Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 26 Februarie 2014 18:24
Mircea Valcu Mehedinti, art-emisÎn num?rul 12/1966 al revistei „East Europe”, editat? la New York de „Free Europe (Europa Liber?) a ap?rut articolul „România ?i Cominternul”[1] semnat de ?andor Koro?i în care se fac unele preciz?ri privind împrejur?rile care au dus la includerea în programul Partidului Comunist Român a principiului autodetermin?rii pân? la separarea de stat a na?ionalit??ilor conlocuitoare. (Continuare)
 
Buharin
 
Abia pe la mijlocul lunii noiembrie am ajuns s? discut?m cazul nostru. Buharin a explicat pe larg c? partidul comunist trebuie s? sprijine autodeterminarea din motive tactice ?i pentru a câ?tiga de partea sa diferitele na?ionalit??i. El a ar?tat c? în Iunie 1917, cu mult înainte de preluarea puterii de c?tre bol?evici, partidul anun?ase déjŕ acest principiu, ceea ce a avut drept rezultat c? unele ora?e ca Kronstadt ?i Odesa s-au proclamat republici independente. Acest curent de separare a sporit confuzia guvernului Kerenski ?i a contribuit la victoria revolu?iei din Octombrie. Dar, aceast? scindare a statului rus, a spus Buharin, a fost numai o stare de tranzi?ie, iar dictatura bol?evic? a proletariatului i-a pus cap?t. Proletariatul majorit??ii na?iunilor din Rusia a în?eles declara?ia lui Lenin c? interesele socialismului mondial erau deasupra intereselor na?ionale. În timp ce s-au f?cut concesii minorit??ilor na?ionale, untatea statului a fost restabilit? pe o baz? nou? în virtutea lozincei „Muncitori din toate ??rile uni?i-v?!”. Buharin sus?inea c? aceast? tactic? descris? de Lenin ca „scindare ?i reunire” trebuia folosit? ?i în România.
Atât eu cât ?i Dobrogeanu-Gherea cuno?team toate acestea ?i dup? explica?iile date de Buharin, Cristescu de asemenea a sesizat semnifica?ia problemei. Totu?i, el a persistat în temerile sale, c? insisten?ele asupra dreptului de autodeterminare ar putea îngreuna propaganda în rândurile maselor din România ?i duce la interzicerea partidului. Buharin, Clara Zetkin ?i al?i membri din Comitetul Cominternului au insistat asupra autodetermin?rii, apreciind c?, în nici o parte a lumii, proletariatul cu con?tiin?? de clas? nu devenit na?ionalist. În cele din urm?, Cristescu a admis ca principiul autodetermin?rii s? fie inclus în programul partidului ?i mi s-au dat instruc?iuni s? alc?tuiesc textul unei rezolu?ii care s? exprime acordul reciproc. În ultima ?edin??, la sfâr?itul lunii noiembrie sau pu?in mai târziu, Buharin a aprobat textul, iar rezolu?ia a fost acceptat? de to?i membrii Comitetului. În rezolu?ie se spunea c? „România Mare” nu era un stat na?ional unificat, ci un stat multina?ional ?i c? minorit??ile ar avea dreptul la autodeterminare, inclusiv la cel de separare de cadrul existent al statului. (Este exact aceea?i cerin?? ?i propagand?, f?cute de UDMR ?i acceptate, deocamdat?, tacit de pre?edintele României ?i prim-ministrul s?u, care a devenit, întocmai ca Boc, papagalul pre?edintelui. În fapte, bineîn?eles, c? una spune dar alta face. Înainte ca partidul s?u s? apuce puterea, a declarat c? este împotriva împ?r?irii României în regiuni economice ?i administrative autonome, dar acum sus?ine fragmentarea României. - n.n.). Se mai afirma c? Partidul Comunist din România va face toate eforturile pentru respectarea deplin? a acestor drepturi. Mai târziu, rezolu?ia a fost aprobat? de cel de al treilea Congres al Partidului Comunist Român, ?inut la Viena în 1924. Ea a r?mas în vigoare pân? în 1938-1939 când, dup? spusele lui Ceau?escu, „s-a luat o pozi?ie ferm? pentru ap?rarea unit??ii na?ionale, a independen?ei ?i suveranit??ii patriei” (De unde rezult? c? Ceau?escu, cu toate gre?elile sale, era mai na?ionalist decât pre?edin?ii ?i guvernele care s-au perindat la conducerea României, din 1990 pân?/?i în prezent. - n.n.).
 
Relat?rile lui Gheorghe Cristescu în leg?tur? cu articolul „România ?i Cominternul”[2]
 
„Într-adev?r, am fost la Moscova în 1923. Eu am mers pentru a discuta problema autodetermin?rii în Comisia amintit? de Cri?an în articolul s?u (East Europe decembrie 1960). Comisia a fost o ac?iune aparte. Am mers la Moscova pentru c? era o conferin?? interna?ional? unde s-a dezb?tut în plenum problema autodetermin?rii. Delega?ia român? era constituit? nu numai din trei, cum spune Cri?an, ci din mai mul?i: Gh. Cristescu, pre?edinte, S. Cri?an, Sa?a Dobrogeanu-Gherea, Marcel Pauker, la care se ad?ugau cei ce se aflau fugi?i În U.R.S.S.: Alecu Constantinescu, Ghi?? Mo?cu, Heinrich Sternberg. Ecaterina Arbore f?cea oficiul de curier? pentru materialele delega?iei noastre ?i ale Cominternului. Mai mult de dou? luni am stat f?r? s? ?tiu ceva precis despre conferin??. Era un obicei al lor de a ne ?ine timp mult acolo, delega?ii f?cându-?i fel ?i fel de probleme, punându-?i întreb?ri unii cu îngrijorare. A?a am stat, în 1920, aproape ?ase luni. Am vrut s? discut cu Lenin, dar nu se mai putea vorbi cu el, era foarte bolnav. Am discutat cu Stalin, care era ministru al na?ionalit??ilor, felul în care au rezolvat ei problema minorit??ilor. Explica?ia lui a fost destul de general? ?i cu lozinci.
În cadrul Conferin?ei interna?ionale au fost discu?ii aprinse. Buharin, în raportul s?u a cerut ca partidele muncitore?ti, socialiste ?i comuniste s? lupte pentru autodeterminare pân? la desprindere, luptând cu arma în mân?. M-am ridicat împotriva acestui punct de vedere, ar?tând c? dac? putem înarma masele vom lupta pentru problema principal? a mi?c?rii comuniste, cea social?, pentru revolu?ie ?i nu pentru a trece minorit??ile la alt stat. Delega?ii din ??rile cu minorit??i m-au sus?inut. Ideea luptei pentru desprindere cu arma în mân? nu era privit? ca just? de numero?i delega?i. De fapt, Conferin?a s-a împ?r?it în dou? tabere. Eu am insistat, ar?tând c? sunt de accord cu principiul autodetermin?rii, c? l-am sus?inut ?i în 1919 ?i în 1920 în parlamentul României, c? e un principiu bun dar, care se aplic? în anumite condi?ii. Am cerut ca s? fie l?sat partidul nostru s? hot?rasc? el când ?i cum s? aplice acest principiu. Cât prive?te problema desp?r?irii ?i a luptei cu arma pentru desp?r?ire, înseamn? de a condamna propriul partid la pieire, fiind acuza?i în ?ar? de tr?dare. Am fost categoric împotriv? ?i le-am spus c? p?r?sesc ?edin?a. A r?mas s? se ia în discu?ie de c?tre o comisie ?i s? se redacteze rezolu?ia. În rezolu?ie a c?zut specificarea „desp?r?irea cu arma în mân?”[3]
Separat au avut loc discu?ii cu delega?ia român?. Din Comisia Cominternului f?ceau parte: Buharin, Clara Zetkin ?i E.Varga. Buharin ne-a cerut s? punem în rezolu?iile documentelor pe care le vom elabora, problema desp?r?irii Basarabiei. Am obiectat, ar?tând c? aceasta va duce la scoaterea partidului în afara legilor. (La sfîr?itul anului 1920, eu îi spusesem lui Lenin: De ce revendica?i Basarabia? Dac? ?arismul a f?cut un rapt, voi vre?i s?-l continua?i? Lenin mi-a spus c? este o chestiune grea ?i delicat? ?i trebuie s? se întâlneasc? cu delega?i români ?i sovietici pentru a stabili bazele concret-istorice ale r?mânerii la voi. Ne-a îndrumat spre Cicerin).
Dup? multe discu?ii cu Comisia Cominternului, Buharin ne-a explicat c? lozinca autodetermin?rii prin desp?r?ire este de natur? tactic? ?i c? revolu?ia va men?ine unitatea, cum s-a întâmplat în Rusia Sovietic?. Le-am spus c? sunt de acord ca ?i înainte cu lozinca autodetermin?rii, dar nu dezmembrarea, mai ales c? nu am mandat de la tovar??ii din ?ar? ?i s? fim l?sa?i noi s? apreciem momentul ?i felul în care s? rezolv?m chestiunea na?ionalit??ilor, pe baza realit??ilor. Rezolu?ia care ne-a venit de la Comintern, dup? ce ne-am întors în ?ar?, cuprindea, pe lâng? ideea autodetermin?rii ?i pe aceea a desp?r?irii. Nu s-a ?inut seama de punctul nostru de vedere. Nu e prima dat? când de la Comintern ne-au venit rezolu?ii care modificau realitatea.
 
Autodizolvarea Interna?ionalei Comuniste
 
Buletin informativ No.2/1967. Dizolvarea Interna?ionalei Comuniste ?i sarcinile Partidului Comunist din România[4]
 
Not?: Hot?rârea a fost publicat? de C.C. al P.C.R. în anul 1943, sub o copert? fals? de reclam? cinematografic?, împreun? cu Hot?rârea Prezidiului Cominternului ?i interviul acordat de I.V.Stalin Agen?iei Reuter, cu privire la aceea?i problem?. Ultimele dou? documente sunt publicate în Anex?.
 
Hot?rârea Comitetului Central
 
Hot?rârea Prezidiului Comitetului Executiv al Interna?ionalei Comuniste de a dizolva Interna?ionala Comunist? a fost o lovitur? grea dat? hitleri?tilor ?i slugilor lor tr?d?toare de la cârma ??rii. Dizolvarea Interna?ionalei Comuniste a spulberat definitiv minciuna hitleri?tilor ?i slugilor lor, cu campania lor josnic? despre „r?zboiul sfânt împotriva comunismului” ?i demasc? pentru totdeauna caracterul adev?rat al r?zboiului de jaf ?i cotropire al bandi?ilor hitleri?ti ascuns sub masca pactului „anticomintern”. Dizolvarea Interna?ionalei Comuniste demasc? definitiv ?i minciuna despre „amestecul guvernului sovietic în treburile interne ale ??rii”.[5] Ea pune cap?t calomniilor du?manilor partidului nostru, c? noi am activa dup? ordinile primite din afar? ?i nu în interesul poporului român. Dizolvarea Interna?ionalei Comuniste u?ureaz? munca partidului în momentul decisiv, când c?l?ul Antonescu vrea s? sacrifice ultimele for?e ale ??rii pentru r?zboiul pierdut al lui Hitler. [x]
Dac? Mare?alul Ion Antonescu ar fi dorit s? sacrifice ultimele for?e ale ??rii, România nu ar mai fi avut „carne de tun” pentru r?zboiul dus în Apus. Continuarea r?zboiului în Apus, dincolo de grani?ele României, a fost într-adev?r un sacrificiu enorm pentru ?ara noastr? (f?r? rost, din care România nu a avut decât de pierdut, atât în efective cât ?i material, plus bog??iile date benevol sau luate cu japca de URSS, pentru plata desp?gubirilor de r?zboi, dictate de ru?i ?i aprobate de „Alia?i”. („Pagubele” de r?zboi, înscrise în documentele de Armisti?iu, au fost pl?tite de trei ori mai mult de cât prevedeau aceste documente, plus hr?nirea a câteva sute de mii de ru?i care au stat în România ocupat?, vreo câ?iva ani buni. Noi, popula?ia României, aveam totul ra?ionalizat - cu cartele pentru produsele alimentare, pentru haine, pentru lemne de foc, pentru produsele petroliere necesare iluminatului casnic etc. -, dar activi?tii de partid aveau magazinele lor cu de toate ?i cam de patru ori mai ieftine fa?? de pia??. ?i, bineîn?eles, ru?ii a?i?derea ca activi?tii. ?i ei aveau magazinele lor, aprovizionate, gratuit, de institu?iile române?ti - n.n.).
Tov. Stalin a spus: „Socot dizolvarea Interna?ionalei Comuniste cât se poate de oportun? tocmai în momentul actual, când fiara fascist? î?i încordeaz? ultimele ei for?e ?i când este necesar s? se organizeze asaltul comun al ??rilor iubitoare de libertate pentru a doborî definitiv aceast? fiar? ?i a elibera popoarele de sub jugul fascist”. În leg?tur? cu dizolvarea Interna?ionalei Comuniste, Comitetul Central subliniaz? c? partidul nostru crescut ?i educat în spiritul interna?ionalismului proletar, este singurul partid din ?ar?, care în atitudinea ?i activitatea sa, s-a condus ?i se conduce numai dup? interesele generale ale poporului român. La începutul r?zboiului criminal al lui Hitler ?i Antonescu, Comitetul Central a declarat, în circulara sa din 8 iulie 1941: „C.C. a pus ca sarcin? principal? lupta pentru realizarea Frontului Unic Na?ional al poporului român împotriva fascismului german ?i al clicei sale de tr?d?tori de ?ar?.”
În platforma din 6 septembrie 1941 C.C. a declarat categoric: „În interesul Frontului Unic Na?ional pentru zdrobirea fascismului cotropitor, pentru cucerirea drepturilor ?i libert??ilor democratice, a independen?ei poporului român, comuni?tii renun?? la orice lozinc? care ar putea s?-l despart? de celelalte partide ?i grup?ri patriotice pentru desrobirea na?ional? a poporului român.” Cu dizolvarea Interna?ionalei Comuniste a disp?rut ?i ultima greutate în calea unirei. Pân? în prezent Partidul Comunist, partidul muncitorilor este singurul dintre partidele române?ti, care a dus ?i continu? s? duc? lupta pentru eliberarea ??rii de sub jugul hitlerist. În cursul r?zboiului blestemat al lui Hitler ?i Antonescu, C.C. al partidului nostru, s-a adresat în repetate rânduri organelor conduc?toare ale partidelor democratice cu propuneri de colaborare, îns? frunta?ii partidelor politice au refuzat pân? azi propunerile partidului nostru „de a uni toate for?ele na?ionale ale ??rii în Frontul Unic Na?ional al poporului român împotriva cotropitorilor nem?i ?i a slugilor lor tr?d?toare de la cârma ??rii.” (Bineîn?eles c? acest Front trebuia condus de P.C.R. - un partid de buzunar - n.n.). Dac? ei nu-?i vor schimba atitudinea pasiv? nici acum, în ultimul moment, ei vor r?spunde la fel cu tr?d?torii de la cârma ??rii pentru catastrofa na?ional? a României, care se apropie odat? cu sdrobirea complet? ?i inevitabil? a hoardelor lui Hitler ?i cu pr?bu?irea Germaniei hitleriste. În aceast? lupt? m?rea?? de eliberare na?ional? au fost aresta?i sute de membri ai partidului nostru, cei mai buni fii ai poporului nostru[a] (ai PCR, nu ai poporului român - n.n.) care zac în închisori ?i în lag?re de concentrare. C.C. constat? c? munca sa organizatoric? ?i a întregului partid a r?mas mult în urm? în ce prive?te realizarea sarcinilor just stabilite fa?? de condi?iile obiective favorabile. Cauzele acestei r?mâneri în urm? sunt urm?toarele:
1. Comitetul Central ?i organiza?iile de partid înc? nu ?i-au recl?dit munca lor de partid pe baze noi de r?zboiu, în spiritul celor zece datorii ale fiec?rui comunist, fixate în rezolu?ia C.C. din ianuarie 1942. Munca central? a partidului pentru subminarea ma?inei de r?zboiu a lui Hitler ?i Antonescu este sectorul de munc? r?mas ?i azi cel mai mult în urm? (munca patriotic? între solda?i ?i ofi?eri, sabotajul ?i lupta de partizani. (O a?a-numit? lupt? de partizani au dus-o evreii la Odesa, prin aruncarea în aer a Comandamentului român, unde au fost uci?i peste o sut? de militari români ?i un general - n.n.).
2. Lipsa controlului execut?rii hot?rârilor.
3. Repartizarea nejust? a cadrelor.
4. Lipsa de apropiere a organelor conduc?toare de munca de jos operativ?, concret? a organiza?iilor de baz?.
5. Lipsa autocriticei bol?evice în timpul muncei pentru descoperirea sl?biciunilor ?i a gre?elilor ?i îndreptarea lor imediat? în munc?.
Dizolvarea Interna?ionalei Comuniste coincide cu ajunul ofensivei generale a armatelor victorioase ale Angliei, Americii ?i Uniunii Sovietice. Suntem în preajma declan??rii frontului al doilea în Europa. Dup? debarcarea armatelor anglo-americane, ?ara noastr? va deveni teatrul r?zboiului distrug?tor. Cotropitorii hitleri?ti mobilizeaz? ultimele rezerve ale Germaniei ?i ale complicelor ei din Europa. Dup? nimicirea armatei române ?i ruinarea total? a ??rii, România va împ?rt??i soarta Germaniei fasciste învinse ?i va suporta toate consecin?ele înfrângerii dac? nu rupe nici acum cârd??ia cu Hitler ?i dac? nu va încheia pace separat? cu Uniunea Sovietic?, Anglia ?i America.
Prin dizolvarea Interna?ionalei Comuniste partidul nostru a fost eliberat de obliga?iile sale decurgând din regulamentele ?i deciziile Interna?ionalei. (Din care foarte multe au fost gre?ite, deoarece nu ?ineau seama de specificul ?i realit??ile române?ti - n.n.).
Comitetul Central al P.C.R. propune tuturor partidelor ?i organiza?iilor patriotice formarea unui comitet na?ional de lupt? pentru eliberarea ??rii, f?r? deosebire de partid ?i religie, în Frontul Unic Patriotic Antihitlerist al poporului pe baza urm?toarei platforme:
- Salvarea armatei prin oprirea trimiterii de noi trupe ?i reîntoarcerea trupelor de pe frontul de r?s?rit /De re?inut: Antonescu, sub motiv de refacere, a retras în ?ar? o mare parte a diviziilor de pe front, tocmai în scop de a avea o ap?rare mai puternic? a României ?i nici nu a trimis alte efective pe front, prev?zând pierderea r?zboiului de c?tre Germania – n.n./. Constituirea în grupe de partizani.
- Oprirea imediat? a livr?rii de petrol, cereale, alimente ?i material de r?zboiu pentru Germania ?i R?zboiul lui Hitler. Subminarea ma?inii de r?zboiu nem?e?ti prin sabotarea ?i distrugerea produc?iei ?i a transporturilor de r?zboiu.
- Ie?irea imediat? din r?zboiul lui Hitler. Ruperea alian?elor cu blocul fascist.
- R?sturnarea guvernului ?i regimului hitlerist al tr?d?torului Antonescu. Constituirea unui guvern cu adev?rat na?ional din reprezentan?ii tuturor partidelor ?i organiza?iilor patriotice.
- Redobândirea libert??ii (de a fi arestat ?i condamnat la ani grei de închisoare de c?tre P.C.R. - n.n.), onoarei ?i independen?ei ??rii (dat? pe tav? ru?ilor de c?tre tr?d?torul asasin, regele Mihai - n.n.). Aderarea României libere ?i independente la blocul antifascist al na?iunilor unite.
- Eliberarea imediat? a victimelor teroarei hitleriste din închisori ?i lag?re de concentrare. Arestarea ?i pedepsirea vinova?ilor tr?d?tori de ?ar? în frunte cu Antonescu (dar al?turi de regele Mihai, care nu s-a opus la declar?rii r?zboiului contra U.R.S.S., cu toate c? era Comandantul Suprem al Armatei, deci ?ef direct al lui Antonescu, care era numai Comandant al Armatei. În afar? de aceasta, fiind rege, era singurul care avea dreptul legal de a decreta pacea sau r?zboiul. - n.n.), a asasinilor ?i jefuitorilor evreilor, moldovenilor (?), ucrainenilor ?i ru?ilor.
7. Reabilitarea libert??ii de asociere, pres? ?i de organizare, a tuturor libert??ilor ?i drepturilor cet??ene?ti ?i democratice. (Care au fost complet suprimate dup? venirea la putere a P.C.R. - n.n.). Dizolvarea imediat? a organiza?iilor hitleriste, arestarea ?i pedepsirea ?efilor lor.
8. Oprirea imediat? a asupririi evreilor ?i a celorlalte na?ionalit??i. Drepturi egale pentru minorit??i na?ionale cu ale poporului român.
9. Ap?rarea Ardealului de sud ?i a Banatului (De cine s? fie ap?rate, c? doar apar?ineau României?! - n.n.). R?sturnarea dictatului de la Viena ?i eliberarea poporului din Ardealul de nord de sub jugul hitlerist al lui Horty. (De ce nu ?i a Basarabiei, Bucovinei ?i ?inutului Her?ei? - n.n.).
10. Asigurarea existen?ei poporului muncitor de la ora?e ?i sate cu munc? ?i hran?. Ajutorarea suficient? a invalizilor, orfanilor ?i v?duvelor de r?zboiu, de c?tre stat ?i comun?. (Când P.C.R. s-a instalat la putere nu s-au mai pl?tit pensii invalizilor de r?zboi care au luptat în R?s?rit, nici orfanilor ?i nici v?duvelor acestora, ca ?i când trupa ?i ofi?erii aceia ar fi fost vinova?i pentru r?zboiul împotriva U.R.S.S.-ului! Ei nu au f?cut altceva decât c? au executat ordinele. Doar se ?tie c? neexecutarea de ordin în timp de r?zboi este pasibil? cu judecarea de c?tre Curtea Mar?ial? ?i o posibil?, pedeaps? cu împu?carea. Aceasta pe de o parte, iar pe de alta, Antonescu ?i subordona?ii s?i direc?i au fost condamna?i la moarte pentru c? au trecut cu Armata dincolo de Nistru, fiind socoti?i agresori. Oare, care este cauza c? trupele române care au trecut, dup? armisti?iu, spre Apus n-au mai fost socotite agresoare? Doar cele dou? situa?ii erau similare! - n.n.). În acest r?zboiu pe via?? ?i pe moarte s? urm?m porunca marelui Lenin: „Dac? r?zboiul a devenit inevitabil, s? d?m totul pentru r?zboi, iar cea mai mic? del?sare ?i lips? de energie trebuie pedepsit? dup? legea st?rii de r?zboi”.
În acela?i timp C.C. al P.C.R. aprob? complect aderarea tovar??ei Ana Pauker, reprezentanta partidului nostru, la hot?rârea de mai sus a Prezidiului Interna?ionalei Comuniste. C.C. al P.C.R. f?g?duie?te în mod solemn c? va urma cu devotament ?i f?r? ?ov?ire apelul Prezidiului Interna?ionalei Comuniste „de  a-?i concentra for?ele pentru sprijinirea prin toate mijloacele ?i pentru participarea activ? la r?zboiul eliberator al popoarelor ?i al statelor coali?iei antihitleriste, pentru cea mai grabnic? înfrângere a du?manului de moarte al muncitorilor (nu al muncitorilor, ci al comuni?tilor, care, în majoritate, erau evrei - n.n.) - a fascismului german ?i al alia?ilor ?i vasalilor s?i”.  
Pe baza centralismului democratic, dup? dizolvarea Interna?ionalei Comuniste, Comitetul Central al partidului nostru devine forul suprem al partidului pân? la ?inerea conferin?ei sau Congresului partidului.
-------------------------------------------
[1]Sec?ia Propagand? ?i Agita?ie - Dosar 41/1967
[2] Vezi „East Europe”, num?rul din iunie 1966, paginile 13-21.
[3] Ibidem
[4] Documentele de arhiv? indic? închisoarea V?c?re?ti).
[5]Sec?ia Propagand? ?i Agita?ie - Dosar 41/1967 (Documentul original: Arhiva Institutului de Studii istorice ?i social-politice de pe lâng? C.C. al P.C.R., fond memorii)
[6]Pân? acum nu s-a g?sit un document oficial al Cominternului în care s? existe o asemenea formulare.
[7]Sec?ia Propagand? ?i Agita?ie - Dosar 41/1967
[8] Mircea Vâlcu-Mehedin?i: Dup? 23 august 1944 s-a putut constata „pe viu” dac? amestecul ru?ilor întoatetreburile interne ale României a fost sau nu minciun? - n.n.).
footer