Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Miercuri, 05 Martie 2014 18:01

Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emisExodul popula?iei române - o dram? de nedescris

În 2 iulie 1940, Biroul Statistic Militar din Bucure?ti a înaintat un Raport contrainformativ privitor la evacuarea teritoriilor române?ti, chestiunea evreiasc?, informa?ii din Bulgaria ?i diverse. Raportul prezint? informa?iile aduse de Dr. Constantinescu, fost medic primar al ora?ului Cern?u?i, refugiat la Bucure?ti. Constantinescu afirma c?, la Cern?u?i, ucrainenii s-au comportat foarte bine cu popula?ia româneasc? care se refugia, oferindu-le alimente gratuit. Unii ucraineni s-au refugiat ?i ei în Vechiul Regat. În schimb, atitudinea evreilor a fost una atât de neomenoas? încât a revoltat ?i pe ocupan?ii sovietici, care au dat ordonan?e, prin care urmau a fi sanc?ionate cu moartea jafurile ?i crimele pe care le comiteau evreii împotriva românilor. El ar?ta c? evreii i-au împu?cat mortal pe preotul bisericii catolice din Cern?u?i ?i pe comandantul penitenciarului din localitate.[1 ] Nu numai autorit??ile militare ?i informative române?ti au avut aceste percep?ii. Întreaga societate româneasc? a fost impresionat? de reac?iile evreie?ti împotriva românilor. Diplomatul Raoul V. Bossy, aflat în exil dup? 1944, scria în memoriile sale: „... Ast? noapte la ora 2, trupe sovietice masive au trecut frontiera pe toat? întinderea ei; la ora 2 dup?-amiaz? au fost ocupate Chi?in?u, Cetatea Alb?, Cern?u?i. Cu adânc? am?r?ciune trebuie consemnat c? popula?ia evreiasc? a acestor ora?e, care s-a bucurat întotdeauna de tratament omenos sub administra?ia româneasc?, a avut la?itatea de a ataca cu pietre pe solda?ii no?tri în cursul retragerii lor for?ate, în bucuria de a vedea sosind autorit??ile comuniste, în rândurile c?rora erau numero?i evrei...Exodul popula?iei române constituie o dram? de nedescris... Locuitorii evrei organizeaz? pretutindeni - ?i pân? în Gala?i - o adev?rat? rebeliune de jafuri ?i omoruri. Le ?in piept corpurile voluntarilor localnici...”[2 ]

Reac?iile române?ti

Exist? ?i documente care fac referire la reac?iile române?ti împotriva evreilor în zilele evacu?rii. Într-o telegram? a Grupului de armate nr. 1 c?tre Marele Stat Major, Sec?ia II-a, din 3 iulie 1940, se raporteaz? c? osta?ii români au o stare de spirit foarte agitat? contra evreilor, ceea ce a condus la agresiuni care au degenerat în b?t?i ?i chiar omoruri. Astfel, în gara Cucuteni, un evreu în haine militare a fost surprins sco?ând din buzunar un revolver într-un moment când pe treapta unui tren din gar? se afla un general român. Suspectat c? a vrut s?-l asasineze pe general, evreul a fost dezarmat ?i apoi str?puns cu baioneta de mai mul?i osta?i români. În aceea?i sta?ie, doi evrei au fost arunca?i din tren ?i s-a tras asupra lor. În sta?ia Târgu Frumos, un medic evreu din localitate a fost g?sit cu un revolver ?i o grenad? în buzunar. A fost dezarmat ?i omorât. În sta?ia Bac?u, doi evrei au fost b?tu?i ?i preda?i poli?iei g?rii. Autorii documentului raportau c? prin diverse g?ri ale Moldovei, osta?ii români indigna?i de atitudinea evreilor exprimau hot?rârea lor de a r?zbuna excesele care s-au comis împotriva românilor din Basarabia ?i Bucovina. Documentul este semnat de generalul C. Ilasievici.[3 ] În 3 iulie 1940, Marele Stat Major, Sec?ia II-a, a primit o informare din partea generalului T?t?ranu în care se ar?ta c? în diminea?a de 2 iulie, Regimentul 3 Gr?niceri Paz?, venind din Basarabia, unde a avut mari dificult??i cu evreii, a trecut prin localitatea Dorohoi, unde solda?i români s-au r?zbunat pe evreii de aici. Au fost împu?ca?i mortal 40 de evrei ?i r?ni?i 15. Au intervenit imediat ofi?eri ?i trup? din Armata a 3-a ?i ordinea s-a restabilit.[4 ]

Documente atest? agresiunile declan?ate de evrei cu ocazia evacu?rii, urmate de r?zbun?ri române?ti

La 3 iulie 1940, generalul N. Ciuperc? trimitea Marelui Stat Major o telegram? prin care ar?ta c? atitudinea popula?iei evreie?ti este foarte ostil? românilor ?i reprezint? un focar comunist periculos. Ca urmare, s-au luat m?suri de trecere imediat? în Basarabia a evreilor care ?i-au manifestat aceast? dorin??, iar pentru ceilal?i evrei semnala?i ca agitatori s-a organizat, provizoriu, o regiune de internare în zona Vidra, Jude?ul Putna, de care s? se ocupe regimentul 3 Jandarmi.[5 ] În 4 iulie, printr-un Raport contrainformativ se ar?ta c? în trenurile din Moldova evreii ?i minoritarii ru?i sunt maltrata?i de c?tre osta?ii români care c?l?toresc izolat ?i nu se afl? sub controlul ofi?erilor.[6 ] Un raport primit de Marele Stat Major de la Budapesta, în 3 iulie 1940, semnala c? presa italian? accentueaz? faptul c? „evreii au provocat incidente sângeroase prin atitudinea lor provocatoare”. Gazeta „Giornale d’Italia” scria despre atitudinea evreilor din România care, îndemna?i de cei din Marea Britanie, inten?ioneaz? s? provoace un r?zboi civil.[7 ]

În 7 iulie 1940 un Raport informativ al Marelui Stat Major, Sec?ia II-a, ar?ta: „... la Chi?in?u, 400-500 de evrei comuni?ti constitui?i în band?, înarma?i unii cu pu?ti ?i revolvere, iar al?ii cu pietre ?i bastoane, au cerut directorului Ionu?, medicul spitalului de copii, ca imediat cl?direa acestuia s? fie predat?. La încercarea medicului de a calma spiritele, l-au împu?cat, dup? care au n?v?lit în spital, devastându-l complet, iar pe copiii afla?i interna?i, omorându-i ?i aruncându-i afar? pe geamuri...”[8 ]

Numeroase alte asemenea documente atest? agresiunile declan?ate de evrei cu ocazia evacu?rii, urmate apoi de r?zbun?ri române?ti. Documentele privitoare la evacuarea Basarabiei, Bucovinei de Nord ?i ?inutului Her?a sunt produse de raportori diferi?i, degajând îns? o imagine comun?, f?r? contradic?ii, ceea ce u?ureaz? concluziile privitoare la atitudinea evreiasc? din perioada iunie-iulie 1940. Ofi?erii care semnau rapoartele, mul?i dintre ei cu grade superioare, inclusiv generali, erau preocupa?i s?-?i informeze cât mai corect superiorii. Nu cunosc pân? în acest stadiu al cercet?rilor din istoriografia româneasc? cazuri de contest?ri ale acestor documente pe baz? de probe. Nu am întâlnit nici o cercetare în care s? se infirme con?inutul acestor rapoarte. Nu trebuie sc?pat? din vedere nici seriozitatea cu care se respectau consemnele în armata român? ante-comunist? privitor la corectitudinea raport?rilor, ceea ce cre?te valoarea documentelor la care ne referim. Devotamentul evreiesc fa?? de Uniunea Sovietic?, ata?amentul evreilor fa?? de bol?evism ?i ura fa?? de români, din acel moment istoric,[9 ] sunt ast?zi ocolite de unii lideri evrei într-un mod care sfideaz? total obiectivitatea necesar? oric?rei cercet?ri. De aici porne?te ?i extraordinara mobilizare a unor evrei, inclusiv lideri, care s-au pr?v?lit împotriva subsemnatului, în diverse gazete ?i gazetu?e, la autorit??i ?i în justi?ie, ca urmare a publica?iilor mele pe aceast? tem?.[10 ]

To?i cei care acuz? pe români de holocaust împotriva evreilor în perioada celui de Al Doilea R?zboi Mondial încep relat?rile cu momentul încheierii eliber?rii Basarabiei, Bucovinei de Nord ?i ?inutului Her?a de c?tre Armata Român?, în 1941

Este evident c? to?i cei care acuz? pe români de holocaust împotriva evreilor în perioada celui de Al Doilea R?zboi Mondial încep relat?rile cu momentul încheierii eliber?rii Basarabiei, Bucovinei de Nord ?i ?inutului Her?a de c?tre Armata Român?, în iulie 1941, când s-au reorganizat ?i s-au reinclus în trupul ??rii aceste teritorii, în condi?iile concrete de r?zboi în care se g?sea ?ara. Se ocole?te astfel, cu bun? ?tiin?? ?i r?u inten?ionat primul an de confrunt?ri ideologice ?i interetnice româno-evreie?ti, anul în care s-a produs o ruptur? adânc? între cele dou? etnii. Aceste persoane, majoritatea evrei, dar ?i unii de alte etnii, inclusiv români atra?i de unele situa?ii privilegiate, s-au din alte interese personale, meschine, agitatori-propagandi?ti, pentru c? nu-i putem numi cercet?tori, ocolesc cu bun? ?tiin?? evenimentele petrecute în perioada iunie 1940-iulie 1941, când cei care au deschis primii seria agresiunilor împotriva institu?iilor statului român ?i a unor cet??eni de etnie român? au fost evreii. Acest lucru nu scuz? decât par?ial reac?iile antievreie?ti pe care le-au avut unii cet??eni români, de diverse convingeri politice ?i pozi?ii sociale, care au comis acte de violen??, pân? la crime, sau persecu?ii de orice fel, împotriva unor evrei care nu erau vinova?i de s?vâr?irea unor acte antiromâne?ti. Cert este c? reac?iile române?ti antievreie?ti au fost replici la agresiunile declan?ate de evrei împotriva românilor.

De Uniunea Sovietic? ne desp?r?ea nu numai pierderea unor teritorii, ci ?i ideologia,

Procesul comunismului, care ar trebui declan?at, ar contribui mult la clarificarea acestor probleme legate de rela?iile româno - evreie?ti din timpul celui de al doilea r?zboi mondial ?i din perioada ocupa?iei militare sovietice. Aceste rela?ii ar trebui s? fie parte a procesului comunismului.[11 ] Majoritatea evreilor erau de convingeri comuniste, mul?i dintre ei militan?i comuni?ti activi. Guvernele României interbelice ?i din perioada celui de Al Doilea R?zboi Mondial, ca ?i majoritatea poporului român, erau anticomuni?ti. Evreii au sprijinit f??i? Uniunea Sovietic?, ?ara care era principalul inamic al României, dup? 1917. De Uniunea Sovietic? ne desp?r?ea nu numai pierderea unor teritorii, ci ?i ideologia, care era un pericol pentru modelul românesc de organizare social-politic?. Cu Ungaria ?i Bulgaria am avut doar diferende teritoriale, cu Uniunea Sovietic?, diferendele au fost ?i teritoriale ?i ideologice, ireconciliabile. Este evident c? guvernan?ii români nu au gestionat totdeauna bine conflictele cu Uniunea Sovietic? ?i nici cele dintre majoritatea româneasc? ?i minoritatea evreiasc? din România. Despre unele din aceste probleme m-am referit în alte lucr?ri, citate la nota 39-a a prezentei lucr?ri.

Liderii regimului politic instaurat la Bucure?ti dup? lovitura de stat din decembrie 1989 nu au dorit niciodat? declan?area unui proces al comunismului, nici liderii evrei nu l-au propus s-au sus?inut, unii dintre ace?tia din urm? afirmând în mod repetat c? evreii nu au sus?inut comunismul ?i nu se consider? parte a acestui fenomen politic, care a fost un flagel în perioada ocupa?iei sovietice a Basarabiei (1940-1941 ?i 1944-1991) ?i a României (1944-1958). Procesul comunismului, judecat corect de istorici, inclusiv de istorici de drept, ar trebui s? clarifice toate numeroasele mari probleme ale contribu?iei comuni?tilor la proiecte antiromâne?ti ?i în acest cadru la rolul evreilor în cadrul mi?c?rii comuniste din lume ?i din România, a crimelor f?cute de comuni?ti ?i rolului evreilor, a gulagului sistematic organizat de comuni?ti împotriva elitelor na?iunii române, la sfâr?itul celui de al doilea r?zboi mondial ?i a rolului evreilor în acest context. Acest proces ar clarifica multe dispute care mai persist? în jurul unor cercet?ri ?tiin?ifice. Procesul comunismului a fost propus, dup? evenimentele din decembrie 1989, dar for?ele care nu îl doresc au fost mai influente, cu atât mai mult cu cât fo?tii comuni?ti au continuat s?-?i men?in? o influen?? decisiv? în România, fapt cu motiva?ii multiple, obiective ?i subiective, asupra c?rora nu z?bovim în aceste rânduri.

A?tept?m r?spunsuri ?tiin?ifice... cu speran?a c? nu se va mai b?ga în gura istoricilor nici pumnul ?i nici batista

Pozi?ia autorit??ilor române fa?? de marile excese comise de evrei ?i al?i comuni?ti în teritoriile care se evacuau, a fost una marcat? de timorare ?i lips? de decizie. Notele ultimative sovietice, „sfaturile” puterilor Axei de a ceda preten?iilor teritoriale sovietice, criza politic? intern?, lipsa de unitate a clasei politice, au f?cut ca autorit??ile române s? nu-i poat? opri pe evrei de la excese, iar r?zbunarea româneasc? s? poat? fi oprit? doar par?ial. Din toate documentele care au fost scoase la lumin? pân? în prezent, nu reiese c? s-ar fi dat nici un ordin de c?tre autorit??ile statului român, de c?tre conduc?torul statului, de rege sau de altcineva, de lichidare a evreilor, în general. S-au dat ordine punctuale, împotriva unor evrei care au s?vâr?it fapte antistatale, împotriva unor evrei care puteau constitui un poten?ial pericol în condi?iile de r?zboi, sau de represalii, ca urmare a unor atentate teroriste comise de bol?evici ?i evrei în timpul opera?iunilor militare de la est de Nistru. Nu s-au deportat evreii numai pentru c? erau evrei.[12 ] În luna iulie 2005, reputatul profesor Ioan Scurtu, directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” din Bucure?ti, declara într-o emisiune la Televiziunea Român?, c? nu are cuno?tin?? de ordine ale mare?alului Antonescu de m?suri împotriva unor cet??eni de etnie evreiasc? numai pentru faptul c? erau evrei, în contradictoriu cu afirma?iile unor evrei octogenari, care se declarau martori ai acelor momente istorice, sus?inând c? evreii au fost prigoni?i ca urmare a unor ordine date de mare?alul Ion Antonescu. Pozi?ia profesorului Ioan Scurtu a fost împ?rt??it? ?i de istoricul Florin Müller.

Dup? evacuare, au avut loc ?i r?zbun?ri ale românilor. Ele nu fac decât par?ial obiectul prezentului studiu, fiind îns? mult mediatizate, unele exagerate ?i prezentate pe baze exclusiv memorialistice, de c?tre supravie?uitori ai evenimentelor, care, în mod surprinz?tor, au t?cut 65 de ani. Puteau foarte bine s? declare ce spun ast?zi în timpul ocupa?iei militare sovietice, când ponderea evreilor în conducerea României era foarte mare ?i toate ac?iunile antievreie?ti au fost sever pedepsite. Unii dintre evreii care se refer? ast?zi la evenimentele comise de români, au emigrat de mult în S.U.A. sau Israel. Oare ?i acolo au fost opri?i în cei 65 de ani s? spun? adev?rul? Desigur, c? unele acuza?ii evreie?ti sunt validate ?i de documente ?i de alte m?rturii, inclusiv ale unor cet??eni români care nu erau implica?i în nici un fel în evenimente.

Cercet?rile nu se vor opri. Numero?i cercet?tori evrei ?i doar câ?iva români, deocamdat?, vor continua s? analizeze aceste momente istorice. Important ar fi ca ele s? nu mai fie politizate excesiv, cum se întâmpl? în România zilelor noastre. Nu este normal ca asupra cercet?torilor s? se exercite presiuni atât de mari, cum se întâmpl? în cazul subsemnatului. Nu este normal ca liderii evrei s? implice ziare de toate felurile pentru a bombarda pe cercet?tori, a-i intimida, a-i amenin?a cu închisoarea ?i a-i ac?iona în justi?ie. A?tept?m r?spunsuri ?tiin?ifice, prin alte cercet?ri, bazate pe eventuale alte documente, se pot contrazice orice studii. Le a?tept?m, în lini?te, cu calmul ?i r?ceala necesare unor analize impar?iale, dar care s? nu ocoleasc? adev?rurile care nu convin unora, indiferent c? sunt mai marii zilei, liderii comunit??ilor evreie?ti. Dar pentru aceast? contrazicere ?tiin?ific? trebuie s? existe probele, documente, orinde în lume. Din câte cunoa?tem noi, nu se pot contrazice ?tiin?ific concluziile evenimentelor desf??urate cu prilejul evacu?rii Basarabiei, Bucovinei de Nord ?i ?inutului Her?a, privitor la declan?area de c?tre evrei a unor agresiuni, împotriva statului român ?i a unor cet??eni de etnie român?.

În încheiere, îmi exprim speran?a c? nu se va mai b?ga în gura istoricilor nici pumnul ?i nici batista, chiar de m?tase fiind ea. Îmi exprim speran?a c? istoricii, atât de mul?i valoro?i în aceast? ?ar?, se vor coaliza întru adev?r ?i dreptate, împotriva cenzurii de orice fel, a presiunilor pentru ob?inerea concluziilor dorite de diversele interese care se doresc a fi promovate, care nu au leg?tur? cu ?tiin?a ?i a implic?rii impostorilor pe terenul lor de munc?. Ieri ?i ast?zi a fost rândul meu s? m? g?sesc sub mare presiune, mâine poate fi rândul oric?rui alt istoric care nu ajunge la concluziile dorite de diverse for?e politice din ?ar? sau din str?in?tate.

Not?: Studiul a ap?rut în revista „Transilvania” nr. 9/2005, sub titlul „65 de ani de la evacuarea for?at? a Basarabiei, Bucovinei de Nord ?i ?inutului Her?a. Pozi?ia evreiasc?”, iar în anul 2012 a fost prezentat la Sesiunea de Comunic?rii ?tiin?ifice „Basarabia 200”, organizat? de Societatea Cultural? ART- EMIS.


[1] Alesandru Du?u ?i Constantin Botoran (coordonatori), op. cit., doc. 17, p. 178.
[2] Raoul V. Bossy, Amintiri din via?a diplomatic?, Standford, California, 1955, p. 114.
[3] Ibidem, doc. 19, p. 184, doc. 21, p. 185-186.
[4] Ibidem, doc. 24, p. 190.
[5] Ibidem, doc. 20, p. 185.
[6] Ibidem, doc. 26, p. 192.
[7] Ibidem, doc. 22, p. 186-187.
[8] Radu Theodoru, A fost sau nu HOLOCAUST ?, Bucure?ti, Editura Lucman, 2003, p. 109.
[9] În perioada cercet?rilor mele care au condus la publicarea c?r?ilor Eforturi politico-diplomatice române?ti de ie?ire din al doilea r?zboi mondial în lumina arhivei diplomatice a S.U.A., Casa de Pres? ?i Editur? Tribuna, Sibiu, 2003 (188 p.) ?i România, Axa ?i Alia?ii, Editura „Alma Mater”, Sibiu, 2003 (210 p.), am parcurs o mul?ime de materiale care m-au ajutat în concluziile privitoare problematica raporturilor dintre români ?i evrei în timpul celui de al doilea r?zboi mondial.  
[10] A se vedea, în acest sens, ziarele „Averea” din 8 iunie 2005, din Bucure?ti, „22” din , din Bucure?ti, „Clujeanul” din , din Cluj-Napoca, „Sibianul” din , din Sibiu ?i „Tribuna” din 9 august 2005, din Sibiu, Radio BBC din 4 septembrie 2005 etc..
[11] Este semnificativ ?i greu de acceptat faptul c?, în ultima parte a anului 2005, de la nivelul Consiliului Europei, s-a transmis la Bucure?ti c? importantul organism european nu este interesat de procesul comunismului.
[12] La aceast? concluzie au ajuns ?i al?i cercet?tori. Vezi în Gh. Buzatu (coordonator), Mare?alul Antonescu la judecata istoriei, Bucure?ti, Editura Mica Valahie, 2002, p. 210.
footer