Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Petre Turlea, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 05 Martie 2014 18:15
Prof. univ. dr. Petre ?urlea - Romani-si-evrei-2, art-emisIntroducere - Partea a II-a
Text extras din primul volum al trilogiei profesorului universitar doctor Petre ?urlea, ap?rut recent la Bucure?ti, Editura Semne, 2014, sub titlul „Români ?i evrei în secolul XX”. Lucrarea este bazat? pe docu­mente inedite de arhiv?, pe analiza presei române?ti ?i evreie?ti, seria celor trei volume fiind compus? din:
- Volumul I. Români ?i evrei 1900-1938;
- Volumul II. „Români ?i evrei 1938-1944”;
- Volumul III. „Români ?i evrei 1944-2000”.
Volumele III ?i III vor ap?rea pân? la sfîr?itul anului 2015. (ART-EMIS)
 
Dosarul a existat, a fost arhivat, consemnat rezumativ con?inutul ?i, a disp?rut.
 
A?adar, am constatat c? dac? nu ocole?ti tema rela?iilor dintre români ?i evrei, ?i se crede c? ai putea ajunge ?i la conclu­zii contrare celor ale istoricilor evrei, uneori e?ti boicotat. Alteori se practic? boicotul f?r? ?tirea arhivi?tilor. Cu toat? bun?­voin?a acestora, la ANIC nu am putut cerceta un dosar foarte important; a fost f?cut disp?rut din arhiv?. Cel care a luat dosarul nu a avut, îns?, ?i prevederea de a-l ?terge din inventar. În ca­drul acestuia[4] este sinte­tizat con?inutul: „Memoriul Comunit??ii Israelite din Bucure?ti ?i proiect privind autoriza?ia pentru organizarea pe t?râm cultural, economic ?i social a cet??enilor români de origin? etnic? evreias­c?. Memoriul Comitetului Executiv al Congresului Mondial Evreesc relativ la num?rul popula?iei evreie?ti din România. Note din presa român? ?i str?in?. Extrase din coduri de legi privind problema evreiasc? din România. Studii ale Sec?iei de Studii ?i informa?ii a Ministerului pentru Minorit??i privind situa?ia evreilor din Ro­mânia în raport cu Tratatul pentru Minorit??i Na?ionale. În dreptul consemn?rii din inventar apare men?iunea „Lips?. ?i alt înscris: „Nu apar?ine fondului. La Ministerul Minorit??ilor? Al doilea text este t?iat cu creionul. Concluzia este evident?: dosarul, cu foarte multe materiale extrem de importante, a existat, a fost arhivat, consemnat rezumativ con?inutul, ?i a disp?rut.
 
Uneori se ajunge, în urma unor presiuni subterane, la retra­gerea din libr?rii, sau chiar din tipografii, a volumelor cu con?i­nut neconform tezelor istoriografiei evreie?ti. Cazul cei mai cu­noscut: volumul de documente Situa?ia evreilor din România. I. 1939-1941, partea întâi, coordonat? de lt.col. Alexandru Du?u, dr. Cons­tantin Botoran, având ca autori nume importante în istoriografia româneasc? - Ion Alexandrescu, Ion Calafeteanu, Nicolae Ciobanu, Florica Dobre, Irina Gu?u, Aurelian Miri??, Alexandru O?ca, Petre Otu, Gheorghe Pintilie, Maria Covaci, Ion Neac?u. Funda?ia Cultural? Român? a patronat tip?rirea ?i tot ea a hot?rât topirea tirajului; ordinul a fost dat de Augustin Buzura, pre?edintele Funda?i­ei, la cererea adjunctului s?u Zigu Ornea (Orenstein).[5] ?i, uneori, acuza de antisemitism, de legionarism etc., este aruncat? la adresa unor c?r?i înainte ca autorul acuzei s? fi citit cartea. Astfel, un domn, Radu Ioanid - care se crede istoric ?i i-a f?cut ?i pe al?ii s? cread? acest neadev?r - pe 17 octombrie 2009, la câteva zile de la lansarea, la Funda?ia European? „Nicolae Titulescu din Bucure?ti, a volumului semnat de Petre ?urlea, Ion Antonescu între extrema dreapt? ?i extrema stâng?, Editura Semne, 2009, a lansat pe Internet un atac violent [6]: „Sunt oameni care fac propagand? legionar? (subl.n.) chiar în cl?diri care apar?in unor autorit??i centrale sau locale. V? dau doar un exemplu. Pe 9 octombrie (2009 -n.n.), chiar de ziua Holocaustului în România, s-a lansat la Bucure?ti o carte despre Ion Antonescu, semnat? de Petre ?urlea, un cunoscut nega?ionist. Au vorbit la acea lansare: Dan Berindei, Gheorghe Buzatu, Florin Constantiniu, sprijinind aceast? lucrare.„ Deci, o carte „de propagand? legionar?”’; dar, cartea res­pectiv? este de critic? aspr? la adresa legionarilor! Prin urmare, pseudoistoricul infatuat, Radu Ioanid, director al Muzeului Holocaus­tului din Washington, a decretat sentin?a de desfiin?are a c?r?ii, înainte de a o citi! Doar faptul c? un român aborda o tem? conside­rat? a fi rezervat? istoricilor evrei îl înfuriase, ?i-i alungase orice urm? de probitate ?tiin?ific?. Cel mai probabil, nici nu o avusese vreodat?.
 
Cu excep?ia celor care îmbr??i?eaz? pe deplin tezele istorio­grafiei evreie?ti, de obicei bursieri Sörös, to?i ceilal?i istorici români care abordeaz? problema evreiasc? sunt eticheta?i nedrept ?i adesea jignitor, sunt blama?i. De cele mai multe astfel de etichet?ri a benefi­ciat profesorul Gheorghe Buzatu. De remarcat ?i o anumit? influen?? asupra istoriografiei re­la?iilor dintre români ?i evrei în secolul al XX-lea, din partea a dou? tendin­?e gre?ite existente la nivelul opiniei publice din România. La acea parte a opiniei publice reprezentat? de lumea evreiasc?, aceea care consider? c? orice critic? la adresa unui evreu - pe teme ca ra­pacitatea economic?, înc?lcarea de legi, mistificarea adev?rului etc. - este gre?it?, critica fiind interpretat? ca antisemitism; ?i, mai nou, for?area elud?rii oric?ror aspecte negative din activitatea unor personalit??i evreie?ti - to?i evreii sunt buni, sau m?car cu inten?ii bune, chiar ?i un personaj malefic precum Ana Pauker. De cealalt? parte, în mentalitatea unor români, actele reprobabile ale unor israeli?i, ca per­soane izolate sau în grup, sunt privite generalizant, ca acte ale întregii evreimi, ceea ce poate duce la o învinov??ire colectiv?, evident gre?it?. ?i aici exist? tendin?a de a eluda aspectele negative ale unor personalit??i, de data aceasta române?ti, în planul raporturilor dintre români ?i evrei. A?adar, este de subliniat, înc? o dat?, oportunitatea publi­c?rii volumului de fa??, care aduce, de multe ori, un nou punct de vedere asupra diferitelor aspecte ale problemei tratate, bazat pe docu­mente inedite de arhiv?, pe analiza presei române?ti ?i evreie?ti.
Sub titlul Români ?i evrei în secolul XX, vor fi trei volume:
- I. Români ?i evrei 1900-1938;
- II. Români ?i evrei 1938-1944;
- III. Români ?i evrei 1944-2000.
Cele trei sunt deja finalizate. Dar, din ra?iuni editoriale, publicarea se va face pe rând, pân? la sfâr?itul lui 2015. Unele observa?ii sau indicarea unor surse, consemnate în lucrare, sunt tributare mai multor speciali?ti în Istoria contemporan? a Românilor: dr. Alin Spânu, dr. Horia Dumitrescu ?i prof. univ. dr Corvin Lupu.
Prezentul volum este al cincilea pe care Editura „Semne” mi-l public?, dup? „Ion Antonescu între extrema stâng? ?i extrema dreapt?”, (2009), „Carol al II-lea ?i Camarila Regal?”, (2010), „Regele Mihai ?i Mare?alul Antonescu”, în 2011, „Carol al II-lea ?i Iuliu Maniu”, (2013) ?i a fost realizat în cadrul planului de cercetare ?tiin?ific? al Facult??ii de Istorie din Universitatea Cre?tin? „Dimitrie Cantemir, Bucure?ti.
- Va urma -


[4] Fondul P.C.M. (300), dosar 1237/1943
[5] Paul Goma, S?pt?mâna Ro?ie 28 iunie-3 iulie 1940. Sau Basarabia ?i evreii, ed. a VI-a, Editura Vicovia, Bac?u, 2009, p.441-445. În finalul prezent?rii pe care o face topirii volumului Situa?ia evre­ilor din România 1939-1941, Paul Goma men?ioneaz?: „Aflu c? Augustin Buzura, distrug?tor al unui volum de documente privind crime­le evreilor din România, a primit diploma de Doctor Honoris Causa al Universit??ii din Ierusalim. Eu nu m-a? fi l?sat dezonorat s? fiu recompensat, de c?tre evrei, oameni ai C?r?ii, pentru c? am distrus aceast? Carte? S? fiu s?rb?torit de ne-români pentru c? i-am furat, i-am tr?dat, i-am vândut pe românii lipsi?i de hârtii, distrugându-?i c?r?ile? Nici evreii nu s-au dovedit a fi mai breji: honorând-causa distrugerea unei c?r?i, au dovedit:
1) nu (mai) sunt oameni-ai-C?r?ii;
2) au confirmat c? ei, evreii din România cu adev?rat protestaser? în 1994; c? în adev?r ceruser? p?strarea t?cerii asupra crimelor lor, pentru a nu fi ?tirbit? Perfecta Minciun? Etnic? a «Holocaustului Românesc», fabricat? la Tel Aviv ?i Washington. Cât despre Doctorul (Honoris Causa) Augustin Buzura... – chiar s? nu fi observat nimeni c? acea diploma, i-a fost acordat? postum?“ În 2003, volumul Situa?ia evreilor din România a fost republicat, prin str?dania lui Ion Coja. Acesta, într-o Not? explicativ?, considera topirea primei edi?ii ca o „f?r?delege“, dovedind „reaua credin??“ [...], grija nefericit? de a ascunde adev?rul“. ?i indic? drept autori „reprezentan?i ai comunit??ii evreie?ti din România.
[6] Ev.zilei.ro
footer