Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Duminică, 23 Februarie 2014 21:56
Prof. univ. dr. Corvin Lupu„Evreiiau scuipat ofi?erii no?tri, le-au smuls epole?ii, le-au rupt uniformele ?i, când au putut, au omorât mi?ele?te solda?ii cu bâte. Avem dovezi!”
 
În anul 1941, când liderul evreilor din România, Wilhelm Fielderman, fost coleg de ?coal? al mare?alului Ion Antonescu, la care avea intrare permanent?, s-a plâns de represaliile pe care unii români le comiteau împotriva evreilor în Basarabia, Bucovina de Nord ?i ?inutul Her?a, Ion Antonescu i-a trimis o scrisoare-r?spuns la dou? memorii, în 19 octombrie 1941, în care s-a referit la momentele evacu?rii acestor ?inuturi, ar?tând, printre altele, c?: „...potrivit unei tradi?ii, voi?i s? v? transforma?i ?i de aceast? dat? din acuza?i în acuzatori, f?cându-v? c? uita?i pricinile care au determinat situa?iile pe care le plânge?i. S?-mi da?i voie s? v? întreb, ?i prin Dvs. s? întreb pe to?i coreligionarii Dvs. care au aplaudat cu atât mai frenetic cu cât suferin?ele ?i loviturile primite de noi erau mai mari. Ce a?i f?cut Dvs., anul trecut când a?i auzit cum s-au purtat evreii din Basarabia ?i Bucovina fa?? de trupele române?ti care se retr?geau ?i care pân? atunci ap?raser? lini?tea ?i bel?ugul acestor evrei ? V? reamintesc eu: Înainte chiar de apari?ia trupelor sovietice, evreii ce ap?ra?i, din Basarabia ?i Bucovina, au scuipat ofi?erii no?tri, le-au smuls epole?ii, le-au rupt uniformele ?i când au putut au omorât mi?ele?te solda?ii cu bâte. Avem dovezi. Aceia?i tic?lo?i au întâmpinat venirea trupelor sovietice cu flori ?i au s?rb?torit-o cu exces de bucurie. Avem fotografii doveditoare. În timpul ocupa?iei bol?evice, aceia pentru care v? înduio?a?i ast?zi au tr?dat pe bunii români, i-au denun?at urgiei comuniste ?i au adus jalea ?i doliul în multe familii române?ti.
Din pivni?ele Chi?in?ului se scot zilnic, oribil mutilate, cadavrele martirilor no?tri, care au fost astfel r?spl?ti?i fiindc? 20 de ani au întins o mân? prieteneasc? acestor fiare ingrate. ...V? pute?i explica de ce înaintea noastr? am g?sit copii evrei de 14-15 ani cu buzunarele pline de grenade ? V-a?i întrebat câ?i din ai no?tri au c?zut omorâ?i mi?ele?te de coreligionarii Dvs., câ?i au fost îngropa?i înainte de a fi mor?i. Voi?i ?i în aceast? privin?? dovezi, le ve?i avea. Sunt acte de ur?, împins? pân? la nebunie, pe care evreii Dvs. au afi?at-o împotriva poporului nostru tolerant ?i ospitalier, dar ast?zi demn ?i con?tient de drepturile lui. ...Nu v? înduio?a?i dac? ave?i cu adev?rat suflet de ceea ce nu merit?, înduio?a?i-v? de ceea ce merit?...”[1 ] 
Privitor la situa?ia din Bucovina de Nord, într-un raport al ?efului Statului Major al Corpului Gr?nicerilor din data de 28 iunie 1940, se arat? c? de îndat? ce s-a dat ordinul de evacuare, evreii s-au dedat la manifesta?ii antiromâne?ti rupând ?i scuipând tricolorul ?i arborând steagul ro?u comunist pe monumentul Unirii din Cern?u?i. Pe str?zile ora?ului se tr?geau focuri de arm?, aveau loc devast?ri, iar centrala telefonic? a fost ocupat? de comuni?tii locali înaintea intr?rii trupelor sovietice în ora?.[2 ]
 
Ostilitatea popula?iei evreie?ti fa?? de români
 
În 30 iunie 1940, din Basarabia a fost expediat? o not? care relata despre ostilitatea popula?iei evreie?ti fa?? de români. În not? se ar?ta c? în timp ce autorit??ile civile ?i militare române?ti evacuau provincia, evreii au r?mas ?i s-au manifestat favorabil autorit??ilor sovietice. Numai în 29 iunie 1940, prin localitatea Reni au trecut din Vechiul Regat în Basarabia nu mai pu?in de 3.000 de evrei, aceea?i cifr? înregistrându-se ?i în zilele viitoare. Evreii au încercat s? instige ?i pe români la manifesta?ii ostile celor care se refugiau ?i mai ales contra armatei. Refugia?ii din Basarabia, ajun?i în Vechiul Regat, au raportat greut??ile întâmpinate din partea comuni?tilor locali, majoritatea evrei, care i-au supus la torturi, i-au b?tut cu pietre, le-au jefuit bagajele, le-au împiedicat transporturile, sau le-au distrus vehiculele ?i le-au luat animalele. La Chi?in?u, avoca?ii evrei au arborat drapele ?i cocarde ro?ii înainte de venirea Armatei Ro?ii ?i au violentat func?ionarii români. La fel au procedat ?i intelectualii evrei din Reni, Ismail ?i Cahul. Evreii din Chi?in?u au manifestat pe str?zi, blocând c?ile de acces c?tre gar?, pentru a-i împiedica pe func?ionarii români s? se refugieze. Ei au ocupat ?i localurile institu?iilor de stat. Cu aceast? ocazie, evreii i-au executat în strad? pe comisarii Pascal Nicolae, Mateescu Constantin ?i Stol. Un grup de refugia?i români, ajun?i în Bucure?ti în 30 iunie, au relatat c? o band? de comuni?ti a împu?cat mai mul?i func?ionari români din Chi?in?u. Al?i refugia?i români, din Cern?u?i, au declarat c? înainte de intrarea Armatei Ro?ii în ora?, evreii au devastat biserici ?i au executat numero?i frunta?i ai românilor ?i ofi?eri ai armatei române. Evrei comuni?ti de 15-16 ani au comis acte de barbarie, dezarmând pe unii solda?i români, izola?i de ofi?erii lor ?i de poli?i?ti, înfigând baionetele ?i armele în corpurile lor. To?i refugia?ii din Bucovina declarau c? aceste fapte erau comise de evreii comuni?ti ?i de unii ucraineni. În ora?ul B?l?i, sub protec?ia blindatelor sovietice care au dep??it aliniamentul stabilit, popula?ia evreiasc? a dezarmat patrulele ?i posturile noastre îns?rcinate cu men?inerea ordinii. Au fost jefuite trenuri regimentare. Tot evreii au cerut sprijinul militarilor sovietici pentru a-i dezarma ofi?erii ?i solda?ii români. În târgul R??cani - B?l?i, evreii umblau cu stegule?e ?i rozete ro?ii la butoniere, iar pe case s-au arborat drapele ro?ii. La Soroca, evreii au format un comitet pe care Nota îl numea „terorist”. Înarma?i, evreii au atacat camioanele destinate evacu?rii, opunându-se astfel evacu?rii func?ionarilor ?i familiilor militarilor. La Soroca avocatul evreu Flexer l-a asasinat pe comisarul de poli?ie Murafa. Au mai fost omorâ?i administratorul financiar Gheorghiu, avocatul St?nescu ?i c?pitanul Georgescu.
 
Ac?iunile ostile ale evreilor împotriva militarilor români, au determinat popula?ia româneasc? la represalii împotriva acestora
 
La Soroca a fost atacat camionul cu tezaurul Administra?iei Financiare ?i s-au furat aproximativ 157.000.000 lei, administratorul financiar fiind ucis. Privitor la alte manifest?ri antiromâne?ti comise de comuni?ti, Nota precizeaz? c? majoritatea acestora era format? din evrei. De asemenea, Nota f?cea referire ?i la alte ac?iuni antiromâne?ti comise de minoritari ru?i, ucraineni ?i bulgari. Referindu-se la dezarmarea unor unit??i militare române de c?tre sovietici, Nota ar?ta c? ace?tia au fost ajuta?i de „popula?ia evreiasc?”. În încheierea documentului, se ar?ta c? popula?ia româneasc? era profund indignat? de faptele comise de evrei ?i c?, înc? din acea faz? a conflictului, reac?ia româneasc? nu a întârziat s? se produc?.[3] Autorit??ile militare române nu au încurajat aceste reac?ii române?ti împotriva evreilor. Astfel, la 1 iulie 1940, Corpul 10 Armat?, raporta Marelui Stat Major, Sec?ia 2, Biroul 1, prin maiorul B?d?r?u, c? trupele sovietice atinseser? linia de demarca?ie pe toat? lungimea frontului, referindu-se ?i la o serie de incidente. Privitor la evrei, în raport se ar?ta c? ac?iunile ostile ale acestora împotriva militarilor români, au determinat popula?ia româneasc? împreun? cu militari de grad inferior la represalii împotriva evreilor: b?t?i, arunc?turi jos din tr?suri etc. Raportul privea cu îngrijorare aceste excese ale românilor ?i propunea „urgente m?suri pentru a opri asemenea acte”.[4 ]
În aceea?i zi de 30 iunie 1940, ?eful Biroului Statistic Militar Ia?i, lt. colonel Ion Palade, raporta, printr-o telegram? expediat? la Bucure?ti, printre altele, c? popula?ia evreiasc? de pretutindeni a avut o atitudine ostil? românilor, sfidându-i, batjocorind func?ionarii, asasinând pe unii dintre ei, furând tezaure ale institu?iilor statului ?i confirmând practic informa?iile trimise la Bucure?ti de la Cern?u?i ?i Chi?in?u, ca ?i pe cele comunicate de refugia?ii români la Bucure?ti ?i în alte p?r?i ale ??rii. Se f?cea referire la bandele de evrei conduse de avocatul Michel Flexer, care a ocupat Poli?ia ?i prim?ria din Soroca ?i a procedat la perchezi?ii. Pe lâng? asasinarea comisarului Mustafa, despre care se ar?tase în alt document, din telegrama lt. colonelului Ion Palade afl?m c? Michel Flexer l-a asasinat ?i pe un anume Eustate Gabriel. Popula?ia teritoriilor evacuate era într-o stare de nelini?te.[5 ]
Dramele care se consumau cu ocazia evacu?rii Basarabiei, Bucovinei de Nord ?i ?inutului Her?a au fost imortalizat? de ofi?erul român Elefterie Negel, evacuat din Basarabia.[6 ] Articolul s?u a fost cenzurat din pres?, probabil din motivul de a nu descuraja popula?ia ?i a nu cataliza ac?iuni de r?zbunare a românilor, care ?i a?a erau foarte greu de ?inut în frâu, de?i se f?ceau eforturi evidente în acest sens de c?tre autorit??i. Ordinul de nu folosi armamentul în nici un fel de situa?ie este cel mai elocvent. Acesta a ?i fost motivul pentru care evreii au reu?it s? dezarmeze sau s? ucid? militari români care nu au f?cut uz de arm?, chiar ?i atunci când erau în pericol de moarte. De altfel, calitatea ?i disciplina Armatei române ante-comunist?, format? din numeroase elite, bazat? pe legi ?i o moral? exemplare, este cunoscut?.
 
Chi?in?u - Evrei au demonstrat, strigând: „Jos Carol!”, „Jos Armata român?!”, „Tr?iasc? Stalin ?i Armata Sovietic?!”.
Vijni?a - Medicul evreu Winera rupt steagul românesc, p?strându-?i partea ro?ie pe care ?i-a înf??urat-o în jurul pieptului, strigând: a sosit ceasul evreilor!
 
O alt? Not?, apar?inând unui maior pe nume B?d?r?u, face referiri exclusive la atitudinea evreilor în timpul evacu?rii Basarabiei, aducând date în plus fa?? de cele relatate mai sus.[7 ] Astfel, în gara B?l?i, grupuri de evrei s-au strecurat în trenurile care evacuau autorit??ile române, sf?tuind refugia?ii ?i militarii s? r?mân? în Basarabia. Nereu?ind evreii s?-i conving?, a venit un ofi?er sovietic înso?it de militari înarma?i, care au anun?at c? militarii trebuie s? depun? tot armamentul, în caz contrar vor fi împu?ca?i. Un evreu a anun?at cu glas tare c? persoanele originare din Basarabia nu au voie s? p?r?seasc? provincia. A urmat o perchezi?ie corporal?. Românii au fost nevoi?i s?-?i distrug? actele de identitate pentru a nu fi depistat? apartenen?a lor la Basarabia ?i a putea astfel s? se refugieze. La Chi?in?u, grupurile de evrei au demonstrat împreun? cu de?inu?ii comuni?ti elibera?i din penitenciar, strigând lozincile: „Jos Carol”, „Jos Armata român?”, „Tr?iasc? Stalin ?i Armata Sovietic?”. Documentul arat? c? poli?i?tii care au încercat s? fac? ordine, pentru a permite refugia?ilor afluirea spre gar?, respectiv comisarii Lasc?r Nicolae, Mateescu Constantin, Severin ?i Stol, au fost împu?ca?i în strad? de c?tre evrei. La Reni, au avut loc incidente grave între evrei ?i militarii români, care au condus la 15-20 de mor?i. La Tighina, evreii au dezarmat jandarmi, le-au luat uniformele ?i s-au erijat ei în organe de ordine. La Cern?u?i, printre persoanele împu?cate de evrei se num?rau ?eful g?rii, un comandant de regiment, primarul ora?ului, foarte numero?i poli?i?ti ?i gardieni publici. La Vijni?a, întreaga dezordine a fost provocat? de evreii comuni?ti ?i ucraineni. Medicul evreu Winer, ?eful Sanatoriului din Wijni?a nu a dat voie personalului român s? p?r?seasc? institu?ia, a rupt steagul românesc, p?strându-?i partea ro?ie pe care ?i-a înf??urat-o în jurul pieptului, strigând c? a sosit ceasul evreilor. În 28 iunie, la podul de la Ceremu?, primarul localit??ii, evreul ?atran, împreun? cu popula?ia evreiasc?, au întâmpinat militarii sovietici cu o manifesta?ie de bucurie ?i au rupt drapele române?ti. O band? evreiasc? în frunte cu avocatul Rauferger i-au atacat pe perceptor ?i pe pretor, obligându-i s? predea banii din cassa percep?iei. La Gala?i, s-a format un grup de 2.000 de basarabeni, dintre care documentul specific? procentul de 90 % ca fiind evrei, care a?teptau în gar?, sub paz?, s? plece, dup? propria dorin??, în Basarabia. Unii s-au revoltat c? nu li se formeaz? garnitura mai repede ?i au încercat s? plece de sub paz?. Soma?i s? stea pe loc, au r?spuns cu focuri de arm?. Solda?ii români au tras în plin omorând 10-12 persoane ?i r?nind alte 40. 80 dintre cei afla?i în grup au fost aresta?i.
Atitudinea pozitiv? a liderilor evrei Wilhelm Fielderman ?i a rabinului ?ef Alexandru ?afran
La 1 iulie 1940, la ora 11, a fost recep?ionat? de Ministerul ap?r?rii na?ionale[8] o not? telefonic?-raport care anun?a lipsa unor militari din unit??ile care se refugiau de peste Prut, men?ionând ?i alte incidente ?i ar?tând participarea evreilor la aceste ac?iuni antiromâne?ti.[9 ]
La 2 iulie 1940, la Ministerul ap?r?rii na?ionale a fost redactat un document-sintez? intitulat „Ac?iunea evreiasc?”. În prima parte, intitulat? Evreii din Basarabia ?i Bucovina în timpul evacu?rii, se fac referiri la organizarea de c?tre evrei a unor Comitete Revolu?ionare, la atentate ?i asasinate ?i la propaganda antina?ional?. Sunt men?ionate o serie de incidente din diverse p?r?i ale celor trei provincii, toate înscrise în aceea?i not? de agresivitate a evreilor fa?? de români ?i autorit??ile statului ?i sunt nominaliza?i o serie de terori?ti evrei. În a doua parte a documentului, este prezentat? pozi?ia evreilor din restul României. Documentul afirm? în chiar prima sa fraz? a p?r?ii a doua c? dup? aflarea ve?tii accept?rii Notelor ultimative sovietice, a avut loc „o brusc? schimbare de atitudine în totalitatea cercurilor evreie?ti”. Astfel, au fost remarcate: p?r?sirea atitudinii de rezerv? manifestate pân? atunci, ca urmare a promov?rii unui spirit na?ionalist român ?i adoptarea spontan? a unor atitudini de veselie manifestat? prin comentarii zgomotoase, în grupuri numeroase, pe str?zi ?i în localuri publice, înso?ite de aprecieri jignitoare la adresa României, a conduc?torilor statului, a armatei, în general a tot ce era românesc ?i o vie simpatie pentru ac?iunea sovietelor, pentru comunism ?i pentru armata ro?ie. Evreii au manifestat brusc o atitudine sfid?toare fa?? de cet??enii români. În document se arat? c? evreii au trecut la r?spândirea fotografiilor lui Stalin ?i a celorlal?i conduc?tori sovietici ?i la confec?ionarea de steaguri ro?ii. Era îngrijor?tor zvonul lansat de evrei c? sovieticii nu se vor opri la frontierele României, ci vor continua s? ocupe teritorii române?ti. Aceast? idee este de g?sit ?i în rapoarte venite de peste Prut. Dup? r?spândirea ?tirilor privitoare la crimele ?i alte excese comise de evrei împotriva românilor în teritoriile care se evacuau, evreii au fost cuprin?i brusc de îngrijorare fa?? de perspectiva unor represalii din partea românilor. Cercurile comuni?tilor evrei deschiseser? o serie de discu?ii privitoare la strategiile diversioniste necesare a fi promovate pentru a determina pretexte care s? conduc? la o interven?ie a armatei ro?ii în România, care s? sprijine ?i revolu?ia comunist? care trebuia s? fie declan?at? concomitent.
 
Treceau în Basarabia aproximativ 10.000 de evrei pe zi. O excep?ie de la comportamentul majoritar antiromânesc al evreilor - cercul evreiesc „Mutualitatea”
 
Documentul arat? atitudinea pozitiv? a liderilor evrei Wilhelm Fielderman ?i a rabinului ?ef Alexandru ?afran, care au recomandat expres coreligionarilor lor s? se ab?in? de la orice manifest?ri care i-ar putea provoca pe români. Teama de represalii i-a determinat pe mul?i evrei s? emigreze în teritoriile române?ti ocupate de sovietici. În document se arat? c? liderii evreilor, Wilhelm Fielderman, rabinul ?ef Alexandru ?afran ?i scriitorul Horia Carp, încurajeaz? emigrarea evreilor din România înspre alte teritorii, ca modalitate de detensionare a crizei evreie?ti din România. În schimb, se ar?ta, cercurile sioniste socialiste se opuneau acestei emigr?ri, încurajând doar emigrarea evreilor în Palestina. ?i evreii care nu se exteriorizau, erau cuprin?i de sentimente antiromâne?ti. În perioada evacu?rii teritoriilor române?ti ocupate de sovietici, evreii din restul României au încercat s? saboteze încas?rile la buget refuzând s?-?i achite obliga?iile fa?? de fisc, dup? modelul pe care l-au adoptat în timpul guvern?rii Goga-Cuza, din prima parte a anului 1938. Documentul prezint? cu obiectivitate o excep?ie de la comportamentul majoritar antiromânesc al evreilor, ar?tând c? cercul evreiesc „Mutualitatea”, cu sediul în str. Sp?tarului nr. 15, a criticat cu asprime ac?iunile coreligionarilor lor în Basarabia, decizând s? participe „cu maximum de mijloace” la ac?iunea de ajutorare a refugia?ilor români. Documentul arat? c? din acest cerc fac parte evrei boga?i, originari din Uniunea Sovietic?, care au avut de suferit de pe urma instaur?rii regimului bol?evic. Documentul face preciz?ri legat de categoriile sociale de evrei care p?r?seau România în favoarea Basarabiei ?i Bucovinei ocupate de sovietici. Ace?tia erau în cea mai mare parte meseria?i, mici comercian?i, misi?i, studen?i ?i liber profesioni?ti, în majoritate oameni cu situa?ie material? mai pu?in bun?. Documentul apreciaz? c? principalele cauze ale emigr?rii evreilor în Basarabia ?i Bucovina de Nord, imediat dup? începerea evacu?rii acestora de c?tre autorit??ile române, erau propaganda pe care o f?ceau sovieticii, promi?ând o situa?ie mai bun? decât cea din România ?i teama de represaliile românilor ca urmare a exceselor evreie?ti în acele teritorii. În general, treceau în Basarabia aproximativ 10.000 de evrei pe zi. Partidul Comunist Român, foarte îngrijorat de plecarea evreilor, care reprezentau baza partidului, a dat ordine severe de interdic?ie de plecare din localit??ile unde comuni?tii aveau îns?rcin?ri, f?r? aprobarea conducerii partidului. Cei care înc?lcau aceste ordine urmau a fi socoti?i tr?d?tori.[10 ]
- Va urma -
 
Not?: Studiul a ap?rut în revista „Transilvania” nr. 9/2005, sub titlul „65 de ani de la evacuarea for?at? a Basarabiei, Bucovinei de Nord ?i ?inutului Her?a. Pozi?ia evreiasc?”, iar în anul 2012 a fost prezentat la Sesiunea de Comunic?rii ?tiin?ifice „Basarabia 200”, organizat? de Societatea Cultural? ART- EMIS, edi?ia 2012


[1] Gheorghe Buzatu (coordonator), Mare?alul Antonescu la judecata istoriei, Bucure?ti, Editura Mica Valahie, 2002, p. 204-205.
[2] Alesandru Du?u ?i Constantin Botoran (coordonatori), op. cit., doc. 8-9, p. 151.
[3] Ibidem, doc. 10, p. 152-157.
[4] Ibidem, doc. 15, p. 170.
[5] Ibidem, doc. 11, p. 157-159.
[6] Ibidem, doc. 12, p. 159-163.
[7] Ibidem, doc. 13, p. 164-170.
[8] La acea dat?, numele ministerului se scria cu litere mici.
[9] Ibidem, doc. 14, p. 168-169.
[10] Ibidem, doc. 16, p. 171-177.
footer