Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Radu Mo?oc   
Duminică, 16 Februarie 2014 17:54
Biblioteca pentru to?iCartea rar? este un subiect pe cât de palpitant pe atât de vast ?i de o mare complexitate prin elementele care trebuie a fi luate în seam?. Criteriile primare luate în considerare de speciali?tii care definesc gradul de raritate încep cu: anul edit?rii, tirajul, modul de legare a c?r?ii, hârtia utilizat? de tipograf, subiectul tratat în carte, autografe sau consemn?ri de ex-libris, aplicate sau manuscris etc. Am fost foarte surprins atunci când am citit volumul editat cu cele mai bune inten?ii de Biblioteca ?tiin?ific? „Alecu Russo” din B?l?i, intitulat „Carte rar? în limba român? din colec?iile bibliotecii”, ap?rut? în anul 2003, care includea în aceast? categorie de carte rar? colec?ia „Biblioteca pentru to?i”.[1 ] La prima vedere consideram c? aceast? important? colec?ie nu are nimic din caracteristicile atribuite c?r?ilor rare, nici sub aspectul tirajului dar nici al pre?iozit??ii unei c?r?i care trebuie s? fie editat? pe o hârtie de calitate, frumos copertat? ?i îngrijit tipografiat?. Nimic din aceste criterii nu erau îndeplinite la aceast? colec?ie. Ce am omis în aceast? analiz?, dac? aceast? colec?ie semnalat? la B?l?i poate fi considerat? carte rar?? Poate faptul c? prestigioasa Bibliotec? Universitar? „Alecu Russo” din B?l?i, în anul de gra?ie 1991, avea un num?r de 1.245.069 volume, din care numai 5.005 erau în limba român?, ?i care înainte de 1989 erau la un regim special, cu acces foarte limitat pentru cititori. Cu alte cuvinte, trebuia s? ?in cont de o situa?ie special? în care cartea româneasc? în Republica Moldova f?cea parte în totalitate din categoria c?r?ilor rare, drept pentru care aceste mici bijuterii care constituie colec?ia Biblioteca pentru to?i, cu o anumit? vechime ce-i drept ?i la care se adaug? pre?iozitatea autorilor români ?i str?ini, cu siguran?? merita acest apelativ de carte rar?, a?a cum au fost ele selectate ?i definite de autorii volumului men?ionat.
Din acest motiv, consider c? merit? s? analiz?m aceast? colec?ie din mai multe puncte de vedere, pentru a descoperi mai multe detalii în leg?tur? cu acele criterii care definesc cartea rar?.
 
Modelul adoptat pentru colec?ia „Biblioteca pentru to?i”.
 
Se afirm? c? apari?ia acestei colec?ii „Biblioteca pentru to?i” este ini?iativa editorului Carol Müller, care, la 1 martie 1895, a editat primul volum, fiind inspirat de editura Universsal Reklam Bibliotheck din Leipzig. Singurul argument care ar putea atesta aceast? leg?tur?, ar fi originea german? a editorului Müller. Un model mai la îndemân? ar fi fost, dat fiind faptul c? literatura în limba francez? era cea mai utilizat? de cititorul român, colec?ia „Bibliothèque Nationale”, editat? la Paris de L. Berthier.[2 ]
Dac? facem o simpl? compara?ie între cele dou? colec?ii: „Bibliothèque Nationale” ?i „Biblioteca pentru to?i” putem constata cu u?urin?? mai multe asem?n?ri:
Dimensiunile sunt aproape identice: 9,5 x 14 cm cu 10 x 15,3 cm
Pre?ul modic asem?n?tor de 25 centime în compara?ie cu 30 bani
Reclamele publicitare cu volumele publicate anterior cu aspect de catalog, asem?n?toare
Catalogul cu lucr?rile publicate se oferea gratis la libr?riile respective
Motiva?ia apari?iei celor dou? colec?ii este izbitoare:
„La Bibliothèque Nationale, fondée en 1863, dans le but de faire pénétrer, au sein des plus modestes foyers, les oevres les plus remarquables de toutes les littératures, a publié, jusqu’à ce jour, les principales ouvres de Diderot, J.-J. Rousseau, Molière, Rabelais, Racine, Schiller, Shakespeare, Voltaire, Xénophon etc.”[3 ]
„Biblioteca pentru to?i, este o bibliotec? enciclopedic? de popularizate a lucr?rilor literare, pedagogice, educative ?i de ?tiin?? popularizat?, lucr?ri ale scriitorilor români ?i str?ini, iar prin ieftinirea volumelor poate fi la îndemâna tuturor. Scopul acestei publica?i fiind numai r?spândirea gustului de citit, se recomand? în special d-lor studen?i, militari, institutori, înv???tori, cercurilor culturale, bibliotecilor populare ?i mai ales p?rin?ilor care voiesc s? dea în mâinile copiilor c?r?i de citit ?i cultur? pe cale u?oar?. Fiecare num?r cost? 30 bani. Pentru volumele con?inând mai multe numere se socote?te atâtea ori 30 bani câte numere sunt”.[4 ]
 
Motivul invocat pentru apari?ia acestei colec?ii.
 
Periodic apare câte un mesaj care justific? necesitatea apari?iei acestei generoase colec?ii de c?r?i cu inten?ii de a culturaliza o societate cât mai diversificat?: „Biblioteca pentru to?i” va ap?rea, va lumina mintea, va spori n?zuin?ele spre bine, va propaga iubirea aproapelui, atâta timp cât va tr?i neamul nostru, de-a pururea”.[5 ] Editura libr?riei „Universala” Alcalay et Co. îndemna tinerii s? citeasc? povestiri ?i poezii, publicând pe coperta interioar? a unui volum urm?torul mesaj: „Tinere, nu dispre?ui povestirea, poezia mai ales, chiar când te încume?i a crede c? le-ai scrie tu mai bine pe amândou?. Mai întâi, pentru c? ar trebui s? te îndoie?ti de puterile tale ?i al doilea pentru c? nici o munc? nu este mai r?u pl?tit?, - deci mai superior dezinteresat? -, ?i nici una, ca ea, nu trece toate grani?ele vremii. Dac? tu nu e?ti în stare s? dobânde?ti cât de pu?in, un pic de pl?cere m?car, din citirea unei poezii, al?ii, mai sim?itori, mai nobili decât tine, dobândesc, ?tii tu ce-a r?mas de pe urma Romei ?i Athenei de odinioar?? Numai literatura ?i arta”.[6 ] Dup? un binemeritat succes, la numai 17 ani de la apari?ie, în 1912, cu un ritm de apari?ie de un volum pe s?pt?mân?, în num?rul 893, se public? un mesaj de bilan?: „În curând Biblioteca pentru to?i va ajunge la al 900-lea num?r, a 900-a bro?ur? a unei publica?ii periodice, în care s-a tip?rit pân? acum o întreag? literatur?, (de autori clasici ?i moderni, români ?i str?ini, de lucr?ri de vulgarizare ?tiin?ific?, literatur? poporan?). ?i când acest lucru se întâmpl? într-o ?ar?, în care - pân? aproape în vremea din urm? - num?rul cititorilor nu era tocmai a?a de mare, când publica?iuni similare n-au putut prinde, meritul Bibliotecii pentru to?i trebuie s? i-l recunoasc? oricine ?i în cel mai larg chip. Ea singur? ?i-a format cititorii… ?i i-a g?sit în toate straturile societ??ii pe ace?ti cititori, de care are nevoie, ca s?-?i urmeze ?i mai departe calea, spre scopul pe care-l urm?re?te: de a pune la îndemâna tuturor, cu pre? mic, operele celor mai de seam? scriitori din toate ??rile ?i din toate ramurile de activitate. Oricine va lua catalogul acestei publica?iuni, va avea cea mai puternic? m?rturie a activit??ii f?r? preget ?i nespus de folositoare a acestei întreprinderi de editur?. Vrea cineva s? fie la curent cu mi?carea cultural?, ?i de la noi ?i din str?in?tate? Vrea s? vad? de ce opere mai are nevoie? Vrea s? se simt? mul?umit c? ?i-a ar?tat dragostea fa?? de aceast? folositoare editur?, a c?rei activitate o urm?re?te ? E de datoria lui s? cear? ?i s? cerceteze catalogul gratuit (în ordine alfabetic? ?i pe autori) al Bibliotecii pentru to?i. S?-l cear? deci oricine libr?riei editoare Alcalay &Co., Calea Victoriei, Bucure?ti”.[7 ]
 
Structura colec?iei „Biblioteca pentru to?i”
 
Primele 411 numere din aceast? colec?ie scot în eviden?? strategia de alegere a unor autori români ?i str?ini: unele volume erau editate în mai multe numere din cauza dimensiunii textului. De exemplu, lucrarea lui Gh. Adamescu care se refer? la Discursuri celebre a fost publicat? în patru volume (43-44 ?i 48-49). Lucrarea Dan a lui Al. Vlahu?? a fot editat în trei numere (51, 73-74). Romanul Ciocoii vechi ?i noi a lui N. Filimon a fost tipografiat în cinci numere din colec?ie (8o-84). Dar recordul numerelor succesive care editeaz? o lucrare de sine st?t?toare este Dic?ionarul francez-român al doctorului Ureche, care se întinde pe 12 numere (166-178), urmat de aproape de Codul civil adnotat al lui Hamangiu, care cuprinde 18 numere, dar în dou? etape (128-137,139-148). Se poate constata cu u?urin?? echilibrul între lucr?rile scriitorilor români în compara?ie cu cel al scriitorilor str?ini. Din analiza primelor 411 numere, 158 sunt dedicate scriitorilor români ?i 115 scriitorilor str?ini.
Primul num?r cap de list? din colec?ia „Biblioteca pentru to?i” a fost rezervat Pove?tilor alese ale lui Andersen. Aceast? alegere poate constitui un mesaj dat copiilor, spre care se îndreapt? aten?ia editurii.
Carmen Silva, regina noastr? Elisabeta, care a fost apreciat? ca o rafinat? scriitoare, interzis? în perioada anilor 1945-1989, a fost prezent? în primele 411 numere cu mai multe lucr?ri:
De prin veacuri, nr. 7 ?i 40.
Robia Pele?ului, nr. 119.
O rug?ciune, nr. 223.
Drama Ullranda, nr. 275.
Pove?tile Pele?ului, nr. 343-344.
Poeziile lui Mihail Eminescu au fost publicate în numerele 195-196. Sunt publicate Pove?tile ?i nuvelele scrise de Eminescu, care au fost editate în numerele 278-279.
Ion Creang? ocup? un loc privilegiat în aceast? prim? grupare de 411 numere.
Opere complete, vol. I, nr. 28.
Mo? Nichifor Co?carul, vol. II, nr. 29.
Povestea lui Stan P??itu, vol. III, nr. 30.
Povestea lui Arap Alb, vol. IV, nr. 31
Amintiri din copil?rie, vol. V ?i VI, nr. 32-33.
Vasile Alecsandri a fost publicat în nu mai pu?in de 15 numere succesive, înnobilând acest prim lot de volume din colec?ia „Biblioteca pentru to?i”.
Ovidiu, dram?, nr. 180-181.
Doine, nr. 182.
L?cr?mioare, poezii, nr. 183.
Suvenire ?i poezii, nr. 184.
M?rg?ritare, nr. 185-196.
Pasteluri, nr. 187.
Varia, poezii, nr. 188.
Alte poezii, nr.189-190,
Osta?ii no?tri, poezii erotice, nr.191.
Dumbrava ro?ie, poem istoric, nr. 192.
Legende, nr. 193-194.
Teatru vol. I-II, nr. 199-200.
Fântâna Blanduziei, pies? în trei acte, nr. 283.
Despot Vod?, legend? istoric? în versuri, nr. 322-323
Trebuie s? amintim ?i al?i scriitori români care apar în aceste prime 411 volume, în ordinea apari?iei, precum: Al. Vlahu?? (6,51, 57, 59, 73-74, 76-77, 116-117, 272-274, 316, 319), Titu Maiorescu (10), Duiliu Zamfirescu (13, 162-165, 259-260, 326-327), Gr. Alexandrescu (15, 295-298), D. Bolintineanu (20, 202-203, 243-245), Anton Pann (25, 39, 79, 93, 94), Ionescu Gion (34), Radu Rosetti (37, 55, 61, 92, 109, 120, 160-161), I. L. Caragiale (58, 121-122), Dr. Ureche (46, 156, 166-178, 156, 166-178, 216), Ion Bianu (217), N. Iorga (220), Ion Ghica (224-231), M. Sadoveanu (234-235), Haralamb Lecca (236-239, 246-247, 257, 374), R?dulescu-Motru (241), Co?buc (285), Octavian Goga (286-287), Emil Gârleanu (292), Basarabescu (300), N. Gane (305-306, 353-356), Dr. Istrati (324-325), Constantin Negruzzi (341-342), Dimitrie Onciul (361-362), Petre Ispirescu (388), B. P. Hasdeu(389-392), N. B?lcescu (393), Mihai Kog?lniceanu (394, 403), A. I. Odobescu (406).[8 ]
Dintre scriitori francezi putem s? amintim pe: Alfred de Muset (19), Abatele Prevost (60), Molière (255), Victor Hugo (264-265,313), Flammarion (266, 269, 315, 357-359, 379), Racine (276), Dumas-fiul (280-282), Rostand (304), Guy de Maupassant (314, 400, 402), Lamartine (347-348), Alphonse Daudet (395), Emil Zola (407).[9 ]
Scriitorii din antichitate sunt bine reprezenta?i în acest început de colec?ie: Ovidiu (101-102), Seneca (114), Virgiliu (242), Sophocle (289), Euripide (302,408,409), Cicerone (107, 339).[10 ]
Nu sunt neglija?i nici scriitorii clasici din Anglia, Germania, Spania, Rusia.
Un loc aparte în aceast? colec?ie este rezervat unor lucr?ri cu caracter enciclopedic precum:
Wilkius, Antichitatea roman?. Obiceiuri, Originea societ??ii (14).
Din biografiile oamenilor celebri. Cu gravuri (26)
Mahaffy, Antichitatea greac?. Cu 20 gravuri. (27)
Pecaut ?i Beaude, Convorbiri despre art?. (50, 56)
Minunile Universului. Istoria natural?. (67, 68, 69)
G. T. Buzoianu, Egiptul. Cuget?ri asupra popoarelor vechi. (72)
Gh. Adamescu, Din biografiile scriitorilor români. (85)
G. T. Buzoianu, Berberii - Hesperidele. (87)
Gastineau, Geniile ?tiin?ei ?i industriei. (91)
Mic vocabular militar, româno-francezo-ruso-turc. (105-106)
Müller, Animale celebre. (108)
Gloriile muzicii. Cu portrete. (110)
Morand, Introducere la studiile ?tiin?ei fizice. (112-113)
M. Blok, Mamele celebre. (123)
Lubboc, Întrebuin?area vie?ii. (124)
Hamangiu. Codul civil adnotat. (128-137,139-148)
Hamangiu, Legea judec??ii de pace adnotat. (149-151)
Zaloni, Despre fanario?i. (152-155)
Ploetz - Leist, Mic dic?ionar francez-român. (166-178)
Calligari D., Dic?ionar englez-român. (204-215)
Ion Bianu, Momente culturale. (217)
Nicolae Iorga, Oameni ?i fapte din trecutul românesc. (220)
R?dulescu - Motru, ?tiin?? ?i energie. (241)
Flammarion Camille, Fenomenele spiritismului. (269)
Ferière, Darwinismul, (340)
Flammarion Camille, Ce este cerul ? (357-359)
Dimitrie Onciul, Din istoria României. (361-362)
Mic Atlas de zoologie. (367-372)
P. Ispirescu, Ispr?vile ?i via?a lui Mihai Viteazul, cu o prefa?? de Odobescu.(388)
N. B?lcescu, Puterea armat? la Români ?i Mi?carea Românilor din Ardeal, 1846. (393)
Mihai Kog?lniceanu, Dezrobirea ?iganilor. ?tergerea privilegiilor boiere?ti. Emanciparea ??ranilor. (394)[11 ]
Din aceast? complexitate de teme abordate, precum lucr?ri literare, istorice, discursuri, dic?ionare, filozofie, legende, cod civil etc., semnal?m o lucrare special? pentru aceast? perioad? de sfâr?itul secolului al XIX-lea, care a fost publicat? în Biblioteca pentru to?i la pozi?ia139. Este vorba de Poezii populare din Basarabia întitulate Suspine ?i care au fost îngrijite de G. Madan.[12] Un volum interesant ?i deosebit de util ?i în prezent, de peste 300 pagini (nr. 387), care caracteriza atmosfera ?i preocup?rile societ??ii române?ti din perioada respectiv?, se refer? la „Cum trebuie s? se poarte omul în toate ocaziile vie?ii”. Cu alte cuvinte, Buna cuviin?? pe care autoarea G. Adina o prefa?eaz? cu urm?toarele îndemnuri adresate cititorului: „Via?a cere multe. Ca s? reu?e?ti trebuie s? ?tii s? te por?i. Câ?i trec pe lâng? fericire ?i, pentru c? au p?rut stângaci, lipsi?i de educa?ie, via?a i-a aruncat din drumul înflorit pe care fiecare vrea s? mearg?. S? ?tii s? te por?i, iat? ?tiin?a mare a vie?ii. Po?i s? ai toate calit??ile suflete?ti ?i ale inteligen?ei, ele nu vor pre?ui nimic dac? nu se vor înf??i?a sub aspectul celei mai perfecte bune cuviin?e. Aceasta în primul rând se înva??. Prejudec??ile sociale ?i uzan?a au introdus o mul?ime de reguli, f?r? de care e?ti pierdut. Oricât le-ai ?ti, trebuie s? ?i le aminte?ti din când în când ?i s? le controlezi, dac? n-au fost schimbate”.[13]
Din aceia?i categorie de educa?ie face parte ?i volumul intitulat „Arta de a vorbi în societate ?i la diferite ocazii” (nr.865-866). Din capitolele cele mai interesante am putea cita: debuturile în arta vorbirii, glasul oratorului, rostirea, articula?ia, dic?ia, punctua?ia, toate în timpul ?i dup? discurs.[14] Semnal?m ?i alte volumele cu tematici care preocupau societatea româneasc? la vremea respectiv?:
Educa?ia fetelor, autor Fenelon. (nr. 948-949)
Higiena sufletului, autor Feuchtersleben. (nr. 764-765 bis.)
Secretul scrisului. Cum ?i ce s? scrii mai marilor ?i mai micilor t?i în toate împrejur?rile vie?ii. (nr.1123-1126)
Despre educa?ie. Regulile cele mai însemnate ale artei pedagogice.[15]
 
Evolu?ia în timp a colec?iei „Biblioteca pentru to?i”.
 
Dup? un debut spectaculos în anul 1895, editura Libr?riei Leon Alcalay din Bucure?ti „m?rturise?te” cu mândrie succesul acestei colec?ii pe care o îmbog??e?te s?pt?mânal. Dar s? vedem acest text publicat în num?rul 292: „Sprijinit? de numero?ii s?i cititori ?i încurajat? de to?i oamenii de bine care apreciaz? înalta ei menire cultural?, Biblioteca pentru to?i î?i urmeaz? drumul ce ?i-a croit ?i continu? a publica s?pt?mânal opere literare, ?tiin?ifice, pedagogice ?i de popularizare, scrise de cei mai de seam? scriitori români ?i str?ini. Prin varietatea lucr?rilor publicate ?i prin ieftin?tatea volumelor sale, biblioteca aceasta a izbutit s?-?i câ?tige, an de an, p?turi tot mai largi de cititori, a?a încât ast?zi ea se g?se?te introdus? în toate clasele sociale. To?i o citesc: dela ?colarul care buchise?te încântat pove?tile ?i istorioarele pentru copii, pân? la omul cult, care recite?te în traducere româneasc? vreo celebr? oper? literar? str?in?, sau caut? a se pune în contact sufletesc cu marii no?tri scriitori na?ionali, ale c?ror opere s-au publicat ori se vor publica aproape toate în Biblioteca pentru to?i”.[16] Din p?cate, editura nu obi?nuia s? consemneze anul apari?iei ?i din acest motiv este dificil a departaja cu exactitate trecerea fireasc? dela o editur? la alta. Un alt motiv care îngreuneaz? aceast? delimitare o constituie reedit?rile care nu sunt consemnate totdeauna cu acela?i num?r urmat de „bis”, cum se practic? în unele cazuri la aceast? colec?ie. Totu?i, printr-o analiz? efectuat? pe un num?r restrâns de volume (aflate în biblioteca personal?), putem identifica trei edituri care au preluat succesiv aceast? colec?ie.
Prima care a ?i ini?iat colec?ia Biblioteca pentru to?i este Editura Libr?riei Leon Alcalay din Bucure?ti, care a editat un num?r de volume estimate cu aproxima?ie la un num?r de 893 volume. La aceast? delimitare s-a ?inut cont ?i de pre?ul imprimat pe volum, care era fixat la 30 bani.
Dar s? analiz?m coperta, care sugereaz? un mesaj cultural în concordan?? cu politica editurii. Imaginea ne sugereaz? un „Arc de triumf”, care în partea superioar? are amplasat un buchet de lauri înf??urat cu o e?arf? pe care st? scris mare „BIBLIOTECA”. Tot la partea superioar?, pe traversa monumental?, sunt amplasate sub form? de raft de bibliotec? un num?r de 15 c?r?i. Pe aceste c?r?i st? scris cu cerneal? neagr? „PENTRU TO?I”. Pe col?uri, amplasate în partea superioar? a coloanelor laterale, sunt dou? f?clii aprinse. Ambele au fl?c?rile îndreptate nefiresc, spre interior. În interiorul acestei arcade, în partea stâng?, exist? un raft suspendat care sus?ine patru c?r?i. La partea inferioar?, pe un suport care sugereaz? o mas? de scris pe toat? lungimea arcadei, stau rezemate în stânga trei c?r?i, iar pe mas?, o carte deschis? pe care st? scris Litere, ?tiin??, Art?. Sub carte se poate observa o peni?? de scris sub form? de pan?. Masa de scris este sus?inut? lateral de dou? picioare scurte. În interiorul volumului, pe pagina de titlu, apare sigla editurii stilizat?, care are ca element filigranat litera A.
Acest aranjament al copertei se reg?se?te la numerele: 152-155, 415-416, 570, 660, 697, 893. Aici se poate constata o eroare de numerotare, care nu precizeaz? la 152-155 faptul c? este o reeditare care ar fi trebuit semnalat? cu „bis”. De fapt aceste trei volume sunt reeditate în anul 1909, a?a cum este men?ionat chiar pe coperta interioar? Toate aceste elemente care compun coperta sunt importante, pentru c?, în timp, ele sufer? modific?ri pe care le vom semnala ca elemente de departajare ale etapelor de editare.
Credem c? ini?ial aceast? copert? avea unele elemente modificate, care reflectau un anumit grad de pre?iozitate. Aceste elemente, care sunt imprimate pe coperta numerelor 248, 537-538, 802, sunt urm?toarele :
F?cliile sunt stinse
Num?rul c?r?ilor din raftul superior este de 24 volume
Coloanele sunt desenate diferit având ?i o grosime pu?in m?rit?
Pe masa de scris exist? o carte închis? pe care st? scris Art?, Literatur?, ?tiin??.
Sub carte, într-o pozi?ie asem?n?toare cu pana de scris, este amplasat de data aceasta un creion cu sec?iune hexagonal?, pe care st? scris KOH-I-NOOR, urmat de un semn care simbolizeaz? mineritul ?i în final M30.
În partea dreapt? a mesei este reprezentat? o sticlu?? de cerneal? cu dop, pe care st? scris: Cerneal? Reform Günther Wagner. Cerneala este introdus? în acest cadru neinspirat, fiind al?turat? unui creion care nu utilizeaz? cerneal?.
Masa este sus?inut? de dou? picioare care sugereaz? c? sunt mult mai înalte pentru a da posibilitatea unei pozi?ii comode de scris.
Din aceste dou? tipuri de coper?i descrise, se poate trage concluzia c? la aceast? Editur? a Libr?riei Leon Alcalay au fost practicate dou? coper?i, dar este dificil de a fi departajate, singurele elemente comune sunt pre?ul practicat de 30 bani ?i editorul.
Editarea acestei colec?ii a fost preluat? la o dat? înc? neelucidat? de c?tre Editura Libr?riei „Universala”, Alcalay & Co. din Bucure?ti. Pre?ul cre?te substan?ial datorit? infla?iei la 7-14 lei, ajungându-se chiar la 28 lei, func?ie de perioada când au fost tipografiate. Coperta sufer? ?i ea anumite modific?ri pe fondul variantei prezentate la punctul IV-a. Aceste modific?ri sunt aproape nesesizabile:
- Facla din dreapta este îndreptat? spre exterior în corelare cu cealalt? facl?, respectând sensul de deplasare a vântului sugerat. Putem considera aceast? modificare ca o corectur? a primei coper?i descrise. Num?rul c?r?ilor de pe raft r?mâne cel de 24 volume. Pe masa de scris reapare pana a?ezat? sub cartea închis? de data aceasta, iar c?limara nu mai are inscrip?ionat? marca, având ?i un desen mai stilizat, care se apropie de c?limara utilizat? pe birouri, în compara?ie cu vechea c?limar?, care sem?na mai mult cu o sticl? pentru cerneal?. Putem deci spune c? au fost efectuate anumite corecturi care se impuneau.
Num?rul cel mai mare al volumului editat de aceast? editur?, depistat de mine cu aproxima?ie, este 1.492, dup? care se presupune c? urm?toarele volume vor apare sub auspiciile altei edituri.[17]
La apari?ia volumului cu num?rul 1105, editura precizeaz? faptul c? fiecare volum a fost publicat în edi?ii de zeci de mii de exemplare, ajungând la peste 10.000.000 volume la acea dat?.[18]  Pre?ul fiec?rui volum va cre?te spre sfâr?itul acestei etape la 12 lei.[19]
Sigla Libr?riei „Universala” Alcalay & Co. este modificat?, având ini?ialele încadrate într-un cerc sec?ionat cu o diagonal?. (nr. 85 bis) [20]Libr?ria Alcalay - Sigla
 
Editura „Biblioteca pentru to?i”
 
Din toate volumele studiate ?i ap?rute sub patronajul acestei edituri, niciun volum nu are un num?r mai mare de 1550, în timp ce la editura anterioar? apare un volum cu num?rul de 1490-1492 [21]
Deci, în aceast? perioad? au fost mai mult reedit?ri de volume deja ap?rute la edi?iile anterioare. Exist? posibilitatea de a fi publicat ?i volume noi, dac? se analizeaz? catalogul complet al acestei colec?ii de mare prestigiu ?i cu o asemenea longevitate. De fapt, editura promite „Retip?rirea neîncetat? a tuturor numerelor sale, ce se epuizeaz? de mult? vreme” [22]
Pre?ul de început a fost de 10 lei volumul, ajungând la 200 lei, cum este cazul la volumul nr. 241, care public? lucrarea lui C. R?dulescu - Motru, intitulat? ?tiin?? ?i Energie.
În aceast? etap? se renun?? la consemnarea faptului c? este o reeditare a unui volum publicat anterior, prin practica de a indica de dou? ori num?rul volumului înso?it la final de semnifica?ia cuvântului „bis”. Din acest motiv, este practic imposibil a departaja publica?iile noi ale acestei edituri „Biblioteca pentru to?i”, de celelalte dou? edituri mo?tenite.
Demn de semnalat este publicare în fiecare volum a unui extras tematic din colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, în dorin?a de a atrage aten?ia cititorului spre o anumit? latur? a colec?iei, cum ar fi: istoria, filozofia, teatrul, literatura str?in? sau român? etc.
Coperta este p?strat? în varianta descris? la capitolul IV-c.
 
Concluzii finale.
 
Exista posibilitatea ca fiecare volum sau volume grupate, s? fie „legate elegant în pânz?, care pot figura în orice bibliotec?”.[23] Pentru a exemplifica volumele propuse a fi legate elegant, Editura Leon Alcalay Bucure?ti public? o list? de 52 volume legate, cu indicarea pre?urilor respective. Cel mai scump volum legat astfel este Dic?ionarul francez - român, a dr-ului. Ureche, care costa 5 lei ?i cuprindea mai multe numere.[24] O analiz? sumar? efectuat? pe un num?r limitat de volume din aceast? important? colec?ie „Biblioteca pentru to?i”, care a f?cut epoc? mai bine de o sut? de ani, poate fi considerat? incomplet? cu siguran??, dar are meritul de a trezi interesul asupra unor studii viitoare efectuate pe un material de studiu mult mai complet, care cu siguran?? poate sta la dispozi?ia cercet?torilor dac? vor apela la Biblioteca Academie Române. Dar provocarea acestui subiect, care constituie ?i titlul acestui studiu, ne îndeamn? s? identific?m gradul de „raritate” al acestei colec?ii. Evident sunt dou? concluzii generate de unghiul din care se prive?te acest subiect.
Dac? privim din perspectiva lipsei de carte editat? în limba român?, care este cronic? ?i generalizat? în Republica Moldova, evident c? statutul de „carte rar?” pentru aceast? colec?ie este profund meritat. La acest statut de „carte rar?” contribuie în cea mai mare parte raritatea acestor volume în bibliotecile publice din Republica Moldova. Procentul foarte mic de carte româneasc? nu dep??e?te în prezent procentul de 20-25% în bibliotecile raionale, universitare ?i Biblioteca Na?ional? a Republicii Moldova. Altele sunt criteriile care stau la baza unei analize privind acest statul de „carte rar?” aplicat acestei colec?ii în România. S? încerc?m s? evalu?m aceste criterii într-o ordine aleatorie, cu speran?a c? vom putea cuprinde toate aspectele importante care definesc „cartea rar?”: Vechimea acestei colec?ii, care se întinde de la 1895 ?i pe care o limit?m la nivelul anului 1948, pentru a avea o caracterizare unitar? asupra concep?iei ini?iale care a stat la baza acestei colec?ii, constituie un element important care aduce un anumit element de pre?iozitate.
Tirajul acestor volume în zeci de mii de exemplare pentru fiecare num?r, ajungându-se la cifre de zeci de milioane de volume, a f?cut ca în fiecare cas? de român s? ajung? m?car câte un exemplar, este un argument de toat? lauda, dar scade sensibil statutul de „carte rar?”.
Hârtia utilizat? este de proast? calitate, dar folosit? special, pentru a putea oferi un pre? accesibil celor mai nevoia?i români, de 30 bani ini?iali. Se poate observa franjurarea paginilor, care ofer? o imagine de neglijen?? editorial?.
Tipografia utilizat? a introdus multe erori care sunt vizibile începând cu coperta.
Legarea volumelor s-a efectuat cu sârm? prin capsare, care cu timpul au ruginit.
Coperta nu are calitatea de a proteja volumul, fiind confec?ionat? dintr-o hârtie sub?ire. Dac? punem în balan?? cele dou? grup?ri de evaluare: vechimea ?i celelalte cinci criterii, putem s? tragem o concluzie evident? c? aceast? colec?ie nu poate fi considerat? în România ca f?când parte din categoria „carte rar?”. Acesta este punctul meu de vedere, care este evident subiectiv ?i poate fi reconsiderat punctual pentru cazuri izolate.


[1] Carte rar? în limba român? din colec?ia bibliotecii, Biblioteca ?tiin?ific? „Alecu Russo” din B?l?i, Contribu?ii bibliografice, Fascicula 2, B?l?i, 2003, pag. 20
[2] M. de Buffon, Le Style, Etude de l’histoire naturelle, discurs sus?inut la Academia Francez? în data de 25 august 1753, Librairie de la Bibliothèque Nationale, editor L. Berthier, 1889, Paris
[3] Buffon, op.cit., coperta exterioar?, pag. 194
[4] Mihai Kog?lniceanu, Îmbun?t??irea soartei ??ranilor, Discursuri rostite în parlament în zilele de 25 mai ?i 1 iunie 1862, Colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, nr. 415-416, Editura Libr?riei Leon Alcalay, Bucure?ti, pag. 165
[5] Chateaubriand, Ultimul abenceraj, Colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, Ed. Libr?riei „Universala”, Alcalay & Co., Bucure?ti, nr. 550, pag. 4
[6] Gh. N. Munteanu-Bârlad, profesor-Gala?i, Costache Negri. Via?a ?i vrednicia lui, „Biblioteca pentru to?i”, nr. 700-700 bis, Editura Libr?riei „Universala” Alcalay & Co., Bucure?ti, pag. 2
[7] I. Turghenef, Anciar sau Arborele mor?ii, Colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, Ed. Libr?riei Leon Alcalay, Bucure?ti, nr. 893, pag. 103.
[8] Mihai Kog?lniceanu, op.cit., pag. 166-174.
[9] Ibidem, pag. 166-174.
[10] Ibidem, pag. 166-174.
[11] Ibidem, pag. 166-174
[12] Ibidem, pag. 169.
[13] I. Turghenef, op. cit., pag. 105.
[14] Dostoiewski, Suflet de copil, colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, Ed. Libr?ria „Universala” Alcalay & Co. Bucure?ti, nr. 509-510, pag. 173.
[15] Tudor Vianu, Trei critici literari (T. Maiorescu, M. Dragomirescu, E. Lovinescu), Colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, Editura „Biblioteca pentru to?i” Bucure?ti, nr. 1550, pag. 2.
[16] Emil G?rleanu, Odat? ! Amintiri, Schi?e ?i Nuvele, Colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, Editura Libr?riei Leon Alcalay, Bucure?ti, nr. 292, pag. 2.
[17] Ion Petrovici, Schopenhauer, Colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, nr. 1490-1492, Ed. „Universala” Alcalay & Co, Bucure?ti, pag. 3.
[18] Wolfgand von Goethe, Suferin?ele tân?rului Werther, Colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, Ed. Libr?riei „Universala” Alcalay & Co, Bucure?ti, pag. 208. Publicat? în anul 1829.
[19] Luigi Pirandello, Omul, bestia ?i Virtutea, Colec?ia „Bibliotecii pentru to?i”, Editura „Universala” Alcalay & Co, Bucure?ti, nr. 1130-1130 bis, pag de copert?.
[20] Gheorghe Adamescu, Din Biografiile Scriitorilor Români, Colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, Ed. Libr?riei „Universala” Alcalay & Co, Bucure?ti, nr. 85 bis, pag. 3.
[21] Ion Petrovici, Schopenhauer, Colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, Ed. Libr?riei „Universala” Alcalay & Co, Bucure?ti, nr. 1490-1492, pag. 3.
[22] L. Tolstoi, Pamfil ?i Iuliu, Colec?ia „Biblioteca pentru to?i”, Editura Libr?riei „Universala” Alcalay & Co, nr. 802-802 bis, pag.140.
[23] Mihai Kog?lniceanu, op.cit., pag. 175.
[24] Mihai Kog?lniceanu, op. cit., pag. 176.
footer