Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Petre Turlea, Membru A.O.?.R.   
Sâmbătă, 01 Martie 2014 15:54
Prof. univ. dr. Petre ?urlea - Români ?i evrei în secolul XX -1Introducere - Prima parte.
 
Raporturile dintre români ?i evrei, în secolul al XX-lea, au fost foarte complexe. Volumul de fa?? nu-?i propune s? fie o monografie, s? le trateze în ansamblu ?i am?nun?it. Nu-?i propune nici s? fie o istorie a evreilor din România. ?i, de asemenea, nu î?i propune s? dea r?spuns la toate întreb?rile. Bineîn?eles, nu are nici pre­ten?ia c? va oferi ultimul cuvânt, adev?rul deplin, de necontestat, asupra temei respective, dar subiectivismul deformator al prezent?rii istorice se va încerca a fi redus la minimum. Tema tratat? a stârnit, înc? de la începutul secolului al XX-lea, un larg interes, pe marginea ei ap?rând foarte multe articole, stu­dii, volume. Cele mai multe, îns?, sunt criticabile, fie pentru c? folosesc selectiv sursele, în func?ie de tezele preconcepute a c?­ror juste?e încearc? s? o demonstreze; fie pentru c? ajung la con­cluzii pe care o cercetare istoric? serioas? le infirm?. Se constat?, de asemenea, abuzul adopt?rii ca surs? de baz? a celui mai subiectiv dintre izvoarele istorice, memoriile, multe fiind amintiri scrise la 50-60 de ani de la evenimentele narate.
 
Foarte bogata bibliografie d? impresia gre?it? a epuiz?rii subiectului. În realitate multe surse arhivistice sunt, în continuare, nevalorificate, de?i accesul la ele este, în cele mai multe cazuri, permis. A?adar, tratarea raporturilor dintre români ?i evrei în se­colul al XX-lea într-o nou? carte este oportun? din dou? motive: datorit? necesarei încerc?ri de a se înl?tura sau m?car limita subiectivis­mul exagerat al unei mari p?r?i din lucr?rile pe aceast? tem? publi­cate pân? acum; ?i, datorit? la fel de necesarei aduceri la lumin? a cât mai multor documente inedite de arhiv?. Majoritar, bibliografia temei cuprinde opere ale unor autori evrei. Dintre ei, foarte pu?ini sunt istorici, a?adar cunosc?tori ai felului cum trebuie prezentat ?tiin?ific un subiect istoric; ?i, cei mai mul?i, cu expuneri partizane excesive. De men?ionat faptul c? privirea critic? trebuie îndreptat? ?i spre documentele istorice de epoc?, mai ales cele de emana?ie privat?. ?i în multe dintre aces­tea se întâlne?te fenomenul prezent?rii truncheate a faptelor, pen­tru a fi pe placul autorit??ilor momentului. Un singur exemplu: Pre?edintele Oficiului jude?ean Cern?u?i al Evreilor, pendinte de Centrala Evreilor din România, dr. Plitter Otto, înainta Centralei un raport de activitate pe perioada 15 martie-15 septembrie 1942, incluzând ?i o prezentare mai larg? a situa?iei evreilor din Cer­n?u?i. „În ziua în care n?v?le?te armata bol?evic? în Cern?u?i, 28 iunie 1940 - se scria în raport -, este data când se termin? buna via?? tradi?ional? ?i iudaic? a popula?iei evreie?ti. Este începu­tul unei campanii de prigonire în contra a tot ce simte evreie?te. [...] Aceast? campanie î?i g?se?te apoteoza în ziua în care autori­t??ile bol?evice încep cu deportarea a mii ?i mii de evrei. [...] Evreii din Cern?u?i, un element prin excelen?? burghez, sunt în ochii conduc?torilor bol?evici un element ce nu se încadreaz? în concep?ia lor de via??, în sistemul lor de stat ?i în concep?ia lor comunist?; deci, un element potrivnic sistemului ?i vrednic de a fi ?tirbit.” A urmat na?ionalizarea propriet??ilor rurale ?i urba­ne, a industriei ?i comer?ului - ceea ce i-a lovit puternic pe evrei. „A doua zi dup? venirea bol?evismului, popula?ia evreiasc? din Cern?u?i este deposedat? de tot ceea ce a agonisit”. Primul lot de evrei deporta?i în Rusia - la 13 iulie 1940, cu 3.000 persoane; apoi, se ajunge la 10.000. „Iat? situa?ia când trupele glorioase ale Armatei Române reocup?, pe 5 iulie 1941, ora?ul nostru [...]. Nu exista familie evreiasc? s? nu fi suferit sub teroarea bol?evi­c?.”. Dar, dr. Plitter Otto nu men?ioneaz? ?i deport?rile evreilor f?cute de administra?ia româneasc? în 1941 ?i 1942. La adresa acestor autorit??i are numai cuvinte de laud?.[1] Este evident c? raportul respectiv truncheaz? realitatea.
 
Autori români ai unor lucr?ri privind rela?iile dintre români ?i evrei în secolul al XX-lea sunt doar câ?iva. ?i aici înregistrându-se opere ale unor nespeciali?ti, cu acela?i efect negativ; accentul pe memorialistic?, eludarea unor surse (uneori evident inten?ionat?), concluzii for?ate. Fenomenul re?inerii istoricilor români în abor­darea temei este înregistrat ?i de c?tre autorul unor volume de re­ferin?? ale istoriografiei evreie?ti, Carol Iancu. „Dup? Al Doilea R?zboi Mondial - scrie acesta în prefa?a uneia dintre c?r?ile sale - cu excep?ia lui Constantin C. Giurescu, istoriografia româneasc? nu s-a referit ?i la evrei; iar dup? 1989, istoricilor români le e team? s? discute problema, acum excep?ia reprezentand-o aceia care au burse Sörös”.[2] Carol Iancu nu spune, îns?, de ce exist? aceast? re?inere. Raportul numeric dintre autorii evrei ?i cei români, net de­favorabil celor din urm?, se datoreaz? suspiciunii de antisemitism aruncat? facil asupra oric?rui român care cerceteaz? tema respecti­va. ?i atunci, cei mai mul?i o ocolesc.
 
Acuza de antisemitism a fost aruncat? u?or asupra multor per­sonalit??i din varii domenii ale civiliza?iei române?ti. Uneori era îndrept??it?, dar este de neadmis faptul c? se încearc? ?i ?tergerea operei ?tiin?ifice a celor în cauz?. Apare ca evident? dorin?a de a se crea imaginea unui curent major, chiar dominant, antisemit în România. Cazul cel mai cunoscut al încerc?rii anul?rii valorii ?tiin?ifice a operei unui savant cu vederi antisemite este acela al doctorului Nicolae Paulescu, inventatorul insulinei, c?ruia i se blocheaz? o recunoa?­tere interna?ional?. Tendin?a de exagerare a antisemitismului din România este încununat? într-o oper? pseudo?tiin?ific?, având concluzii comandate, oper? a unei Comisii Interna?ionale pentru Stu­dierea Holocaustului din România, intitulat? Raport final - deci, f?r? drept la replic?. Aici, printre marii antisemi?i din România, încriminat pe dou? pagini, este ?i Nicolae Iorga.[3]
 
Fenomenul suspiciunii la adresa istoricilor români care cerceteaz? problema raporturilor dintre români ?i evrei ajunge pân? la blocarea accesului la unele surse documentare. L-am întâlnit ?i în cazul document?rii pentru volumul de fa??. Am solicitat, la Arhiva C.N.S.A.S., xeroxarea a 400 file din documentele perioadei celui de Al Doilea R?zboi Mondial; dup? patru luni de a?teptare, am întrebat ce se întâmpl? de nu primesc xeroxurile respective, ?i o doamn? mi-a r?spuns cu o voce r?stit?: „?tim noi c? studia?i problema Holocaus­tului!” Dup? ?ase luni am renun?at s? mai a?tept. Documentele res­pective, evident, ar fi îmbog??it cartea de fa??. Interesant este faptul c?, pe multe din dosarele con?inând documentele solicitate se g?se?te men?iunea: „Materiale trimise la Muzeul Holocaustului, Washington.” A?adar, ceea ce se admisese pentru cercet?torii evrei, nu s-a admis pentru un cercet?tor român. Mai mult, constatându-se c?, în urma refuzului xerox?rii, am început s? transcriu de mân? documentele, s-au invocat greut??i tehnice pentru a nu-mi mai fi aduse dosarele. Este evident c? Arhiva C.N.S.A.S. s-a transformat într-o institu?ie care a reintrodus cenzura în România, ca în perioada co­munist?. Din fericire, cenzura nu se practic? ?i la Arhivele Na?io­nale Istorice Centrale, care acoper? în mare parte ?i documenta?ia existent? la A.C.N.S.A.S.. De aceea, am a mul?umi arhivi?tilor de la A.N.l.C. ca ?i celor de la A.M.A.E.; ?i am a-mi exprima revolta fa?? de metodele primitive de cenzur? practicate de c?tre unii func?ionari m?run?i ?i neciviliza?i ai A.C.N.S.A.S.
 
Not?: Text este extras din primul volum al trilogiei profesorului universitar doctor Petre ?urlea, ap?rut recent la Bucure?ti, Editura Semne, 2014, sub titlul „Români ?i evrei în secolul XX”. Lucrarea este bazat? pe docu­mente inedite de arhiv?, pe analiza presei române?ti ?i evreie?ti, seria celor trei volume fiind compus? din:
- Volumul I. „Români ?i evrei 1900-1938”;
- Volumul II. „Români ?i evrei 1938-1944”;
- Volumul III. „Români ?i evrei 1944-2000”.
Volumele II ?i III vor ap?rea pân? la sfâr?itul anului 2015. (ART-EMIS)
 
- Va urma -


[1] AcnsAs, D 011379, f.295-304.
[2] Carol Iancu, Evreii din România (1866-1919). De la excludere la emancipare, Edit. Hasefer, Bucure?ti, 1996, p.3.
[3] Comisia Interna?ional? pentru Studierea Holocaustului din România, Raport final, Edit. Polirom, Bucure?ti, 2004, p.28-29.
footer