Rom? din Gesta lui Roman ?i Vlahata. Ea se reg?se?te ?i în cuvintele lui Petru Rare? c?tre Fyodor Kuritsin, ?i arat? c? în Moldova s-a gândit principiul celei de-a treia Roma, pe baza unei sârbo-românit??i latine, vlahe, legate de dinastia sfânta de succesiunea constantinian? nemanid?. Legenda prezint? începuturile moldovenilor în Roma papal? dinainte de schism?, pune fondarea celei de a doua Rome pe seama schismei, ?i apoi ajunge la dinastia sfânt? a nemanizilor sub patronajul c?reia, prin Sf. Sava ?i nepotul fratelui sau, Vladislav, s-a fondat Moldova, succesoare acestor trei Rome. De unde aceast? succesiune se va transmite Moscovei, a treia Roma. Ne putem închipui nunta care s-a facut. ?i recitarea acestei geste acolo. Unificarea dinastiei rurikide, din care ?tefan cel Mare simtea c? face parte, el numind Pocu?ia, Rusia Sa[3 ], ocina ?i dedina, a?a cum numea Kievul ?arul Moscovei, cu fondul sârbo-romanic legat de sfânta dinastie sârba, a dat coeren?? conceptului monarhic ?tefanian, ?i justific? folosirea titlului de ?ar sau împarat.
?es?tura de aur prin care moldovenii, romanovicii, sunt preg?ti?i a fi uci?i de catolici, care sunt sursa întregii tragedii istorice a acestora (romanovicii fiind traducerea slavo-sârb? sau rus? a termenului român), arat? o con?tiin?? a istoriei puternic?. Avem de-a face cu cea mai puternic? tradi?ie etnogenetic? din Balcani, legat? de ideea succesiunii constantiniene a Nemanizilor, rezumat? de Paisie Hilandar[4 ] prin afirmarea originii romane nemanizilor (integrând aici etnicitatea sârba), în sens de bizantin?. Identitatea noastr? na?ional? devine anticatolic?, ortodox imperial?, legat? de Roma Sf. Petru, o identitate bizantin?, continuat? de Sfânta Dinastie Nemanid?, ?i ajuns? la ?tefan cel Mare ?i la fiica sa.
 
Românii, romanovicii ca etnie devin o miz? în discursul imperial rus. A avea sânge românesc devine o justificare a imperialit??ii. Fiul ce ar fi rezultat din c?s?toria Olenei cu Vasile Ivanovici prin sîngele s?u avea dreptul la st?pînirea întregii lumi.
Din aceast? legend? se vede con?tiin?a românit??ii la moldoveni (sârbo-valahi) într-o asemenea m?sur? încât universalismul imperiului e p?strat, iar conflicul cu ereticii catolici devine definitoriu în legitimarea unui alt imperiu (vezi titlul de ?ar la ?tefan) un imperiu sârb, constantinian, nemanid, imperiul lui ?Tefan Nemanja continuat de Moldova lui ?tefan cel Mare. Men?ionarea Sf. Sava[5 ] în acest context las? s? se în?eleag? c? Roman ?i Vlahata sunt rude cu el. E idee c? iat?, faptul ca Vladislav e rud? cu o rud? a lui Roman ?i Vlahata i-a salvat. Aici e confirmarea ascenden?ei nemanide a lui ?tefan cel Mare. Altfel n-are ce cauta aici Sf. Sava, de partea ortodoxa, a lui Roman si Vlahata, decat ca rudenie a stramsoilor lui Stefan cel Mare. Prin aceasta casatoria Olenei cu Vasile Ivanovici este prima alianta a unei familii sarbe cu cea rusa. ?i transferul pe filiera sarba a mostenirii celor doua Rome, si a celor doua scaune episcopale, prin dinastia sarba de origine constantiniana.
 
Textul legendei
 
„Prelegere pe scurt despre domnii Moldovei [...] De când s-a început ?ara Moldovei [...] în anul 6867 [...] Din cetatea Viniteai s-au inapoiat doi fra?i voievozi - Roman ?i Vlahata, care find de Credin?? Cre?tin? au fugit de prigoana ereticilor împotriva cre?tinilor ?i au venit la locul numit Roma Veche. ?i-au zidit cetate, Roman, dup? numele s?u… ?i ?i-au trait anii, ei ?i neamul lor, pân? ce Papa Formos s-au desp?r?it de Ortodoxie a trecut la Latinie. ?i dup? desp?r?irea de legea lui Hristos, Latinii ?i-au intemeiat cetatea nou? ?i au numit-o Roma Nou? [...] ?i au chemat la dân?ii, la Latinie, pe Romanovici. Dar Romanovici nu-au vrut, ?i au început s? fac? r?zboi mare cu dân?ii [...] ?i nu s-au desp?r?it de credin?a lor în Hristos. ?i din vremea aceea a tot fost în r?zboi, pân? la domnia lui Vladislav craiul Ungariei. Iar Vladislav craiul era nepot de frate lui Sava arhiepiscopul Sârbilor, ?i a fost botezat de dânsul, ?i p?stra credin?a lui Hristos în tain?. Dar dup? limb? ?i dup? orânduial? cr?iasc? era Latin. ?i în anii domniei lui Vladislav s-a ridicat r?zboi de c?tre T?tari împotniva Ungurilor, de la cneazul Neimet din locurile sale în care r?t?ceau, de la râul Prut ?i de la râul Moldova. ?i a trecut peste mun?i înal?i ?i de-a curmezi?ul ??rii Ardealului, ?i au ajuns la râul Mure? ?i s-au oprit acolo. ?i auzind craiul unguresc, Vladislav, despre n?v?lirea T?tarilor, a trimis în grab? la Roma, la Împ?rat ?i la Papa ca s?-i vin? in ajutor. A trimis ?i la Romanii Vechi, la Romanovici. Românii Noi ?i Românii Vechi s-au adunat împreun? ?i au venit în Ungaria, în ajutorul craiului Vladislav. Românii Noi  au trimis o scrisoare, în tain?, lui Vladislav al Ungariei, numit? ?es?tura de Aur: « Românii Vechi au r?zboi cu noi pentru credin??, n-au vrut s? fie cu noi în Legea Roman? cea nou?, ?i tr?iau în credin?a greceasc?, în Roma Veche. Iar acum ei to?i au venit cu noi la tine, în ajutor. Numai femeile ?i copiii mici au r?mas în Roma Veche. Iar noi suntem cu tine de-o lege. Cu prietenii t?i suntem împreun? prieteni ?i du?manilor t?i suntem du?mani. Iar pe ei s?-i trimi?i înaintea tuturor oamenilor împotriva T?tarilor, ca ei s? fie uci?i. Dac? Dumnezeu îi va sc?pa pe ace?tia, tu s?-i a?ezi la tine, în tara ta, ca ei s? nu se mai întoarc? la Roma Veche. Iar pe femeile ?i pe copiii lor îi vom lua la noi în Legea Roman?. » …?i netrecand mult? vreme, a fost o lupt? mare a lui Vladistav craiul Unganiei, cu T?tarii, cu cneazul Neimet, la raul Tisa. ?i au pornit Românii Vechi înaintea tuturora, ?i dup? ei mul?i oameni, Unguri ?i Români de lege Latin?. ?i i-au b?tut pe T?tari mai întâi Românii Vechi ?i dup? aceea Ungurii ?i Românii. ?i au c?zut pu?ini dintre Romanii Vechi. Iar craiul Vladislav al Unganiei s-a bucurat foarte mult de acest ajutor al lui Dumnezeu, iar Românilor Vechi le-a dat privilegiu ?i i-a miluit foarte mult pentru vitejia lor. ?i le-a ar?tat Scrisoarea Românilor Noi ce scria despre ei ?i despre femeile lor. ?i i-a chemat ca s?-i slujeasc? lui ca s? nu se duc? la Roma Veche, s? nu piar? de pe urma Românilor Noi. ?i uitându-se in scrisoarea craiului, nu aveau incredere si au cerut de la crai s? le dea voie s? trimit? sa cerceteze Roma Veche: Oare mai sunt femeile ?i copiii lor sau nu? ?i s-au dus trimisii ?i s-au intors curând ?i le-au spus: Cetatea noastr?, Roma Veche a fost d?râmat? ?i femeile ?i copiii no?tri au luat Românii Noi in legea Latin?. Ei deci s-au închinat Craiului Vladistav, rugându-l s? nu-i împing? la legea Latin? ?i s? le dea voie s?-?i ?ie legea cre?tin? greceasc?, ?i sa le dea p?mânt pentru trai. Iar Vladislav i-a primit cu bun?voie si le-au dat p?mânt in Maramures intre râurile Mures si Tisa, locul numit Cris. Si aici s-au asezat si s-au adunat Românii. ?i au tr?it aici ?i ?i-au luat femei din Ungaria din Legea Latin? la Legea Cre?tin? pân? în ziua de ast?zi. [...] ?i intre ei era un barbat intelept ?i viteaz, anume Drago?. ?i a pornit cu ceata lui de osta?i la vân?toare de fiare…”[6]
 
De aceast? tradi?ie nemanid? a fond?rii Moldovei de c?tre Sf. Sava se leag? icoanele Sf. Sava ?i Simeon din Roman, Vorone?, Humor, etc. Era o perioad? când statalitatea rus? asimila cnezatele mai mici, cucerindu-le (Novgorod, Tver, Pskov) sau facându-le vasale (Vladimir). Era necesar un construct ideologic puternic, iar ideea latin? a romanovicilor prima. Înaintea experien?ei cu Sofia Paleolog, folosirea unei filia?ii constantiniene pe filier? sârb? însemna mult. Prezen?a c?s?toriilor cu doamnele maghiare implic? un sens misionar al politicii ungare în Transilvania, ?i legitima drepturile la o succesiune maghiar?. Exist? legende consemnate de Misail C?lug?rul care afirm? c? maramure?enii au fost du?i în maramure? c?ci dorea s? î?i fac? lor cr?iie(regat) în Moldova. Importan?a succesiunii feminine pentru a justifica preten?ii regale se vede la Mihnea cel R?u, care se considera corvin pe linia mamei sale buzoiene, iar boierii Hrisoscoleu preiau o stema cu corb tot pe o linie feminin? provenind de la familia cea mai înrudit? cu Mihne?tii din Muntenia, familia din care se trag ?i Cânde?tii ?i Antone?tii, dar prin femei (preluând îns? onomastica specific?). ?i preten?ia corvin? la Mihne?ti înseamn? ?i preten?ie asupra tronului regal maghiar.
Grafica - I.M.

[1] Ovidiu Pecican, Arpadieni, angevini, Romani, Cluj Napota, 2009, p. 127
[2] Stefan Gorovei, Inrudirile Mariei Asanina Paleologhina, in SMIM, Bucuresti, 2007, p. 123.
[3] ibidem, Titluri la Stefan cel Mare, in SMIM, Bucuresti, 2009, p. 160
[4] Paisie de la Hilandar, Istoria Slavo-Bulgara, Sofia, 1997, p. 45
[5] Ioan Bogdan, Cronicile Slavo-Romane, Ed. P.P. Panaitescu, 1957, p. 234
[6] „Cronicile slavo-române din secolele XV-XVI publicate de Ion Bogdan” de Petre P. Panaitescu
footer