Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Miercuri, 15 Ianuarie 2014 20:06
Mare?al Ion Antonescu„Istoria se repet? prin ea îns??i - întâi ca tragedie, a doua oar? ca fars?” (Karl Marx 1818 - 1883)
 
Pentru c? ne afl?m într-unul din momentele dificile ale istoriei poporului nostru ?i conducându-ne dup? în?eleapta cugetare a marelui savant Nicolae Iorga: „Istoria î?i bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se”, o lec?ie de istorie este, nu necesar?, ci obligatorie. Lecturând seria de articole-colaj pe care vi le prezent?m spre luare aminte, ve?i observa cu u?urin?? similitudinile realit??ii contemporane cu unele momente din trecut. Aspectele sunt atât de evidente încât numai un r?u-voitor nu va recunoa?te c? „Istoria ?i-a b?tut joc de noi, repetându-se. Noi, românii am acceptat. De ce? Pân? când?
 
?edin?a Consiliului de Mini?tri din 7 Septembrie 1940 - Discursul generalului Ion Antonescu - continuare
 
Chestiunea evreiasc?.  Eu m-am ferit, Domnilor, în toate proclama?iile mele de pân? acum s? ating aceast? problem?, pentru c? din experien?a mea de pân? acum m-am înv??at c? cel ce atac? multe probleme în acela?i timp, se încurc? ?i pierde. Aceasta este o problem? mare pentru noi, dar, în primul rând, trebuie s? dau Neamului nostru posibilitatea de a respira lini?tit. Am rezolvat criza regal?, mai am de l?murit, temeinic, problema intern? ce pretinde m?suri de ridicarea moralului poporului ?i prin autoritatea ce-mi d? trecutul meu voi aduce toate problemele care vor duce la reconstituirea for?elor Statului, la înt?rirea lor, ?i aceasta cât mai curând. S? facem toate sacrificiile, s? lupt?m din toate mijloacele noastre, s? transform?m Statul într-o for?? real?. Este o necesitate, c?ci am ajuns s? nu ?tim ce va veni mâine. Sunt oameni care cunosc probleme ?i care spun c? Statul Român foarte curând poate fi chemat s? ia parte la o ac?iune ca s?-?i recupereze, în parte, ru?inea de care este acoperit azi. Ca s? putem face aceasta, trebuie s? ne surprind? acest timp preg?ti?i, capabili s? ac?ion?m. Ca s? fim capabili s? reac?ion?m,trebuie s?  reconstruim for?a Statului. Deci, al treilea scop al meu, este s? reconstitui ?i s? reînt?resc for?a Statului, cât mai repede, aceasta înce-pând cu problema Armatei. Armata trebuie redresat? ?i ca disciplin? ?i ca organizare ?i ca suflet în conducerea ei. În trecut, un r?u de care a suferit Statul acesta birocratic, a fost c? toate problemele erau rezolvate dup? ce problema nu mai exista. Pentru ca problema s? ajung? la rezolvare, se ivea un decalaj extraordinar ?i în tot acest timp, acest monstru birocratic cu mii de capete, lucra, se mi?ca ?i apoi când ajungea jos, totul se n?ruia ca un castel de c?r?i de joc, solu?ia nu mai era oportun?, nu mai era de actualitate. Prin urmare, vreau s? înceteze acest sistem ?i ceea ce trebuie s? urm?ri?i Dvs. este s? face?i ca solu?ia Dumneavoastr? s? ajung? jos la timp pentru a fi folositoare. Altfel, degeaba cheltuim banii ?i pierdem timpul. Aceasta este una din cauzele care m-au f?cut s? reu?esc.

Totdeauna am fost preocupat acolo unde am fost chemat s? dirijez, am fost preocupat ?i mi-am pus întrebarea dac? ce hot?r?sc eu aici corespunde exact cu nevoia care este jos ?i m? întrebam dac? a? primi-o eu - fiind jos - ce a? face. Întrebându-v? ?i Dumneavoastr? atunci când da?i ordine, dac? a?i primi ordinul dat de Dumneavoastr?. Atunci când da?i ordine, dac? a?i primi ordinul dat de Dumneavoastr?, a?i putea s?-l executa?i? Dac? ve?i face acest dresaj ?i dac? el este transmis tuturor subalternilor Dumneavoastr?, ve?i vedea c? aceste probleme se vor solu?iona cu oportunitate ?i nu vom r?spunde cu teorii sau absurdit??i, la realit??i, cum se petrecea în cele mai multe cazuri. Chiar pe câmpul de r?zboi problemele se solu?ioneaz? simplu; dar, pentru c? fiecare caut? s? fie cât mai complicat, atunci rezolvarea iese foarte prost ?i ajunge târziu unde trebuie. Da?i problemelor solu?iuni simple, pentru a r?spunde jos solu?iunea Dvs., pentru a fi oportun? m?sura Dumneavoastr?. Acesta este principiul.
 
Demobilizare. În cadrul acestui principiu m-am gândit la demobilizarea armatei ?i în acela? timp s? preg?tesc lucrurile, s? dau posibilitatea ca jos ?i pe toat? suprafa?a ??rii s? putem lucra, pentru ca la anul s? avem hran?. Am dat deja instruc?iuni d-lui General Niculescu ?i Domnia Sa împreun? cu Domnul Pantazi trebuie s? procedeze foarte serios la acest lucru. Decongestionarea Statului, atât sub raportul cheltuielilor, dar mai ales m? gândesc la produc?ie, la bra?ele de munc? ce sunt necesare la ?ar? ?i ca aceste bra?e s? fie puse la timp la munc?, nu dup? aceea; s? ajung? la locul destinat din vreme ?i pe toat? suprafa?a ??rii s? se întâmple acest lucru. Fo?tii conduc?tori nu s-au gândit deloc la acest lucru. S-au f?cut rechizi?iuni grele; în toate p?r?ile am v?zut fel de fel de mijloace de transport, f?r? s? fac? nimic. Am plimbat o armat? de pe o pozi?ie pe alta ?i am cheltuit miliarde ca s? nu facem nimic cu ea. N?ruiam Statul din punct de vedere material cu aceste deplas?ri, f?r? s? facem nici o ac?iune, distrugând în acela?i timp c?ile de comunica?ie, distrugând c?ile ferate. Aceasta a dus la consecin?e fatale pentru c?ile ferate, nici nu a mai putut face fa?? nevoilor ei. De aici, o repartizare insuficient? a bog??iilor.
 
 C?ci, în mare m?sur?, criza economic? de azi este o problem? de reparti?ie. Nu este admisibil într-un Stat organizat, ca la Dorohoi s? cumperi cartofii cu 60 bani kgr. ?i la Bucure?ti s? dai 6 lei pe acela? kgr. de cartofi. Dac? reparti?ia ar fi bun?, pre?urile s-ar nivela de îndat?. ?i pentru a solu?iona acestea, trebuie s? lucr?m într-o perfect? armonie. S? nu mai întrebuin??m, Domnilor, referate. Eu nici în armat? ?i nici în Ministerul de R?zboi, nu am rezolvat problemele cu referate, cu comisiuni. Unde este comisiune, nu este dorin?? de a rezolva problema, ci numai dorin?a de a se acoperi de responsabilitate ?i de a încasa bani. S? v? lua?i responsabilitatea toat? ?i ca s? lucra?i cum trebuie, s? fie fiecare la locul s?u ?i s? munceasc? acolo. Pentru c? pe plan militar ne-am pr?bu?it în mare m?sur? fiindc? a fost un ?ef de Stat Major care când supunea o chestiune, spunea pur ?i simplu: „se va aviza”, în schimb î?i caligrafia numele pe patru coloane ?i pentru a scrie aceste simple cuvinte „se va aviza”, avea titlul pompos de care se folosea dânsul. Pierdea dou? minute ca s? pun? solu?iunea ?i zece minute pentru a-?i enumera titlurile. În chestiunea Basarabiei, acest General cu presiuni enorme asupra c?ilor ferate, s-a împins tot fierul ??rii române?ti - ?i toat? ?ara ?tie; sunt mun?i de fier care s-au dus acolo, ca s? nu facem nici o fortifica?ie. În schimb, propaganda cea mai exagerat? a umplut lumea întreag? cu fotografii de fortifica?ii române?ti. Aceast? ru?ine nemaipomenit? se datore?te acelora?i oameni nepricepu?i care au concentrat toat? armata s? sape în mocirl?, ca tot ceea ce f?cea iarna, prim?vara când au venit apele mari s? niveleze tot, ?i iar o luam de la cap. Acestea au fost fortifica?iile, fortifica?ii despre care Regele spunea: „am închis România într-un brâu de foc”.
Zece ani s-a zb?tut aceast? ?ar? cu o problem? care era rezolvat?: puterea Regelui, pe care eu am dat-o jos f?r? s? am pe nimeni în spate. Nici pe domnull Crainic, nici chiar pe domnull Mihai Antonescu. Numai cu dou? persoane l-am dat jos ?i a? fi f?cut acest lucru mai de mult dac? g?seam în?elegere la un om politic român. L-am dat jos p?strând la loc toate organele pe care se spijinea, blocându-i pe to?i în ultimul moment. Dac? Arge?eanu era aici, f?cea baie de sânge, dar îl trimisisem cu 24 de ore înainte în Dobrogea, iar Generalul Popescu dormea aici (la Pre?edin?ie) într-o camer? în pijama, spunându-i c? trebuie s? fie aici; îl c?uta Palatul ?i nu-l putea g?si. Când se va scrie vreodat? istoria acestei lovituri de Stat, se va vedea c? au fost lucruri bune de opera comic?. C?ci manifesta?iile de 200 de tineri ?i cele câteva focuri de arm? ce s-au tras nu pot fi socotite ca o revolu?ie autentic?. Deci, demobilizare general?, Pantazi, repede ?i în perfecte condi?iuni de organizare ?i de preg?tire, ca s? nu d?m acel spectacol de alt?dat?, s? ne d?m aerul de victorio?i de?i eram o armat? înfrânt?. Deci, ordine ?i s? se înceteze cu rechizi?iile neomene?ti, s? nu se mai ia din cur?ile oamenilor cai, c?ru?e, instrumente de tot felul etc. F?r? m?sur? ?i s? se cerceteze toate abuzurile ce s-au comis. Se rechizi?ionau automobile nu pentru interesul armatei - se ?tie acest lucru ?i cunosc cazuri concrete (s? le stabile?ti ?i   d-ta, Pantazi) - se rechizi?ionau automobile de milioane ?i anumi?i domni plecau cu ele s? fac? petreceri ?i chefuri la Snagov; venind nebune?te s-au ciocnit cu alt automobil, s? zicem,?i au chemat pe propietar s? dea declara?iune c? ma?ina i-a fost dat? înapoi în bun? stare. Nu pot defini aceasta altfel, decât jefuire a cet??enilor ?i cum avutul Statului se compune din avutul fiec?ruia, Statul însu?i era p?gubit. To?i domnii ace?tia vor fi sco?i la iveal? ?i îi voi destitui pe to?i.

Semnarea decretelor. Domnilor, când am discutat deplinele puteri am hot?rât c? în cadrul prerogativelor regale, Regele semneaz? un singur decret: este Înaltul Decret de numirea Primului Ministru. Toate celelalte mi-am rezervat s? le semnez eu, de ce s? mai pierdem timpul cu contrasemn?ri. Prin decizii se rezolv? toate problemele, pân? ce vom organiza Statul. Trebuie s? înl?tur?m stagnarea ce a fost totdeauna în func?ionarea mecanismului Statului, din cauza a?tept?rii cu ceasurile a Mini?trilor în Cabinetul Primului Ministru, a directorilor la cabinetele Mini?trilor. ?i când a?teapt? directorii acolo, a?teapt? al?ii ?i mai jos ?i pierdem prea mult timp. Dac? ar fi vreodat? o putere omeneasc? ca s? stabileasc? vremea ce se pierde de cet??eni la u?a mini?trilor, la u?a directorilor de cabinet, la discre?ia u?ierilor etc., v? da?i seama c? acest timp poate fi evaluat în miliarde. Eu am avut ca metod? de lucru pe care am aplicat-o ?i o voi aplica: tot ce vrea s? vi se aduc? la cuno?tin??, s? se fac? scris.  Tot ce vede?i aici, sunt lucruri scrise de mine ?i al?i câ?iva domni, pe care nici nu i-am cunoscut pân? acum, dar care m? ajut? foarte bine. Cine scrie, însemneaz? c? vrea s?-?i ia o r?spundere ?i nu trebuie s? ezita?i de a v? lua r?spunderea, f?r? r?spundere nu se poate progresa. La mine, întrebuin?a?i metoda aceasta ?i v? rog s? lua?i dispozi?iuni: Nimeni s? nu mai stea la u?a unuia care este mai mare decât el ?i nimeni s? nu intre la altcineva în timpul cât lucreaz? ?i s? nu-l întrerup?, s? i se adreseze numai prin scris. F?când altfel, nimeni nu lucreaz?, fiindc? tot timpul sun? telefoanele, se trântesc u?ile, este deranjat la fiecare pas ?i munca devine atunci o adev?rat? acroba?ie; mi se pare c? din aceast? pricin? - comunic?ri verbale ?i telefonice - am ajuns o na?iune de nebuni ?i nu mai facem nimic complect. Am început o chestiune, trebuie s? mergem pân? la sfâr?it, putem s? d?m ceva care s? aib? o suit? normal?. ?i atunci, dac? ave?i un dosar aici, altul sub el ?i astfel puse toate dosarele, rezolva?i o chestiune pune?i dosarul al?turi ?.a.m.d. Eu nu ascult niciodat? pe cineva care î?i spune verbal o chestiune. Mie s?-mi da?i hârtia, s?-mi da?i lucrarea scris?. Dac? hârtia este bine studiat? ?i f?cut? simplu, lapidar, ea va fi rezolvat? (nu pe 20 de pagini) c?ci atunci nimeni nu le mai cite?te, mor în etrnitate pe birourile Dumneavoastr?, mor în toate p?r?ile. V? repet, lapidar; cine nu este în stare s? prezinte lapidar o problem?, însemneaz? c? nu este locul lui acolo unde se g?se?te. Nu am nevoie de referate. Ve?i avea scrisoarea mea c?tre Rege, 20 de rânduri, atât, dar sunt în aceste rânduri tot sufletul, tot creierul ?i toat? musculatura celui ce vorbe?te astfel. Dup? ce a?i umplut co?ul, suna?i u?ierul, care le împarte la birouri. Sunt chestiuni scurte pe care le pute?i cerceta cu ?eful Dumneavoastr? de cabinet, care nu este acolo pentru a face intrigi, a fuma sau a primi cucoane, el st? acolo pentru a face leg?tura între Dumneavoastr? ?i lucr?rile subalternilor. Sunt probleme care au nevoie de explica?iunile celor ce le-a rezolvat, dar eu desfid s? mi se prezinte mie o problem? bine studiat?,indiferent de specialitate, dac? se prezint? sub aceast? form?, eu o în?eleg ?i dac? mi-a dat Dumnezeu acest creier întreg ?i bine compartimentat, pot s? dau solu?iunea celei mai delicate probleme. Deci, simplifica?i, ac?iona?i ?i solu?iona?i dvs. problema, dar solu?ionând s? nu crea?i noi probleme, ca s? fie scurt timpul în care se rezolv? între cel de jos ?i cel de sus, atunci solu?iunile vor fi oportune.
 
S? înceta?i, chiar de mâine începând, s? mai stea cineva la u?ile Dumneavoastr? - ?i voi face vizite speciale pentru aceasta. Când eram la Statul Major, pe s?lile mele nu era nimeni. Nu are nevoie ca ??ranul din Dorohoi s? vin? la Bucure?ti pentru a-?i aranja o socoteal?. Eu am înfiin?at în toate institu?iile în care am fost, ca pentru fiecare cerere ce mi se face s? se dea un num?r dintr-un chitan?ier ?i pe care de alt? parte eu aveam un registru de control pentru aceste cereri, unde vedeam când a intrat chestiunea, când s-a solu?ionat ?i când a ajuns la destina?ie, iar când g?seam un decalaj anormal, în?elegeam c? undeva a fost trând?vie. Cum acest control este totdeauna posibil, subalternii î?i vor face permanent datoria ?i toat? lumea se va pune pe lucru. Aveam birouri unde nu intram ?ase luni, dar fiecare a?teptându-se s? fie controlat dintr-un moment într-altul, muncea cu sârguin??.În dorin?a mea de simplificare, voi reduce num?rul Ministerelor, c?ci mai înainte se creea postul întâi ?i dup? aceea se puneau scaunele ?i mesele, apoi secretarii ?i în urm? de tot hârtiile. De hârtie se ocupau treizeci sau patruzeci de func?ionari. Lipsa de organizare din trecut ?i lipsa de control ne-au fost fatale ?i au f?cut s? pierdem mult? vreme. Organizarea va u?ura exercitarea controlului ?i ca s? pute?i economisi timp trebuie s? simplifica?i ?i pentru aceasta trebuie s? suprima?i. S? suprima?i f?r? mil? tot ce este parazit.

Corpul Statului s-a umplut de parazi?i, dar cum nu pot s? las func?ionarii pe drumuri, o s? cre?m un cadru disponibil în care vom trimite pe to?i cei de prisos ?i din ei vom umple tot ce se va ivi necesar, nu vom chema al?ii din afar?. Vom fi foarte severi cu acei care au intrat în func?ii pe care nu le meritau prin nepotism, poli?ism, ho?ism, etc. Exist? Domnilor, sergen?i de strad?, feciori de oameni boga?i; aceasta nu însemneaz? c? ?i-au pus vreodat? tesacul acolo, ci merg numai s?-?i ia leafa odat? pe lun?. Sunt neveste de general care odat? pe lun? se duceau la serviciul secret ?i încasau 20 sau 30 mii lei, pentru c? spuneau unor indivizi anumite informa?ii. Nu mai departe decât aici în Pre?edin?ia noastr? de Consiliu, un om era în dou? comisii de aici ?i lua de la una 50 mii lei pe lun? ?i de la alta 30 mii lei, în afara salariului, în timp ce un ministru abia are 40 mii lei pe lun?. Sunt a?a de ru?inoase aceste lucruri, c? nici în Honolulu nu cred s? le po?i întâlni. Am ajuns Asia Europei; noi vedeam c? nu mergeau bine lucrurile, dar nu ne îngrijeam s? le îndrept?m. Domnilor, lua?i în bra?ele sufletului Dvs. de români angajamentul de a rezolva aceste lucruri, care angreneaz? Statul nostru.

Justi?ia. În privin?a vinova?ilor, eu nu sunt dispus s? trag un v?l peste responsabilit??ile politice, morale, istorice ?i responsabilita-tea material?, îns? nu o voi face cu r?zbunare, nu în mod arbitrar. Voi repune justi?ia în cadrul ei, în care trebuie s? stea Statul. Statul a c?zut ?i pentru faptul c? omul, cet??eanul, a pierdut încrederea în rolul pe care trebuia s?-l aib? justi?ia, în speran?ele pe care cel ce are dreptate ?i le pune în casele drept??ii. Ori, toat? lumea, la un moment dat, nu a mai avut convingerea c? la tribunale se poate g?si justi?ia. Mie chiar,pentru a mi se distruge situa?iunea ce ocupam, mi s-a f?cut un proces faimos de bigamie, despre care a?i auzit, mie, care nu am primit în via?a mea o observa?ie pentru integritatea mea sufleteasc?. Am plecat de la 10 ani de acas? f?r? c?ma?? pe mine ?i neprimind nici un consiliu de administra?ie ?i neluând de la nimeni nici un ban, tr?ind cum am putut, dar totdeauna în modul cel mai corect ?i nu am pierit tr?ind astfel. Când eram în ?coala de R?zboiu, deseori nu-mi erau suficien?i banii ?i m? culcam f?r? s? m?nânc, dar nu mi-a trecut prin gând s? vând casa p?rinteasc?.

S? ne înv???m fiecare s? tr?im cu mijloacele noastre ?i s? nu ne l?s?m prin?i de dorin?a bog??iei, a câ?tigului, nici prin c?r?i sau a?a zisa înalta societate. Mai ales domnii ce dau dreptatea, s? fie anima?i de cele ce am spus ?i s? reflecteze la ele. Deci, justi?ia trebuie pus? pe baze s?n?toase, ?i aceasta într-un timp scurt, ca s? nu mai avem judec?tori ?i chiar prim-mini?trii care s? spun? solemn c? Regele Carol al II-lea era „Regele Soare al României”. ?i ast?zi îmi sun? în urechi acest lucru. Dup? cum nu am putut uita c? domnul procuror general Viforeanu, întorcându-se de la locul crimei ce se f?cuse, a spus: „s-a f?cut dreptate”. Nu am f?cut omor decât pentru a ap?ra Statul, pe câmpul de lupt?. Am refuzat ieri s? trag în lumea de pe strad? ce manifesta, de?i toat? lumea îmi cerea s? trag. Este foarte u?or s? tragi în mul?ime ?i s? omori 10 sau 20 in?i, dar când faci aceasta s?-?i iei ?i responsabilitatea gestului, iar nu unul s? ordone crima ?i al?ii s?-?i ia r?spunderea. Cunoa?te?i cu to?ii u?urin?a cu care mai înainte se tr?gea în cei ce manifestau. Eu am vrut ca nici Tronul ?i nici strada s? nu fie p?tate de sânge, c?ci a? fi fost cel mai nenorocit om ca s? cuceresc frâiele Statului, cu sânge. O f?ceam cu sânge, dac? nu puteam altfel, c?ci trebuia s? scap ?ara aceasta de pacostea în care c?zuse.

Revenind la justi?ie, v? rog s?-mi da?i numele persoanelor ce au judecat strâmb, care au judecat din ordin, care au fost chema?i de domnul Urd?reanu, pentru a-i sanc?iona cu toat? severitatea pe to?i ace?ti domni magistra?i, în orice situa?ie s-ar g?si acum, fiindc? nu merit? s? r?mân? ?i nu mai au ce c?uta în acel loc. Personal, nu am nimic cu ace?ti oameni, regret c? nu-i pot p?stra, dar statul acesta vreau s? respire ?i vreau s? se în?eleag? c? justi?ia se pedepse?te. Am fost consternat, s? vin? domnul Viforeanu de la locul crimei ?i s? spun? - dânsul, care trebuia s? interpreteze în gradul cel mai înalt justi?ia intr-o ?ar? - s? spun?: „Domnilor, vin de la locul crimei ?i am contatat c? s-a f?cut dreptate”?! Cum s-a f?cut dreptate când ei nu ap?ruser? în fa?a nici unui Tribunal? V? aminti?i, asasinul lui Doumergue, care era un adev?rat simbol pentru Fran?a, care îsi pierduse to?i fiii pe câmpul de onoare, c?ci de aceea îl alesese Fran?a, doi ani a judecat justi?ia francez?, pentru a da o hot?râre de vinov??ie. În Germania, Domnilor, nici ast?zi nu s-a dat hot?rârea contra celui ce a aruncat le München sala celebr? de întâlnire a vechilor na?ional-sociali?ti. Vede?i cum se judec? într-un Stat civilizat, a?a s? fie ?i la noi. S? se dea solu?iile la vreme ?i s? înceteze arbitrarul. Dac? cei pedepsi?i vor fi numero?i, nu ne vom speria, c?ci avem invazia judec?torilor ce ne vin din teritoriile p?r?site. Ve?i avea aceea?i atitudine sever? în toate departamentele cu acei care au f?cut nedrept??i: în poli?ie, în finan?e ?i chiar în Ministerul de Externe, fiindc? ?i în acest minister se petreceau multe fapte nepermise; mini?tri care au plecat cu toat? argint?ria lega?iei, al?ii care ?i-au însu?it covoare.

Lucrurile trebuiesc publicate ?i reprimate de opinia public?. Domnul Manoilescu s? sanc?ioneze imediat pe vinova?i, ?i Domnia Sa ?tie la cine fac aluzie. S? se ?tie, domnii Mini?tri din str?in?tate nu sunt trimi?i acolo s? fac? averi ?i s? trimit? telegrame - când cu pu?in timp înainte se dau dup? to?i pomii, ca s? nu se întâlneasc? cu acest Antonescu. Este o ru?ine!

Func?ionarii. Func?ionarii ace?tia care au complicat aparatul de Stat ?i l-au anchilozat, vor fi sco?i de acolo de unde sunt inutili, c?ci vom creea noi posibilit??i.

Alte Ministere. Între alte Ministere, unul la care corup?ia a fost f?r? pereche, este Ministerul Muncii. F?r? mil? au speculat banul muncitorului, f?r? mil? voi fi cu activitatea acestor satrapi din trecut. Deocamdat? rog pe domnul Ghi?escu s? înceap? o purificare. Eu am o memorie dr?ceasc? ?i când voi veni acolo ?i voi vedea c? nu s-a f?cut nimic, f?r? s? am obiceiul de a amenin?a, voi trece la fapte. L-am pedepsit eu pe acela c?ruia i se spunea „câine ro?u” ?i nu m-am plecat nicicând în fa?a unuia mai mare, dar care nu merita s? fie mare. De când m? ?tiu duc aceast? lupt?, care apoi prin numele meu ?i prin mijloace legale au f?cut s? reu?esc ?i Dumnezeu m-a ajutat.
- Va urma -
footer