Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Radu Mo?oc   
Duminică, 23 Martie 2014 15:00

Colec?ia Biblioteca pentru toti, art-emisEvolu?ia în timp a colec?iei „Biblioteca pentru to?i”.

Dup? un debut spectaculos în anul 1895, editura Libr?riei Leon Alcalay din Bucure?ti „m?rturise?te” cu mândrie succesul acestei colec?ii pe care o îmbog??e?te s?pt?mânal. Dar s? vedem acest text publicat în num?rul 292: „Sprijinit? de numero?ii s?i cititori ?i încurajat? de to?i oamenii de bine care apreciaz? înalta ei menire cultural?, „Biblioteca pentru to?i” î?i urmeaz? drumul ce ?i-a croit ?i continu? a publica s?pt?mânal opere literare, ?tiin?ifice, pedagogice ?i de popularizare, scrise de cei mai de seam? scriitori români ?i str?ini. Prin varietatea lucr?rilor publicate ?i prin ieftin?tatea volumelor sale, biblioteca aceasta a izbutit s?-?i câ?tige, an de an, p?turi tot mai largi de cititori, a?a încât ast?zi ea se g?se?te introdus? în toate clasele sociale. To?i o citesc: dela ?colarul care buchise?te încântat pove?tile ?i istorioarele pentru copii, pân? la omul cult, care recite?te în traducere româneasc? vreo celebr? oper? literar? str?in?, sau caut? a se pune în contact sufletesc cu marii no?tri scriitori na?ionali, ale c?ror opere s-au publicat ori se vor publica aproape toate în Biblioteca pentru to?i”.[1]

Din p?cate, editura nu obi?nuia s? consemneze anul apari?iei ?i din acest motiv este dificil a departaja cu exactitate trecerea fireasc? dela o editur? la alta. Un alt motiv care îngreuneaz? aceast? delimitare o constituie reedit?rile care nu sunt consemnate totdeauna cu acela?i num?r urmat de „bis”, cum se practic? în unele cazuri la aceast? colec?ie. Totu?i, printr-o analiz? efectuat? pe un num?r restrâns de volume (aflate în biblioteca personal?), putem identifica trei edituri care au preluat succesiv aceast? colec?ie.

Prima care a ?i ini?iat colec?ia Biblioteca pentru to?i este Editura Libr?riei Leon Alcalay din Bucure?ti, care a editat un num?r de volume estimate cu aproxima?ie la un num?r de 893 volume. La aceast? delimitare s-a ?inut cont ?i de pre?ul imprimat pe volum, care era fixat la 30 bani. Dar s? analiz?m coperta, care sugereaz? un mesaj cultural în concordan?? cu politica editurii. Imaginea ne sugereaz? un „Arc de triumf”, care în partea superioar? are amplasat un buchet de lauri înf??urat cu o e?arf? pe care st? scris mare „Biblioteca”. Tot la partea superioar?, pe traversa monumental?, sunt amplasate sub form? de raft de bibliotec? un num?r de 15 c?r?i. Pe aceste c?r?i st? scris cu cerneal? neagr? „Pentru to?i”. Pe col?uri, amplasate în partea superioar? a coloanelor laterale, sunt dou? f?clii aprinse. Ambele au fl?c?rile îndreptate nefiresc, spre interior. În interiorul acestei arcade, în partea stâng?, exist? un raft suspendat care sus?ine patru c?r?i. La partea inferioar?, pe un suport care sugereaz? o mas? de scris pe toat? lungimea arcadei, stau rezemate în stânga trei c?r?i, iar pe mas?, o carte deschis? pe care st? scris Litere, ?tiin??, Art?. Sub carte se poate observa o peni?? de scris sub form? de pan?. Masa de scris este sus?inut? lateral de dou? picioare scurte. În interiorul volumului, pe pagina de titlu, apare sigla editurii stilizat?, care are ca element filigranat litera „A”. Acest aranjament al copertei se reg?se?te la numerele: 152-155, 415-416, 570, 660, 697, 893. Aici se poate constata o eroare de numerotare, care nu precizeaz? la 152-155 faptul c? este o reeditare care ar fi trebuit semnalat? cu „bis”. De fapt aceste trei volume sunt reeditate în anul 1909, a?a cum este men?ionat chiar pe coperta interioar?. Toate aceste elemente care compun coperta sunt importante, pentru c?, în timp, ele sufer? modific?ri pe care le vom semnala ca elemente de departajare ale etapelor de editare.

Credem c? ini?ial aceast? copert? avea unele elemente modificate, care reflectau un anumit grad de pre?iozitate. Aceste elemente, care sunt imprimate pe coperta numerelor 248, 537-538, 802, sunt urm?toarele: „F?cliile sunt stinse”. Num?rul c?r?ilor din raftul superior este de 24 volume. Coloanele sunt desenate diferit având ?i o grosime pu?in m?rit?. Pe masa de scris exist? o carte închis? pe care st? scris „Art?, Literatur?, ?tiin??”. Sub carte, într-o pozi?ie asem?n?toare cu pana de scris, este amplasat de data aceasta un creion cu sec?iune hexagonal?, pe care st? scris „Koh-I-Noor”, urmat de un semn care simbolizeaz? mineritul ?i în final „M30”. În partea dreapt? a mesei este reprezentat? o sticlu?? de cerneal? cu dop, pe care st? scris: Cerneal? Reform Günther Wagner. Cerneala este introdus? în acest cadru neinspirat, fiind al?turat? unui creion care nu utilizeaz? cerneal?. Masa este sus?inut? de dou? picioare care sugereaz? c? sunt mult mai înalte pentru a da posibilitatea unei pozi?ii comode de scris. Din aceste dou? tipuri de coper?i descrise, se poate trage concluzia c? la aceast? Editur? a Libr?riei Leon Alcalay au fost practicate dou? coper?i, dar este dificil de a fi departajate, singurele elemente comune sunt pre?ul practicat de 30 bani ?i editorul.

Editura Libr?riei „Universala” Alcalay & Co.

Editarea acestei colec?ii a fost preluat? la o dat? înc? neelucidat? de c?tre Editura Libr?riei „Universala, Alcalay & Co.” din Bucure?ti. Pre?ul cre?te substan?ial datorit? infla?iei la 7-14 lei, ajungându-se chiar la 28 lei, func?ie de perioada când au fost tipografiate. Coperta sufer? ?i ea anumite modific?ri pe fondul variantei prezentate la punctul IV-a. Aceste modific?ri sunt aproape nesesizabile:
- Facla din dreapta este îndreptat? spre exterior în corelare cu cealalt? facl?, respectând sensul de deplasare a vântului sugerat. Putem considera aceast? modificare ca o corectur? a primei coper?i descrise. Num?rul c?r?ilor de pe raft r?mâne cel de 24 volume. Pe masa de scris reapare pana a?ezat? sub cartea închis? de data aceasta, iar c?limara nu mai are inscrip?ionat? marca, având ?i un desen mai stilizat, care se apropie de c?limara utilizat? pe birouri, în compara?ie cu vechea c?limar?, care sem?na mai mult cu o sticl? pentru cerneal?. Putem deci spune c? au fost efectuate anumite corecturi care se impuneau.
Num?rul cel mai mare al volumului editat de aceast? editur?, depistat de mine cu aproxima?ie, este 1.492, dup? care se presupune c? urm?toarele volume vor apare sub auspiciile altei edituri.
- La apari?ia volumului cu num?rul 1105, editura precizeaz? faptul c? fiecare volum a fost publicat în edi?ii de zeci de mii de exemplare, ajungând la peste 10.000.000 volume la acea dat?.
- Pre?ul fiec?rui volum va cre?te spre sfâr?itul acestei etape la 12 lei.
- Sigla Libr?riei „Universala” Alcalay & Co. este modificat?, având ini?ialele încadrate într-un cerc sec?ionat cu o diagonal?. (nr. 85 bis)

Editura „Biblioteca pentru to?i”

Din toate volumele studiate ?i ap?rute sub patronajul acestei edituri, niciun volum nu are un num?r mai mare de 1550, în timp ce la editura anterioar? apare un volum cu num?rul de 1490-1492. Deci, în aceast? perioad? au fost mai mult reedit?ri de volume deja ap?rute la edi?iile anterioare. Exist? posibilitatea de a fi publicat ?i volume noi, dac? se analizeaz? catalogul complet al acestei colec?ii de mare prestigiu ?i cu o asemenea longevitate. De fapt, editura promite „Retip?rirea neîncetat? a tuturor numerelor sale, ce se epuizeaz? de mult? vreme”. Pre?ul de început a fost de 10 lei volumul, ajungând la 200 lei, cum este cazul la volumul nr. 241, care public? lucrarea lui C. R?dulescu - Motru, intitulat? „?tiin?? ?i Energie”. În aceast? etap? se renun?? la consemnarea faptului c? este o reeditare a unui volum publicat anterior, prin practica de a indica de dou? ori num?rul volumului înso?it la final de semnifica?ia cuvântului „bis”. Din acest motiv, este practic imposibil a departaja publica?iile noi ale acestei edituri „Biblioteca pentru to?i”, de celelalte dou? edituri mo?tenite. Demn de semnalat este publicare în fiecare volum a unui extras tematic din colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, în dorin?a de a atrage aten?ia cititorului spre o anumit? latur? a colec?iei, cum ar fi: istoria, filozofia, teatrul, literatura str?in? sau român? etc. Coperta este p?strat? în varianta descris? mai sus.

Concluzii finale.

Exista posibilitatea ca fiecare volum sau volume grupate, s? fie „legate elegant în pânz?, care pot figura în orice bibliotec?”. Pentru a exemplifica volumele propuse a fi legate elegant, Editura Leon Alcalay Bucure?ti public? o list? de 52 volume legate, cu indicarea pre?urilor respective. Cel mai scump volum legat astfel este Dic?ionarul francez-român, a dr-ului. Ureche, care costa 5 lei ?i cuprindea mai multe numere. O analiz? sumar? efectuat? pe un num?r limitat de volume din aceast? important? colec?ie „Biblioteca pentru to?i”, care a f?cut epoc? mai bine de o sut? de ani, poate fi considerat? incomplet? cu siguran??, dar are meritul de a trezi interesul asupra unor studii viitoare efectuate pe un material de studiu mult mai complet, care cu siguran?? poate sta la dispozi?ia cercet?torilor dac? vor apela la Biblioteca Academie Române.

Dar provocarea acestui subiect, care constituie ?i titlul acestui studiu, ne îndeamn? s? identific?m gradul de „raritate” al acestei colec?ii. Evident sunt dou? concluzii generate de unghiul din care se prive?te acest subiect. Dac? privim din perspectiva lipsei de carte editat? în limba român?, care este cronic? ?i generalizat? în Republica Moldova, evident c? statutul de „carte rar?” pentru aceast? colec?ie este profund meritat. La acest statut de „carte rar?” contribuie în cea mai mare parte raritatea acestor volume în bibliotecile publice din Republica Moldova. Procentul foarte mic de carte româneasc? nu dep??e?te în prezent procentul de 20-25% în bibliotecile raionale, universitare ?i Biblioteca Na?ional? a Republicii Moldova.

Altele sunt criteriile care stau la baza unei analize privind acest statul de „carte rar?” aplicat acestei colec?ii în România. S? încerc?m s? evalu?m aceste criterii într-o ordine aleatorie, cu speran?a c? vom putea cuprinde toate aspectele importante care definesc „cartea rar?”: vechimea acestei colec?ii, care se întinde de la 1895 ?i pe care o limit?m la nivelul anului 1948, pentru a avea o caracterizare unitar? asupra concep?iei ini?iale care a stat la baza acestei colec?ii, constituie un element important care aduce un anumit element de pre?iozitate. Tirajul acestor volume în zeci de mii de exemplare pentru fiecare num?r, ajungându-se la cifre de zeci de milioane de volume, a f?cut ca în fiecare cas? de român s? ajung? m?car câte un exemplar, este un argument de toat? lauda, dar scade sensibil statutul de „carte rar?”. Hârtia utilizat? este de proast? calitate, dar folosit? special, pentru a putea oferi un pre? accesibil celor mai nevoia?i români, de 30 bani ini?iali. Se poate observa franjurarea paginilor, care ofer? o imagine de neglijen?? editorial?. Tipografia utilizat? a introdus multe erori care sunt vizibile începând cu coperta.

Legarea volumelor s-a efectuat cu sârm? prin capsare, care cu timpul au ruginit. Coperta nu are calitatea de a proteja volumul, fiind confec?ionat? dintr-o hârtie sub?ire. Dac? punem în balan?? cele dou? grup?ri de evaluare: vechimea ?i celelalte cinci criterii, putem s? tragem o concluzie evident? c? aceast? colec?ie nu poate fi considerat? în România ca f?când parte din categoria „carte rar?”. Acesta este punctul meu de vedere, care este evident subiectiv ?i poate fi reconsiderat punctual pentru cazuri izolate.
Grafica - I.M.
---------------------------------------------
[1] Emil G?rleanu, Odat?! Amintiri, Schi?e ?i Nuvele, Colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, Editura Libr?riei Leon Alcalay, Bucure?ti, nr. 292, pag. 2.
footer