Revista Art-emis
Colecţia „Biblioteca pentru toţi” în Editura Librăriei Leon Alcalay PDF Imprimare Email
Radu Moţoc   
Duminică, 16 Februarie 2014 17:54
Biblioteca pentru toţiCartea rară este un subiect pe cât de palpitant pe atât de vast şi de o mare complexitate prin elementele care trebuie a fi luate în seamă. Criteriile primare luate în considerare de specialiştii care definesc gradul de raritate încep cu: anul editării, tirajul, modul de legare a cărţii, hârtia utilizată de tipograf, subiectul tratat în carte, autografe sau consemnări de ex-libris, aplicate sau manuscris etc. Am fost foarte surprins atunci când am citit volumul editat cu cele mai bune intenţii de Biblioteca Ştiinţifică „Alecu Russo” din Bălţi, intitulat „Carte rară în limba română din colecţiile bibliotecii”, apărută în anul 2003, care includea în această categorie de carte rară colecţia „Biblioteca pentru toţi”.[1 ] La prima vedere consideram că această importantă colecţie nu are nimic din caracteristicile atribuite cărţilor rare, nici sub aspectul tirajului dar nici al preţiozităţii unei cărţi care trebuie să fie editată pe o hârtie de calitate, frumos copertată şi îngrijit tipografiată. Nimic din aceste criterii nu erau îndeplinite la această colecţie. Ce am omis în această analiză, dacă această colecţie semnalată la Bălţi poate fi considerată carte rară? Poate faptul că prestigioasa Bibliotecă Universitară „Alecu Russo” din Bălţi, în anul de graţie 1991, avea un număr de 1.245.069 volume, din care numai 5.005 erau în limba română, şi care înainte de 1989 erau la un regim special, cu acces foarte limitat pentru cititori. Cu alte cuvinte, trebuia să ţin cont de o situaţie specială în care cartea românească în Republica Moldova făcea parte în totalitate din categoria cărţilor rare, drept pentru care aceste mici bijuterii care constituie colecţia Biblioteca pentru toţi, cu o anumită vechime ce-i drept şi la care se adaugă preţiozitatea autorilor români şi străini, cu siguranţă merita acest apelativ de carte rară, aşa cum au fost ele selectate şi definite de autorii volumului menţionat.
Din acest motiv, consider că merită să analizăm această colecţie din mai multe puncte de vedere, pentru a descoperi mai multe detalii în legătură cu acele criterii care definesc cartea rară.
 
Modelul adoptat pentru colecţia „Biblioteca pentru toţi”.
 
Se afirmă că apariţia acestei colecţii „Biblioteca pentru toţi” este iniţiativa editorului Carol Müller, care, la 1 martie 1895, a editat primul volum, fiind inspirat de editura Universsal Reklam Bibliotheck din Leipzig. Singurul argument care ar putea atesta această legătură, ar fi originea germană a editorului Müller. Un model mai la îndemână ar fi fost, dat fiind faptul că literatura în limba franceză era cea mai utilizată de cititorul român, colecţia „Bibliothèque Nationale”, editată la Paris de L. Berthier.[2 ]
Dacă facem o simplă comparaţie între cele două colecţii: „Bibliothèque Nationale” şi „Biblioteca pentru toţi” putem constata cu uşurinţă mai multe asemănări:
Dimensiunile sunt aproape identice: 9,5 x 14 cm cu 10 x 15,3 cm
Preţul modic asemănător de 25 centime în comparaţie cu 30 bani
Reclamele publicitare cu volumele publicate anterior cu aspect de catalog, asemănătoare
Catalogul cu lucrările publicate se oferea gratis la librăriile respective
Motivaţia apariţiei celor două colecţii este izbitoare:
„La Bibliothèque Nationale, fondée en 1863, dans le but de faire pénétrer, au sein des plus modestes foyers, les oevres les plus remarquables de toutes les littératures, a publié, jusqu’à ce jour, les principales ouvres de Diderot, J.-J. Rousseau, Molière, Rabelais, Racine, Schiller, Shakespeare, Voltaire, Xénophon etc.”[3 ]
„Biblioteca pentru toţi, este o bibliotecă enciclopedică de popularizate a lucrărilor literare, pedagogice, educative şi de ştiinţă popularizată, lucrări ale scriitorilor români şi străini, iar prin ieftinirea volumelor poate fi la îndemâna tuturor. Scopul acestei publicaţi fiind numai răspândirea gustului de citit, se recomandă în special d-lor studenţi, militari, institutori, învăţători, cercurilor culturale, bibliotecilor populare şi mai ales părinţilor care voiesc să dea în mâinile copiilor cărţi de citit şi cultură pe cale uşoară. Fiecare număr costă 30 bani. Pentru volumele conţinând mai multe numere se socoteşte atâtea ori 30 bani câte numere sunt”.[4 ]
 
Motivul invocat pentru apariţia acestei colecţii.
 
Periodic apare câte un mesaj care justifică necesitatea apariţiei acestei generoase colecţii de cărţi cu intenţii de a culturaliza o societate cât mai diversificată: „Biblioteca pentru toţi” va apărea, va lumina mintea, va spori năzuinţele spre bine, va propaga iubirea aproapelui, atâta timp cât va trăi neamul nostru, de-a pururea”.[5 ] Editura librăriei „Universala” Alcalay et Co. îndemna tinerii să citească povestiri şi poezii, publicând pe coperta interioară a unui volum următorul mesaj: „Tinere, nu dispreţui povestirea, poezia mai ales, chiar când te încumeţi a crede că le-ai scrie tu mai bine pe amândouă. Mai întâi, pentru că ar trebui să te îndoieşti de puterile tale şi al doilea pentru că nici o muncă nu este mai rău plătită, - deci mai superior dezinteresată -, şi nici una, ca ea, nu trece toate graniţele vremii. Dacă tu nu eşti în stare să dobândeşti cât de puţin, un pic de plăcere măcar, din citirea unei poezii, alţii, mai simţitori, mai nobili decât tine, dobândesc, Ştii tu ce-a rămas de pe urma Romei şi Athenei de odinioară? Numai literatura şi arta”.[6 ] După un binemeritat succes, la numai 17 ani de la apariţie, în 1912, cu un ritm de apariţie de un volum pe săptămână, în numărul 893, se publică un mesaj de bilanţ: „În curând Biblioteca pentru toţi va ajunge la al 900-lea număr, a 900-a broşură a unei publicaţii periodice, în care s-a tipărit până acum o întreagă literatură, (de autori clasici şi moderni, români şi străini, de lucrări de vulgarizare ştiinţifică, literatură poporană). Şi când acest lucru se întâmplă într-o ţară, în care - până aproape în vremea din urmă - numărul cititorilor nu era tocmai aşa de mare, când publicaţiuni similare n-au putut prinde, meritul Bibliotecii pentru toţi trebuie să i-l recunoască oricine şi în cel mai larg chip. Ea singură şi-a format cititorii… Şi i-a găsit în toate straturile societăţii pe aceşti cititori, de care are nevoie, ca să-şi urmeze şi mai departe calea, spre scopul pe care-l urmăreşte: de a pune la îndemâna tuturor, cu preţ mic, operele celor mai de seamă scriitori din toate ţările şi din toate ramurile de activitate. Oricine va lua catalogul acestei publicaţiuni, va avea cea mai puternică mărturie a activităţii fără preget şi nespus de folositoare a acestei întreprinderi de editură. Vrea cineva să fie la curent cu mişcarea culturală, şi de la noi şi din străinătate? Vrea să vadă de ce opere mai are nevoie? Vrea să se simtă mulţumit că şi-a arătat dragostea faţă de această folositoare editură, a cărei activitate o urmăreşte ? E de datoria lui să ceară şi să cerceteze catalogul gratuit (în ordine alfabetică şi pe autori) al Bibliotecii pentru toţi. Să-l ceară deci oricine librăriei editoare Alcalay &Co., Calea Victoriei, Bucureşti”.[7 ]
 
Structura colecţiei „Biblioteca pentru toţi”
 
Primele 411 numere din această colecţie scot în evidenţă strategia de alegere a unor autori români şi străini: unele volume erau editate în mai multe numere din cauza dimensiunii textului. De exemplu, lucrarea lui Gh. Adamescu care se referă la Discursuri celebre a fost publicată în patru volume (43-44 şi 48-49). Lucrarea Dan a lui Al. Vlahuţă a fot editat în trei numere (51, 73-74). Romanul Ciocoii vechi şi noi a lui N. Filimon a fost tipografiat în cinci numere din colecţie (8o-84). Dar recordul numerelor succesive care editează o lucrare de sine stătătoare este Dicţionarul francez-român al doctorului Ureche, care se întinde pe 12 numere (166-178), urmat de aproape de Codul civil adnotat al lui Hamangiu, care cuprinde 18 numere, dar în două etape (128-137,139-148). Se poate constata cu uşurinţă echilibrul între lucrările scriitorilor români în comparaţie cu cel al scriitorilor străini. Din analiza primelor 411 numere, 158 sunt dedicate scriitorilor români şi 115 scriitorilor străini.
Primul număr cap de listă din colecţia „Biblioteca pentru toţi” a fost rezervat Poveştilor alese ale lui Andersen. Această alegere poate constitui un mesaj dat copiilor, spre care se îndreaptă atenţia editurii.
Carmen Silva, regina noastră Elisabeta, care a fost apreciată ca o rafinată scriitoare, interzisă în perioada anilor 1945-1989, a fost prezentă în primele 411 numere cu mai multe lucrări:
De prin veacuri, nr. 7 şi 40.
Robia Peleşului, nr. 119.
O rugăciune, nr. 223.
Drama Ullranda, nr. 275.
Poveştile Peleşului, nr. 343-344.
Poeziile lui Mihail Eminescu au fost publicate în numerele 195-196. Sunt publicate Poveştile şi nuvelele scrise de Eminescu, care au fost editate în numerele 278-279.
Ion Creangă ocupă un loc privilegiat în această primă grupare de 411 numere.
Opere complete, vol. I, nr. 28.
Moş Nichifor Coţcarul, vol. II, nr. 29.
Povestea lui Stan Păţitu, vol. III, nr. 30.
Povestea lui Arap Alb, vol. IV, nr. 31
Amintiri din copilărie, vol. V şi VI, nr. 32-33.
Vasile Alecsandri a fost publicat în nu mai puţin de 15 numere succesive, înnobilând acest prim lot de volume din colecţia „Biblioteca pentru toţi”.
Ovidiu, dramă, nr. 180-181.
Doine, nr. 182.
Lăcrămioare, poezii, nr. 183.
Suvenire şi poezii, nr. 184.
Mărgăritare, nr. 185-196.
Pasteluri, nr. 187.
Varia, poezii, nr. 188.
Alte poezii, nr.189-190,
Ostaşii noştri, poezii erotice, nr.191.
Dumbrava roşie, poem istoric, nr. 192.
Legende, nr. 193-194.
Teatru vol. I-II, nr. 199-200.
Fântâna Blanduziei, piesă în trei acte, nr. 283.
Despot Vodă, legendă istorică în versuri, nr. 322-323
Trebuie să amintim şi alţi scriitori români care apar în aceste prime 411 volume, în ordinea apariţiei, precum: Al. Vlahuţă (6,51, 57, 59, 73-74, 76-77, 116-117, 272-274, 316, 319), Titu Maiorescu (10), Duiliu Zamfirescu (13, 162-165, 259-260, 326-327), Gr. Alexandrescu (15, 295-298), D. Bolintineanu (20, 202-203, 243-245), Anton Pann (25, 39, 79, 93, 94), Ionescu Gion (34), Radu Rosetti (37, 55, 61, 92, 109, 120, 160-161), I. L. Caragiale (58, 121-122), Dr. Ureche (46, 156, 166-178, 156, 166-178, 216), Ion Bianu (217), N. Iorga (220), Ion Ghica (224-231), M. Sadoveanu (234-235), Haralamb Lecca (236-239, 246-247, 257, 374), Rădulescu-Motru (241), Coşbuc (285), Octavian Goga (286-287), Emil Gârleanu (292), Basarabescu (300), N. Gane (305-306, 353-356), Dr. Istrati (324-325), Constantin Negruzzi (341-342), Dimitrie Onciul (361-362), Petre Ispirescu (388), B. P. Hasdeu(389-392), N. Bălcescu (393), Mihai Kogălniceanu (394, 403), A. I. Odobescu (406).[8 ]
Dintre scriitori francezi putem să amintim pe: Alfred de Muset (19), Abatele Prevost (60), Molière (255), Victor Hugo (264-265,313), Flammarion (266, 269, 315, 357-359, 379), Racine (276), Dumas-fiul (280-282), Rostand (304), Guy de Maupassant (314, 400, 402), Lamartine (347-348), Alphonse Daudet (395), Emil Zola (407).[9 ]
Scriitorii din antichitate sunt bine reprezentaţi în acest început de colecţie: Ovidiu (101-102), Seneca (114), Virgiliu (242), Sophocle (289), Euripide (302,408,409), Cicerone (107, 339).[10 ]
Nu sunt neglijaţi nici scriitorii clasici din Anglia, Germania, Spania, Rusia.
Un loc aparte în această colecţie este rezervat unor lucrări cu caracter enciclopedic precum:
Wilkius, Antichitatea romană. Obiceiuri, Originea societăţii (14).
Din biografiile oamenilor celebri. Cu gravuri (26)
Mahaffy, Antichitatea greacă. Cu 20 gravuri. (27)
Pecaut şi Beaude, Convorbiri despre artă. (50, 56)
Minunile Universului. Istoria naturală. (67, 68, 69)
G. T. Buzoianu, Egiptul. Cugetări asupra popoarelor vechi. (72)
Gh. Adamescu, Din biografiile scriitorilor români. (85)
G. T. Buzoianu, Berberii - Hesperidele. (87)
Gastineau, Geniile ştiinţei şi industriei. (91)
Mic vocabular militar, româno-francezo-ruso-turc. (105-106)
Müller, Animale celebre. (108)
Gloriile muzicii. Cu portrete. (110)
Morand, Introducere la studiile ştiinţei fizice. (112-113)
M. Blok, Mamele celebre. (123)
Lubboc, Întrebuinţarea vieţii. (124)
Hamangiu. Codul civil adnotat. (128-137,139-148)
Hamangiu, Legea judecăţii de pace adnotat. (149-151)
Zaloni, Despre fanarioţi. (152-155)
Ploetz - Leist, Mic dicţionar francez-român. (166-178)
Calligari D., Dicţionar englez-român. (204-215)
Ion Bianu, Momente culturale. (217)
Nicolae Iorga, Oameni şi fapte din trecutul românesc. (220)
Rădulescu - Motru, Ştiinţă şi energie. (241)
Flammarion Camille, Fenomenele spiritismului. (269)
Ferière, Darwinismul, (340)
Flammarion Camille, Ce este cerul ? (357-359)
Dimitrie Onciul, Din istoria României. (361-362)
Mic Atlas de zoologie. (367-372)
P. Ispirescu, Isprăvile şi viaţa lui Mihai Viteazul, cu o prefaţă de Odobescu.(388)
N. Bălcescu, Puterea armată la Români şi Mişcarea Românilor din Ardeal, 1846. (393)
Mihai Kogălniceanu, Dezrobirea ţiganilor. Ştergerea privilegiilor boiereşti. Emanciparea ţăranilor. (394)[11 ]
Din această complexitate de teme abordate, precum lucrări literare, istorice, discursuri, dicţionare, filozofie, legende, cod civil etc., semnalăm o lucrare specială pentru această perioadă de sfârşitul secolului al XIX-lea, care a fost publicată în Biblioteca pentru toţi la poziţia139. Este vorba de Poezii populare din Basarabia întitulate Suspine şi care au fost îngrijite de G. Madan.[12] Un volum interesant şi deosebit de util şi în prezent, de peste 300 pagini (nr. 387), care caracteriza atmosfera şi preocupările societăţii româneşti din perioada respectivă, se referă la „Cum trebuie să se poarte omul în toate ocaziile vieţii”. Cu alte cuvinte, Buna cuviinţă pe care autoarea G. Adina o prefaţează cu următoarele îndemnuri adresate cititorului: „Viaţa cere multe. Ca să reuşeşti trebuie să ştii să te porţi. Câţi trec pe lângă fericire şi, pentru că au părut stângaci, lipsiţi de educaţie, viaţa i-a aruncat din drumul înflorit pe care fiecare vrea să meargă. Să ştii să te porţi, iată ştiinţa mare a vieţii. Poţi să ai toate calităţile sufleteşti şi ale inteligenţei, ele nu vor preţui nimic dacă nu se vor înfăţişa sub aspectul celei mai perfecte bune cuviinţe. Aceasta în primul rând se învaţă. Prejudecăţile sociale şi uzanţa au introdus o mulţime de reguli, fără de care eşti pierdut. Oricât le-ai şti, trebuie să ţi le aminteşti din când în când şi să le controlezi, dacă n-au fost schimbate”.[13]
Din aceiaşi categorie de educaţie face parte şi volumul intitulat „Arta de a vorbi în societate şi la diferite ocazii” (nr.865-866). Din capitolele cele mai interesante am putea cita: debuturile în arta vorbirii, glasul oratorului, rostirea, articulaţia, dicţia, punctuaţia, toate în timpul şi după discurs.[14] Semnalăm şi alte volumele cu tematici care preocupau societatea românească la vremea respectivă:
Educaţia fetelor, autor Fenelon. (nr. 948-949)
Higiena sufletului, autor Feuchtersleben. (nr. 764-765 bis.)
Secretul scrisului. Cum şi ce să scrii mai marilor şi mai micilor tăi în toate împrejurările vieţii. (nr.1123-1126)
Despre educaţie. Regulile cele mai însemnate ale artei pedagogice.[15]
 
Evoluţia în timp a colecţiei „Biblioteca pentru toţi”.
 
După un debut spectaculos în anul 1895, editura Librăriei Leon Alcalay din Bucureşti „mărturiseşte” cu mândrie succesul acestei colecţii pe care o îmbogăţeşte săptămânal. Dar să vedem acest text publicat în numărul 292: „Sprijinită de numeroşii săi cititori şi încurajată de toţi oamenii de bine care apreciază înalta ei menire culturală, Biblioteca pentru toţi îşi urmează drumul ce şi-a croit şi continuă a publica săptămânal opere literare, ştiinţifice, pedagogice şi de popularizare, scrise de cei mai de seamă scriitori români şi străini. Prin varietatea lucrărilor publicate şi prin ieftinătatea volumelor sale, biblioteca aceasta a izbutit să-şi câştige, an de an, pături tot mai largi de cititori, aşa încât astăzi ea se găseşte introdusă în toate clasele sociale. Toţi o citesc: dela şcolarul care buchiseşte încântat poveştile şi istorioarele pentru copii, până la omul cult, care reciteşte în traducere românească vreo celebră operă literară străină, sau caută a se pune în contact sufletesc cu marii noştri scriitori naţionali, ale căror opere s-au publicat ori se vor publica aproape toate în Biblioteca pentru toţi”.[16] Din păcate, editura nu obişnuia să consemneze anul apariţiei şi din acest motiv este dificil a departaja cu exactitate trecerea firească dela o editură la alta. Un alt motiv care îngreunează această delimitare o constituie reeditările care nu sunt consemnate totdeauna cu acelaşi număr urmat de „bis”, cum se practică în unele cazuri la această colecţie. Totuşi, printr-o analiză efectuată pe un număr restrâns de volume (aflate în biblioteca personală), putem identifica trei edituri care au preluat succesiv această colecţie.
Prima care a şi iniţiat colecţia Biblioteca pentru toţi este Editura Librăriei Leon Alcalay din Bucureşti, care a editat un număr de volume estimate cu aproximaţie la un număr de 893 volume. La această delimitare s-a ţinut cont şi de preţul imprimat pe volum, care era fixat la 30 bani.
Dar să analizăm coperta, care sugerează un mesaj cultural în concordanţă cu politica editurii. Imaginea ne sugerează un „Arc de triumf”, care în partea superioară are amplasat un buchet de lauri înfăşurat cu o eşarfă pe care stă scris mare „BIBLIOTECA”. Tot la partea superioară, pe traversa monumentală, sunt amplasate sub formă de raft de bibliotecă un număr de 15 cărţi. Pe aceste cărţi stă scris cu cerneală neagră „PENTRU TOŢI”. Pe colţuri, amplasate în partea superioară a coloanelor laterale, sunt două făclii aprinse. Ambele au flăcările îndreptate nefiresc, spre interior. În interiorul acestei arcade, în partea stângă, există un raft suspendat care susţine patru cărţi. La partea inferioară, pe un suport care sugerează o masă de scris pe toată lungimea arcadei, stau rezemate în stânga trei cărţi, iar pe masă, o carte deschisă pe care stă scris Litere, Ştiinţă, Artă. Sub carte se poate observa o peniţă de scris sub formă de pană. Masa de scris este susţinută lateral de două picioare scurte. În interiorul volumului, pe pagina de titlu, apare sigla editurii stilizată, care are ca element filigranat litera A.
Acest aranjament al copertei se regăseşte la numerele: 152-155, 415-416, 570, 660, 697, 893. Aici se poate constata o eroare de numerotare, care nu precizează la 152-155 faptul că este o reeditare care ar fi trebuit semnalată cu „bis”. De fapt aceste trei volume sunt reeditate în anul 1909, aşa cum este menţionat chiar pe coperta interioară Toate aceste elemente care compun coperta sunt importante, pentru că, în timp, ele suferă modificări pe care le vom semnala ca elemente de departajare ale etapelor de editare.
Credem că iniţial această copertă avea unele elemente modificate, care reflectau un anumit grad de preţiozitate. Aceste elemente, care sunt imprimate pe coperta numerelor 248, 537-538, 802, sunt următoarele :
Făcliile sunt stinse
Numărul cărţilor din raftul superior este de 24 volume
Coloanele sunt desenate diferit având şi o grosime puţin mărită
Pe masa de scris există o carte închisă pe care stă scris Artă, Literatură, Ştiinţă.
Sub carte, într-o poziţie asemănătoare cu pana de scris, este amplasat de data aceasta un creion cu secţiune hexagonală, pe care stă scris KOH-I-NOOR, urmat de un semn care simbolizează mineritul şi în final M30.
În partea dreaptă a mesei este reprezentată o sticluţă de cerneală cu dop, pe care stă scris: Cerneală Reform Günther Wagner. Cerneala este introdusă în acest cadru neinspirat, fiind alăturată unui creion care nu utilizează cerneală.
Masa este susţinută de două picioare care sugerează că sunt mult mai înalte pentru a da posibilitatea unei poziţii comode de scris.
Din aceste două tipuri de coperţi descrise, se poate trage concluzia că la această Editură a Librăriei Leon Alcalay au fost practicate două coperţi, dar este dificil de a fi departajate, singurele elemente comune sunt preţul practicat de 30 bani şi editorul.
Editarea acestei colecţii a fost preluată la o dată încă neelucidată de către Editura Librăriei „Universala”, Alcalay & Co. din Bucureşti. Preţul creşte substanţial datorită inflaţiei la 7-14 lei, ajungându-se chiar la 28 lei, funcţie de perioada când au fost tipografiate. Coperta suferă şi ea anumite modificări pe fondul variantei prezentate la punctul IV-a. Aceste modificări sunt aproape nesesizabile:
- Facla din dreapta este îndreptată spre exterior în corelare cu cealaltă faclă, respectând sensul de deplasare a vântului sugerat. Putem considera această modificare ca o corectură a primei coperţi descrise. Numărul cărţilor de pe raft rămâne cel de 24 volume. Pe masa de scris reapare pana aşezată sub cartea închisă de data aceasta, iar călimara nu mai are inscripţionată marca, având şi un desen mai stilizat, care se apropie de călimara utilizată pe birouri, în comparaţie cu vechea călimară, care semăna mai mult cu o sticlă pentru cerneală. Putem deci spune că au fost efectuate anumite corecturi care se impuneau.
Numărul cel mai mare al volumului editat de această editură, depistat de mine cu aproximaţie, este 1.492, după care se presupune că următoarele volume vor apare sub auspiciile altei edituri.[17]
La apariţia volumului cu numărul 1105, editura precizează faptul că fiecare volum a fost publicat în ediţii de zeci de mii de exemplare, ajungând la peste 10.000.000 volume la acea dată.[18]  Preţul fiecărui volum va creşte spre sfârşitul acestei etape la 12 lei.[19]
Sigla Librăriei „Universala” Alcalay & Co. este modificată, având iniţialele încadrate într-un cerc secţionat cu o diagonală. (nr. 85 bis) [20]Librăria Alcalay - Sigla
 
Editura „Biblioteca pentru toţi”
 
Din toate volumele studiate şi apărute sub patronajul acestei edituri, niciun volum nu are un număr mai mare de 1550, în timp ce la editura anterioară apare un volum cu numărul de 1490-1492 [21]
Deci, în această perioadă au fost mai mult reeditări de volume deja apărute la ediţiile anterioare. Există posibilitatea de a fi publicat şi volume noi, dacă se analizează catalogul complet al acestei colecţii de mare prestigiu şi cu o asemenea longevitate. De fapt, editura promite „Retipărirea neîncetată a tuturor numerelor sale, ce se epuizează de multă vreme” [22]
Preţul de început a fost de 10 lei volumul, ajungând la 200 lei, cum este cazul la volumul nr. 241, care publică lucrarea lui C. Rădulescu - Motru, intitulată Ştiinţă şi Energie.
În această etapă se renunţă la consemnarea faptului că este o reeditare a unui volum publicat anterior, prin practica de a indica de două ori numărul volumului însoţit la final de semnificaţia cuvântului „bis”. Din acest motiv, este practic imposibil a departaja publicaţiile noi ale acestei edituri „Biblioteca pentru toţi”, de celelalte două edituri moştenite.
Demn de semnalat este publicare în fiecare volum a unui extras tematic din colecţia „Biblioteca pentru toţi”, în dorinţa de a atrage atenţia cititorului spre o anumită latură a colecţiei, cum ar fi: istoria, filozofia, teatrul, literatura străină sau română etc.
Coperta este păstrată în varianta descrisă la capitolul IV-c.
 
Concluzii finale.
 
Exista posibilitatea ca fiecare volum sau volume grupate, să fie „legate elegant în pânză, care pot figura în orice bibliotecă”.[23] Pentru a exemplifica volumele propuse a fi legate elegant, Editura Leon Alcalay Bucureşti publică o listă de 52 volume legate, cu indicarea preţurilor respective. Cel mai scump volum legat astfel este Dicţionarul francez - român, a dr-ului. Ureche, care costa 5 lei şi cuprindea mai multe numere.[24] O analiză sumară efectuată pe un număr limitat de volume din această importantă colecţie „Biblioteca pentru toţi”, care a făcut epocă mai bine de o sută de ani, poate fi considerată incompletă cu siguranţă, dar are meritul de a trezi interesul asupra unor studii viitoare efectuate pe un material de studiu mult mai complet, care cu siguranţă poate sta la dispoziţia cercetătorilor dacă vor apela la Biblioteca Academie Române. Dar provocarea acestui subiect, care constituie şi titlul acestui studiu, ne îndeamnă să identificăm gradul de „raritate” al acestei colecţii. Evident sunt două concluzii generate de unghiul din care se priveşte acest subiect.
Dacă privim din perspectiva lipsei de carte editată în limba română, care este cronică şi generalizată în Republica Moldova, evident că statutul de „carte rară” pentru această colecţie este profund meritat. La acest statut de „carte rară” contribuie în cea mai mare parte raritatea acestor volume în bibliotecile publice din Republica Moldova. Procentul foarte mic de carte românească nu depăşeşte în prezent procentul de 20-25% în bibliotecile raionale, universitare şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Altele sunt criteriile care stau la baza unei analize privind acest statul de „carte rară” aplicat acestei colecţii în România. Să încercăm să evaluăm aceste criterii într-o ordine aleatorie, cu speranţa că vom putea cuprinde toate aspectele importante care definesc „cartea rară”: Vechimea acestei colecţii, care se întinde de la 1895 şi pe care o limităm la nivelul anului 1948, pentru a avea o caracterizare unitară asupra concepţiei iniţiale care a stat la baza acestei colecţii, constituie un element important care aduce un anumit element de preţiozitate.
Tirajul acestor volume în zeci de mii de exemplare pentru fiecare număr, ajungându-se la cifre de zeci de milioane de volume, a făcut ca în fiecare casă de român să ajungă măcar câte un exemplar, este un argument de toată lauda, dar scade sensibil statutul de „carte rară”.
Hârtia utilizată este de proastă calitate, dar folosită special, pentru a putea oferi un preţ accesibil celor mai nevoiaşi români, de 30 bani iniţiali. Se poate observa franjurarea paginilor, care oferă o imagine de neglijenţă editorială.
Tipografia utilizată a introdus multe erori care sunt vizibile începând cu coperta.
Legarea volumelor s-a efectuat cu sârmă prin capsare, care cu timpul au ruginit.
Coperta nu are calitatea de a proteja volumul, fiind confecţionată dintr-o hârtie subţire. Dacă punem în balanţă cele două grupări de evaluare: vechimea şi celelalte cinci criterii, putem să tragem o concluzie evidentă că această colecţie nu poate fi considerată în România ca făcând parte din categoria „carte rară”. Acesta este punctul meu de vedere, care este evident subiectiv şi poate fi reconsiderat punctual pentru cazuri izolate.


[1] Carte rară în limba română din colecţia bibliotecii, Biblioteca Ştiinţifică „Alecu Russo” din Bălţi, Contribuţii bibliografice, Fascicula 2, Bălţi, 2003, pag. 20
[2] M. de Buffon, Le Style, Etude de lhistoire naturelle, discurs susţinut la Academia Franceză în data de 25 august 1753, Librairie de la Bibliothèque Nationale, editor L. Berthier, 1889, Paris
[3] Buffon, op.cit., coperta exterioară, pag. 194
[4] Mihai Kogălniceanu, Îmbunătăţirea soartei ţăranilor, Discursuri rostite în parlament în zilele de 25 mai şi 1 iunie 1862, Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, nr. 415-416, Editura Librăriei Leon Alcalay, Bucureşti, pag. 165
[5] Chateaubriand, Ultimul abenceraj, Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Ed. Librăriei „Universala”, Alcalay & Co., Bucureşti, nr. 550, pag. 4
[6] Gh. N. Munteanu-Bârlad, profesor-Galaţi, Costache Negri. Viaţa şi vrednicia lui, „Biblioteca pentru toţi”, nr. 700-700 bis, Editura Librăriei „Universala” Alcalay & Co., Bucureşti, pag. 2
[7] I. Turghenef, Anciar sau Arborele morţii, Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Ed. Librăriei Leon Alcalay, Bucureşti, nr. 893, pag. 103.
[8] Mihai Kogălniceanu, op.cit., pag. 166-174.
[9] Ibidem, pag. 166-174.
[10] Ibidem, pag. 166-174.
[11] Ibidem, pag. 166-174
[12] Ibidem, pag. 169.
[13] I. Turghenef, op. cit., pag. 105.
[14] Dostoiewski, Suflet de copil, colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Ed. Librăria „Universala” Alcalay & Co. Bucureşti, nr. 509-510, pag. 173.
[15] Tudor Vianu, Trei critici literari (T. Maiorescu, M. Dragomirescu, E. Lovinescu), Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Editura „Biblioteca pentru toţi” Bucureşti, nr. 1550, pag. 2.
[16] Emil Gărleanu, Odată ! Amintiri, Schiţe şi Nuvele, Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Editura Librăriei Leon Alcalay, Bucureşti, nr. 292, pag. 2.
[17] Ion Petrovici, Schopenhauer, Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, nr. 1490-1492, Ed. „Universala” Alcalay & Co, Bucureşti, pag. 3.
[18] Wolfgand von Goethe, Suferinţele tânărului Werther, Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Ed. Librăriei „Universala” Alcalay & Co, Bucureşti, pag. 208. Publicată în anul 1829.
[19] Luigi Pirandello, Omul, bestia şi Virtutea, Colecţia „Bibliotecii pentru toţi”, Editura „Universala” Alcalay & Co, Bucureşti, nr. 1130-1130 bis, pag de copertă.
[20] Gheorghe Adamescu, Din Biografiile Scriitorilor Români, Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Ed. Librăriei „Universala” Alcalay & Co, Bucureşti, nr. 85 bis, pag. 3.
[21] Ion Petrovici, Schopenhauer, Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Ed. Librăriei „Universala” Alcalay & Co, Bucureşti, nr. 1490-1492, pag. 3.
[22] L. Tolstoi, Pamfil şi Iuliu, Colecţia „Biblioteca pentru toţi”, Editura Librăriei „Universala” Alcalay & Co, nr. 802-802 bis, pag.140.
[23] Mihai Kogălniceanu, op.cit., pag. 175.
[24] Mihai Kogălniceanu, op. cit., pag. 176.
footer