Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Prof. univ. dr. Cristian Troncota   
Joi, 13 Februarie 2014 21:53
Cristian Troncot? - România ?i frontul secretRomânia ?i frontul secret 1859-1945 - O istorie a serviciilor secrete de la Cuza pân? la instaurarea comunismului în România.
 
Partea I: Cerceta?ii. De la Cuza la Primul R?zboi Mondial;
Partea a II-a: Fatali?tii. Perioada neutralit??ii (1920-1939);
Partea a II-a: Ofi?erii. S.S.I. pe frontul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial (1939-1945).
„Istoria nu este o însu?ire seac? de date, ci un izvor de îndrum?ri, o carte de înv???tur? pentru prezent, un mijloc de ridicare a con?tiin?ei na?ionale… Datoria istoricului este de a l?muri pe ascult?tori asupra problemelor zilnice, asupra întreb?rilor ce se prezint? înaintea fiec?ruia, pentru c? istoria este via?a omeneasc?, problemele de odinioar? sunt problemele de acum, în alt? form?, cu al?i oameni…”.(Nicolae Iorga)

Argument[1]

Pentru recuperarea tradi?iei, în activitatea de informa?ii ?i siguran?? na?ional?, esen?ial nu este doar efortul de cercetare ?i reconstituire cât mai corect? a adev?rului istoric. Mai este nevoie ca ?i analiza s? fie corect?, iar oamenii c?rora li se adreseaz? un asemenea demers analitic s? aib? preg?tirea necesar? ?i s? dovedeasc? solicitudine ?i bun? credin??. Pe de alt? parte ar mai trebui precizat c? reconstituirea istoric? nu se poate realiza doar prin acribie ?i spirit ?tiin?ific, mai ales pentru evenimentele de pe frontul secret foarte apropiate de anii pe care-i tr?im. Ideal ar fi s? cunoa?tem istoria, sau cel pu?in s? o putem analiza pân? la ziua pe care o tr?im, folosind acelea?i metode de cercetare ?i f?r? s? schimb?m parametrii de evaluare. Dar acest lucru este extrem de greu, dac? nu chiar imposibil, de realizat. Arhivistica î?i are legile ei, iar „înaltele ra?iuni de stat” în domeniul p?str?rii secretelor guvern?rii nu permit istoricilor accesul necesar la toate fondurile de documente. Cu ajutorul surselor deschise, reconstituirea istoric? poate ajunge la zi, dar mult v?duvit? în ceea ce prive?te explicarea resorturilor intime ale diverselor evenimente. Documentele întocmite de cancelariile ministeriale ori departamentale sunt ?i de regul? r?mân pentru mai mult timp secrete. Or, tocmai astfel de documente sunt pentru istoriografie ?i cele mai credibile în dezv?luirea cauzelor care au determinat luarea unei decizii importante. Sursele deschise nu ne pot oferi acest lucru, ci doar p?reri, comentarii, puncte de vedere ?i acestea suspectate sau serios contaminate uneori de obscure interese politice, economice, militare etc. La fel ?i c?r?ile „albe” sau „negre” despre o asemenea tematic?, ceea ce nu înseamn? c? nu pot fi folosite ca izvoare istorice, dar numai în condi?iile unei prelu?ri critice. ?i toate acestea pentru c? influen?a, propaganda, contrapropaganda ?i dezinformarea fac parte din complicatul angrenaj de metode ale activit??ii serviciilor secrete.

Chiar ?i în situa?ia cercet?rii unor epoci mai îndep?rtate, pentru care accesul la documentele de prim? mân? este permis istoriografiei, exist? totu?i o serie de alte dificult??i ce cu greu pot fi dep??ite, cum ar fi: gama foarte variat? ?i volumul mare de documente, numeroasele depozite na?ionale ?i str?ine de arhiv? în care se p?streaz?, instrumentele arhivistice de lucru (cataloagele de eviden??) care nu întotdeauna ?i oriunde sunt adecvate cercet?rii moderne. La toate acestea mai trebuie ad?ugat? ?i multitudinea de izvoare memorialistice, bog??ia de lucr?ri ?i studii de specialitate ce cu greu mai pot fi cuprinse.

Pentru limpezirea unor tenebre ale frontului secret, cu real? relevan?? pentru prezent ?i perspectiv?, poate fi suficient? ?i o reconstituire par?ial? a unei teme istorice, dar în condi?iile în care este f?cut? cu bun? credin?? ?i obiectivitate. Alexandr Soljeni?în spunea cu atâta în?elepciune: „Este suficient s? gu?ti o pic?tur? pentru a sim?i gustul oceanului”. Pic?tura pe care o d? istoria serviciilor secrete ?i a artei informa?iilor la români poate fi necesar? ca punct de medita?ie pentru cei interesa?i. ?i în acest caz, percep?ia poate fi corect?, iar cele ce nu convin unora, prin duritatea ?i tragismul dezv?luirilor - dar ancorate strict pe o solid? documentare - pot deveni cu timpul o baz? de reflec?ie.

De la cristalizarea primelor structuri institu?ionalizate ?i pân? în prezent, în func?ie ?i de etapele istorice parcurse de societatea româneasc?, s-au succedat mai multe genera?ii de ofi?eri de informa?ii, fiecare cu experien?a, realiz?rile ?i limitele ei în arta informa?iilor, adic? în inteligen?a ?i imagina?ia creatoare dovedite în conceperea structurilor, în îmbinarea metodelor, mijloacelor ?i procedeelor pentru ob?inerea ?i valorificarea informa?iilor necesare sistemului na?ional de ap?rare ?i securitate. Prezenta lucrare acoper? doar perioada 1920-1944. Este una dintre cele mai interesante perioade din istoria serviciilor secrete române?ti. Ea ne dezv?luie problematica de ansamblu a securit??ii na?ionale ?i rolul pe care institu?iile de intelligence s-au str?duit s?-l joace în interesul ap?r?rii ?i promov?ii valorilor ?i intereselor române?ti.

Prin cercetarea materialului bibliografic (documente edite ?i inedite, lucr?ri memorialistice, studii ?i sinteze de specialitate) - în m?sura în care am avut accesibilitate - am avut în aten?ie: evolu?ia structurilor ?i principalele lor atribu?ii; cadrul legislativ ?i tehnico-metodologic; mentalit??ile ?i sistemul de preg?tire; factorii de risc ori sursele de insecuritate ce au dominat situa?ia operativ?; mijloacele, metodele ?i tehnicile specifice activit??ii de informa?ii; circuitul fluxurilor informa?ionale de la surse la beneficiari ?i practicile inform?rii operative curente; modul în care au fost valorificate informa?iile. Acest din urm? aspect creeaz? ?i cele mai mari probleme cercet?rii, întrucât nu întotdeauna documentele declasificate ne ajut? s? evalu?m reac?iile factorilor de comand?, sub aspect politic, diplomatic, social-economic, militar etc., mai ales în fa?a unor evenimente istorice importante. În func?ie de reac?iile beneficiarilor ne-a interesat, atât cât a fost posibil, s? fix?m rolul ?i locul serviciilor de informa?ii în ansamblul structurilor institu?ionale ale statului. Atunci când am beneficiat de o documenta?ie cert?, am încercat ?i o analiz? comparat? între serviciile române?ti ?i institu?iile similare din alte state, în urma c?rora se pot desprinde concluzii interesante. Toat? aceast? problematic?, legat? de serviciile secrete de informa?ii ?i siguran?? na?ional?, nu poate fi rupt? de contextul istoric, fapt pentru care s-a impus o raportare a situa?iei din România la principalele evenimente pe plan interna?ional, mai ales asupra celor din ??rile vecine cu care România se afl? în rela?ii de alian?? sau într-o conjunctur? politico-militar? de adversitate.

Fiecare genera?ie de ofi?eri de informa?ii a avut în frunte personalit??i care ?i-au pus puternic amprenta asupra artei informa?iilor, din reu?itele ?i nereu?itele lor în context istoric s-a conturat ?i esen?a sau atributul genera?iei respective. Se poate vorbi astfel despre o tradi?ie a artei informa?iilor în România?

Rândurile ce urmeaz? încearc? s? dea un posibil r?spuns acestei întreb?ri. Ceea ce ar trebui cunoscut din capul locului, pentru c? istoria serviciilor secrete ?i a artei informa?iilor îl dezv?luie ?i îl face de necontestat, este c? mimetismul, care în sens pozitiv e specific domeniului, dar cultivat în paralel cu vedetismul, cu infatuarea, cu aerele de fals? superioritate, cu arogan?a atot?tiutorilor, cu orgoliile nem?surate, uneori cu dorin?a primitiv? de r?zbunare sau de a se pl?ti poli?e, cu invidia ?i tutela m?runt?, deopotriv? cu na?ionalismul exclusivist ?i excentric, creeaz? împreun? sau separat viru?ii unei boli ce poate duce institu?ia ?i sistemul la dezastru. În schimb, onestitatea, echilibrul, cump?tarea, modestia, dorin?a manifest? de adev?r, t?ria de caracter, curajul asum?rii responsabilit??ii ?i nu în ultimul rând p?strarea cu sfin?enie a secretului profesional pot constitui piatra de temelie a unui edificiu ce se construie?te în prezent ?i pentru viitorul unui sistem democratic.

Un serviciu de informa?ii cu atribu?ii în domeniul ap?r?rii securit??ii na?ional-statale î?i câ?tig? cu greutate ?i în focul confrunt?rilor reale de-a lungul mai multor genera?ii de ofi?eri profesioni?ti, un bun prestigiu, adic? încrederea oamenilor pe care îi ap?r?, loialitatea altor structuri na?ionale ori str?ine cu care coopereaz? curent ?i în momente de tensiune în rela?iile interna?ionale sau pe probleme de interes intern ?i/sau global. F?r? încrederea ?i sus?inerea din partea acestora, gestionarea crizelor, indiferent de dimensiunea lor sau a factorilor de risc care le genereaz?, r?mâne doar o am?gitoare iluzie. La fel de neproductiv?, uneori chiar profund nociv?, se poate dovedi ?i ruptura total? de tradi?ie. A o lua mereu de la cap?t, bâjbâind pe un teren gol sau c?utând s? se copieze în exclusivitate modele str?ine f?r? s? se ?in? seama de specificul na?ional ori s? se conserve în forme travestite aceste modele - de?i istoria a demonstrat c? nu sunt corespunz?toare -, înseamn? a face un joc periculos ?i total contrar intereselor de ap?rare ?i securitate na?ional-statal?. Or, la ora actual?, nimeni nu-?i poate permite s? rateze ?ansa de a se a?eza pe un teren solid ?i de a-?i exploata propria tradi?ie. Transform?rile nu se pot produce brusc, ci în timp, totul e s? existe o strategie pe termen scurt, mediu ?i lung realizabil? ?i îndeplinit? cu r?bdare, responsabilitate ?i tenacitate, în etape rezonabile ?i pas cu pas.

Prezenta lucrare se adreseaz? în special tinerilor universitari, indiferent de forma de preg?tire (licen??, masterat, doctorat) ce studiaz? tematici legate de istoria institu?iilor de securitate, ?i deopotriv? publicului larg iubitor de istorie. Cititorul va g?si în paginile lucr?rii „România ?i frontul secret” ?i câteva mesaje ce vizeaz? persoanele predilecte domeniului artei informa?iilor, cu prec?dere tinerii din rândul c?rora se vor forma noile genera?ii de profesioni?ti. Sub acest aspect se contureaz? speran?a îndrept??it? c? viitorii ofi?eri de informa?ii vor în?elege mai bine, în urma demersului istoric, ceea ce este esen?ial pentru ei, ?i anume datoria de a lua de la fiecare genera?ie trecut? tot ce a fost mai bun pentru a forma o nou? genera?ie pe care s? o ridice deasupra celorlalte. Dar s? fie convin?i c? dac? se vor încumeta s?-?i asume con?tien?i povara acestor grele misiuni, nu vor sc?pa de judecata necru??toare a istoriei. Mesaje importante vor g?si ?i cei asupra c?rora se r?sfrânge actul de protec?ie ?i securitate, indiferent de profesie, orientare politic?, situa?ie social?, stare material? ori grad de cultur?, pentru c? f?r? sprijunul lor material ?i informativ activitatea în domeniu este practic de neconceput.

Adresându-se unui astfel de auditoriu, demersul analitic a fost despov?rat de aparatul critic, iar la notele de subsol s-a apelat mai rar, doar pentru situa?iile în care explica?iile erau de absolut? utilitate în în?elegerea unor no?iuni sau evenimente istorice. De asemenea, notele bibliografice, care înso?esc fiecare subdiviziune, au avut în vedere fondurile arhivistice, izvoarele edite ?i inedite, instrumentele de lucru folosite, lucr?rile ?i studiile parcurse, la care s-a ad?ugat contribu?ia istoriografic? a autorului. Prin urmare, bibliografia nu este altceva decât lista complet? a surselor citate ori la care se face referire în text.

Cele trei p?r?i ale lucr?rii constituie sinteze par?iale - contopite într-o sintez? general? -, produse ale unor cercet?ri speciale realizate de-a lungul mai multor ani de studiu, ce formuleaz?, pe lâng? certitudini, puncte de vedere pe care noi cercet?ri ?i progresul firesc al istoriografiei le poate confirma, completa, nuan?a sau chiar corecta. Desigur c?, pentru a putea s?-?i chivernise?ti tradi?ia a?a cum trebuie, e?ti obligat ca mai întâi de toate s? o cuno?ti, dac? nu în mod exhaustiv, cel pu?in în p?r?ile esen?iale. F?r? o astfel de cunoa?tere nu se poate evita repetarea gre?elilor, care, în domeniul informa?iilor, nou? românilor, ne-a adus de-a lungul timpului mari prejudicii. Iat? ?i cel mai serios avertisment al prezentului demers istoric.

Ini?iativa, perseveren?a ?i eforturile în elaborare a prezentei edi?ii a lucr?rii men?ionate le datorez studen?ilor ?i cursan?ilor mei, indiferent de forma de preg?tire universitar? (licen??, masterat, doctorat). Cu to?ii s-au dovedit avizi de cunoa?tere ?i dornici de instruire într-un domeniu care nu este la îndemâna oricui. Dar mai ales pentru c? au dovedit interes, r?bdare ?i mult? în?elegere în audierea prelegerilor pe parcursul c?rora am avut ocazia s?-mi expun ideile ?i interpret?rile. M-am sim?it astfel obligat s? le actualizez pernament. De aici ?i necesitatea unei noi edi?ii. Lor le dedic aceast? lucrare ?i îi asigur c? le r?mân îndatorat.

„România ?i frontul secret” ofer? cititorului un text revizuit ?i mult îmbun?t??it al celor trei segmente de cercetare ?tiin?ific?, care au cunoscut pentru prima dat? lumina tiparului în 1999 sub titlul „Istoria serviciilor secrete de la Cuza la Ceau?escu”. [...] De asemenea, cercetarea a fost completat? cu evolu?ia structurilor de informa?ii ?i securitate ale regimului comunist din România, perioada 1965-1989. A?a a ap?rut lucrarea „Duplicitarii”, publicat? în prim? edi?ie la Editura Elion, în 2004. Am reu?it s? finalizez astfel un proiect elaborat cu mai bine de zece ani în urm? referitor la „Istoria serviciilor secrete române?ti”, de la fondarea primelor structuri în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza ?i pân? la pr?bu?irea regimului comunist în România, în 1989.

Având în vedere c? pe lâng? toate aceste lucr?ri, Editura Elion a publicat ?i republicat sub forma unor edi?ii îmbun?t??ite ?i revizuite cele dou? lucr?ri monografice despre Mihail Moruzov ?i Eugen Cristescu, se poate spune cu îndrept??ire c? autorul se poate mândri cu faptul c? a reu?it s? publice pe parcursul a patru ani, la aceea?i editur?, cele mai reprezentative lucr?ri dedicate istoriei serviciilor de informa?ii române?ti. Acest lucru nu s-ar fi putut întâmpla f?r? concursul neprecupe?it al distinsei doame Virginia Carianopol, directorul editor, c?reia îi mul?umesc, înc? o dat? ?i pe aceast? cale pentru st?ruin?ele ?i competen?ele domniei sale.

------------------------------------------
[1] Cuvântul autorului - Cristian Troncot?, „România ?i frontul secret”, Bucure?ti, Editura Elion, 2007
footer