Revista Art-emis
Puterea de a judeca pentru Istorie PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu   
Miercuri, 22 Ianuarie 2014 20:52

Fiat Justitia! art-emis2006 - Curtea de Apel Bucure?ti, Sec?ia I Penal?.

M?rturia Profesorului Gheorghe Buzatu în calitate de martor al ap?r?rii, prezentat? la ac?iunea de revizuire a procesului din anul 1946. Ac?iunea a fost deschis? de domnul ?erban Alexianu fiul profesorului Gheorghe Alexianu,. Pre?edinte al completului de judecat? - magistrat Viorel Adrian Podar. De?i în prim? faz? dreptatea a avut firave ?anse de câ?tig de cauz?, presiunile - interne, dar mai ales externe - au pus c?tu?e Justi?iei, lasând adev?rul în întuneric. (Ion M?ld?rescu)

D-le Pre?edinte!

În aten?ia noastr? se afl? o problem? major? a istoriei noastre contemporane - evolu?ia României în epoca celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, rolul ?i locul unor personalit??i, în spe?? activitatea celor patru a?a-zi?i criminali de r?zboi, „judeca?i” ?i condamna?i la moarte în 17 mai 1946, executa?i la 1 iunie 1946 - Mare?alul Ion Antonescu, Profesorii Mihai Antonescu ?i Gheorghe Alexianu, generalul Constantin Z. Vasiliu. Se impune a fi men?ionat, de la bun început, c? nu a fost vorba de o execu?ie, ci de un m?cel, ordonat de la Kremlin ?i înf?ptuit de uneltele lor de la Bucure?ti. Ulterior, faptele au fost ocultate, dar - pentru un istoric, mai ales care a studiat integral materialele odiosului „proces” din 6-17 mai 1946 desf??urat sub egida „Tribunalului Poporului” din Bucure?ti (în total 148 volume, aflate spre p?strare la C.N.S.A.S.) - aflarea ?i expunerea adev?rului nu constituie o dificultate, de nici un fel!

Am debutat cu aceste preciz?ri - nu pentru a flata pe cineva, ci pentru a demonstra amploarea si seriozitatea problemelor in aten?ie, ce se pun gra?ie Domniei Sale - ?erban Alexianu, care, dup? cum este bine ?tiut, solicitând Reanalizarea cazului tat?lui domniei sale, excelentul profesor ?i om politic, care a fost ?i r?mâne Gheorghe Alexianu, ne îndeamn? pe to?i la luciditate ?i dreptate un pentru un caz anume, ci, mult mai important, Pentru Istorie.

V? rog s? admite?i c? v? vorbe?te un istoric. Iar nimeni altul decât inegalabilul N. Iorga, a precizat în faimosul s?u discurs de recep?ie la Academia Roman? din 17 mai 1911, c? specialistul trebuie ascultat din vreme ce (citez din memorie): „Istoricul e un b?trân prin excelen?? al na?iei sale; dac? nu-l întreab? nimeni, el e dator s? vorbeasc?”. Da, chiar a?a, un istoric e dator s? vorbeasc?. Mai ales c? resping punctul de vedere leninist-stalinist în scrierea ?i interpretarea istoriei, ?i anume: cel mai imprevizibil în societatea contemporan? este Trecutul, nicidecum Viitorul!

V? rog s? ave?i în vedere urm?toarele:

Subsemnatul nu m? aflu printre cei care neaga holocaustul, în genere. Dar faptul c? nu sunt nega?ionist, nu m? împiedic? s? recomand c?, în continuare, problema trebuie socotit? închis?, c? tot ce era de demonstrat s-a spus! De altfel, nici n-a fost posibil, data fiind „cariera” relativ scurta a capitolului însu?i al holocaustului în istoria celui de-Al Doilea R?zboi Mondial: doar 25 de ani! De la „descoperirea” lui de c?tre echipa propagandistic? a lui Elie Wiesel & Co.

În ce-i prive?te pe Mare?alul Antonescu, pe Profesorii M. Antonescu ?i Gh. Alexianu, pe generalul C. Z. Vasiliu, le-am consacrat deja mai multe volume ?i studii, culegeri de documente, ca rezultat al cercet?rilor mele în arhivele interne, dar ?i din Germania, S.U.A., Fran?a, Anglia ?i Rusia.

În anul 2002 am demonstrat, în cadrul dezbaterilor din Senatul României, inutilitatea Ordonan?ei de Urgen?? nr. 31/2002. Nu m? refer atât la faptul ca, printr-o O.U.G. se corecta Codul Penal, dar trebuie afirmat c?:

- O.U.G. 31/2002 vine în contradic?ie cu acele prevederi ale Constitu?iei care privesc libertatea de opinie;

- O.U.G. 31/2002 înc?lc? Declara?ia Universal? a Drepturilor Omului (dec. 1948), art. 19;

- O.U.G. 31/2002 înc?lca îns??i Constitu?ia, de vreme ce, potrivit pactului fundamental (art. 114), O.U.G. sunt adoptate numai în cazuri excep?ionale…

În fine, de ce mai era nevoie de O.U.G. 31/2002 cât timp Constitu?ia (art. 30) condamn? def?imarea ??rii ?i îndemnul la r?zboi de agresiune, la ur? na?ional? sau religioas?, discriminare ?i separatism teritorial, iar Legea 51/1991 privind siguran?a na?ional? - într-un cadru mult mai vast - încrimineaz?: (art. 3) „ini?ierea, organizarea, s?vâr?irea sau sprijinirea în orice mod a ac?iunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunist?, fascist?, legionar?, sau de orice natur?, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune în pericol, sub orice form?, unitatea ?i integritatea teritorial? a României, precum ?i incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept”.

Domnule Pre?edinte!

În ultima vreme, se pare, c? noi, românii, am câ?tigat o noua specialitate: la Istorie, ca ?i la Fotbal, ne pricepem cu to?ii. A?a, acum, ne place s? ne juc?m cu „fascismul”! În acest joc, Mare?alul Antonescu, care, el însu?i a zdrobit rebeliunea legionar? în ianuarie 1941, a devenit… „fascist”! La fel ?i profesorii M. Antonescu ?i Gh. Alexianu, generalul C. Z. Vasiliu! Este prea pu?in, în raport cu faptul c?, nu demult, la Paris, au devenit „fasci?ti” Mircea Eliade, Emil Cioran ?i Eugen Ionescu, dup? ce fuseser? cataloga?i ca atare ?i Eminescu, ?i Iorga, ?i Blaga. Norocul nostru, al civiliza?iei române, a fost c? au sc?pat „cura?i” D. Th. Neculu?? ?i Al. Sahia!

Am mai spus c? Ion Antonescu ?i colaboratorii lui apar?in Istoriei ?i istoricilor. Politicienilor, care n-au ?tiut face altceva cu ei decât s?-i asasineze, în nici un caz! Antonescu a fost autorul unei clipe astrale ale istoriei na?ionale: 22 iunie 1941! Cine are interesul s? neglij?m o pagin? de istorie scris??

Azi-noapte, la Prut,/ R?zboiul a-nceput…/ Românii trec dincolo iar?/ S? ia prin arme ?i scut/ Mo?ia r?pit? ast?-var?!

Domnule Pre?edinte!

Sunt atâtea documente oficiale ?i acte al politicienilor de azi care nu doar îng?duie, ci chiar încurajeaz? confuzia. Distinc?ia care se face între „holocaustul brun” ?i „holocaustul ro?u” este regretabil?, contraproductiv?, plin? de consecin?e. La atâ?ia ani dup? evenimente, problemele puteau fi abordate global. Da, mai cu seam?, nu se putea ignora „holocaustul ro?u”, dezastruos ?i efectiv la noi, pe când „holocaustul brun” a fost pus în seama Mare?alului ?i a Prof. Gh. Alexianu!? De?i „holocaustul brun” n-a bântuit în România. Aici s-a scris atât de mult ?i de contradictoriu încât am ajuns s? ne confruntam cu tot atâtea situa?ii paradoxale. A?a, de exemplu, „Oxford Dictionary of History”, (1993) înseriaz? 750.000 de victime, adic? tot atâ?ia cât num?ra comunitatea evreiasc? din România, la Recens?mântul din 29 decembrie 1930! De ce s? nu-l ascult?m pe dr. Wilhelm Filderman, fostul ?ef al comunit??ii evreie?ti din România, care, îndat? dup? terminarea celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, a scris: „…În nici o ?ara dominat? de nazi?ti n-a supravie?uit o a?a mare propor?ie a popula?iei evreie?ti (ca în România)!”

De ce s? ignor?m c? au fost demolate toate busturile Mare?alului Antonescu, toate ridicate, dup? decembrie 1989, cu aprob?rile forurilor competente? De asemenea, unele str?zi ?i bulevarde purtând numele Mare?alului au fost rebotezate.

… Pe de alta parte, am putea neglija ce s-a petrecut la Le?cani-Ia?i? Unde bustul Mare?alului fusese situat într-un cimitir, purtându-i numele, ?i între ai s?i: lupt?torii Diviziei 3 Pite?ti, pe care Antonescu o comandase cândva, iar componen?ii unit??ii s-au pr?p?dit, dup? 23 august 1944, în încle?tarea cu invadatorii sovietici! In b?t?lia pe ascuns pentru demolare, bustul Mare?alului a fost desfigurat. Este un exemplu de ce pot face graba ?i ignoran?a: Bustul ?i întregul complex s-au ridicat prin contribu?ia veteranilor de r?zboi, adic? a celor care l-au înso?it în campanie, pe Frontul de Est. Fiind situat în cimitir, s-a violat art. 319 din Codul Penal, care prevede: „Profanarea prin orice mijloace a unui mormânt, a unui monument sau a unei urne funerare ori a unui cadavru se pedepse?te cu închisoare de la 3 luni la 3 ani”. Oare unde se ascund acum sau ce vor face profanatorii de la Le?cani-Ia?i?

A?ijderea, îmi îng?dui s? observ c?, din moment ce pentru Antonescu nu s-a aflat un loc într-unul din cimitirele ??rii, pentru Soldatul Sovietic Eliberator din Dealul Copoului din Ia?i, s-a g?sit un spa?iu adecvat la cimitirul „Eternitatea” din ora?. Iat? unde am ajuns: demolam, demolam!, iar pe invadatorii no?tri din ’44 îi plant?m la locuri de cinste! Avem ?i de ce, întrucât, dup? cum a observat P?storel, ra?iunea noastr? func?ioneaz? indefectibil: „Soldat rus, soldat rus,/ Ce te-au pus atât de sus?/ Te iubesc popoarele…/Ori i?i put picioarele?!”

?i înc? nu-i totul. Dev?lm??eala faptelor survine la doar zece ani dup? ce Marele Hural din Ulan Bator a decis s?-l reabiliteze (repet: s?-l reabiliteze!) pe însu?i… Ginghis Han. Toate-s bune, nu-i a?a? Sigur c? da, dac? teribilul invadator care a speriat Asia ?i o parte din Europa a fost proclamat erou na?ional al Mongoliei, în vreme ce noi, care ne pretindem europeni, nu g?sim loc pentru bustul unui fost Mare?al al României într-un biet cimitir s?tesc! Orice alte comentarii fiind inutile, m? opresc aici… Poate m? face cineva s? în?eleg: în fond, ce se petrece?

… ?i ceea ce s-a petrecut la Ia?i nu-i nimic în compara?ie ce se poate întâmpla la biserica „Sfin?ii Imp?ra?i Constantin ?i Elena” din Bucure?ti, l?ca? ctitorit de Antonescu ?i ?otia sa. Oare ?i de acolo bustul va fi ridicat ?i depus - contrar dogmei cre?tine - în biseric?, în vreun col?. Ne vom închina la chip cioplit? Ori vom fi în situa?ia s? compar?m energiile noastre demolatoare cu ceea ce n-au f?cut turcii ori invadatorii comuni?ti cu mormintele voievozilor no?tri? ?i aceasta când: la doar câtiva ani dupa execu?ia lui Nicolae Ceausescu!

Într-un asemenea context, Dv. trebuie s?-l judeca?i acum, în mod concret, s?-l reabilit??i pe marele Profesor care a fost Gh. Alexianu. Este prea mult dac? v? recomand s? dovedi?i Curaj? La atâ?ia ani dup? terminarea R?zboiului Mondial din 1939-1945, se promoveaz? - ?i Dv. trebuie s? anula?i - o alt? eroare: sentin?ele dictate prin 1945-1947 de c?tre „tribunalele” comuniste, de excep?ie ?i de ocupa?ie, pe care nimeni nu le mai accept? ca atare, cel pu?in moral! În cazul faimosului ?i nenorocitului „Tribunal al Poporului” de la Bucure?ti din 1945-1947, care a func?ionat potrivit legisla?iei specifice st?rii de r?zboi (aten?ie!), a convins el pe cineva ca acei condamna?i în serie (unii executa?i!) au fost realmente vinova?i de… „crime” de r?zboi, împotriva omenirii etc. etc.? Nu cumva chiar cei care au dictat sentin?ele erau ei în?i?i criminali?

Domnule Pre?edinte,

Istoricii, de regula, nu-?i îng?duie profe?ii. Lor le incumba studiul Trecutului… Totu?i, voi cuteza o prezicere: Solicitarea Prof. ?erban Alexianu v? dep??e?te. Dac? nu Dv., alte foruri „superioare” se vor str?dui s? r?stoarne decizia Dv., care va fi - trebuie s? fie - una dreapt?!

Dup? ce v-am plictisit suficient de mult, nu pot încheia decât cu acest îndemn: S? decide?i potrivit propriei con?tiin?e! F?ra a pierde, evident, din vedere aceast? Lege a lui Murphy: „Nu exist? o limit? pentru cât de r?u pot merge lucrurile!” Nu neglija?i, a?adar, c? nu decide?i pentru Dl. Prof. ?erban Alexianu sau pentru familia D-sale, care, de la 1 iunie 1946, a r?mas profund întristat?, în lipsa celui mai iubit p?rinte, asasinat în condi?ii oribile ?i total nedrepte!

Voi încheia: Nu neglija?i c? dvs. ave?i puterea de a judeca pentru Istorie! Ceea ce un este nici pu?in, nici mult - este enorm, pentru con?tiin?a Dv. ?i pentru acest Neam!
V? mul?umesc!
Gheorghe Buzatu
 Grafica - Ion M?ld?rescu
footer