Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion Maldarescu   
Duminică, 12 Ianuarie 2014 13:19
Istoria se repet?„Istoria se repet? prin ea îns??i - întâi ca tragedie, a doua oar? ca fars?” (Karl Marx 1818 - 1883)
Pentru c? ne afl?m într-unul din momentele dificile ?i repetabile ale istoriei poporului nostru ?i conducându-ne dup? în?eleapta cugetare a marelui savant Nicolae Iorga: „Istoria î?i bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se”, o lec?ie de istorie este, nu necesar?, ci obligatorie. Lecturând seria de articole-colaj pe care vi le prezent?m spre luare aminte, ve?i observa cu u?urin?? similitudinile realit??ii contemporane cu unele momente din trecut. Aspectele sunt atât de evidente încât numai un r?u-voitor nu va recunoa?te c? „Istoria ?i-a b?tut joc de noi, repetându-se”. Noi, românii am acceptat. Accep?m t?când. De ce? Pân? când?
Încotro, Români?
Poporul român este urm?rit, de blestemul s?pat în stânca vemurilor cu dalta lui Adrian P?unescu ?i colorat cu sângele: „?i din vreme-n vreme/ Logic? barbar?/ Capul gintei noastre/ Cade pentru ?ar?!”. În urma unei mascarade procesuale, în urm? cu 67 de ani, Mare?alul Ion Antonescu a c?zut r?pus de gloan?e, al?turi de al?i trei colaboratori ai s?i. Nu i-au ucis ru?ii, i-au m?cel?rit românii! În urm? cu 24 de ani, dup? desf??urarea unei parodii infame pe care au denumit-o proces, o adun?tur? de tr?d?tori de ?ar?, reuni?i printr-un decret nelegal al ex-prim-fostului Pre?edinte al României postdecembriste, sub denumirea preten?ioas? de Tribunal Militar Excep?ional, Pre?edintele în exerci?iu al României - nedestituit legal din func?ie - a fost secerat de rafalele unor c?l?i de conjunctur? (cel pu?in a?a se ?tie...). Atunci, haina militar? a fost p?tat? pentru totdeauna. A?a s-a dorit, iar Armat?, mai avem ast?zi, doar cu numele. I-am v?zut „legiunile” 1 Decembrie 2013 - în Ziua Na?ional? a României, defilând pe sub Arcul de Triumf, unde, inscrip?ia „Budapesta” este astupat? cu ciment de c?tre neromânii (organiza?ia etnic?, anticonstitu?ional?, U.D.M.R.) afla?i la putere în ?ara Româneasc?, de 24 de ani. Iat?, s-au g?sit doi „români exemplari” - cum îi nume?te profesorul Coja - care au f?cut dreptate: Cum? De la români pentru români! În Ajunul Cr?ciunului, pe 23 decembrie 2013, doi na?ionali?ti români - Mihai Tociu ?i Mihai Rapcea au repus adev?rul istoric privind eliberarea Budapestei la locul lui. Inscrip?ia „Budapesta” se afl?, din nou, pe Arcul de Triumf din Bucure?ti, chiar dac? a fost doar vopsit?. Pân? când vreun domn prim ministru sau vreun alt înalt demnitar din Guvernul României va face dreptate deplin? ?i va îndep?rta cimentul, cei doi au redat demnitatea na?ional? unei ??ri întregi. Se pare c? numai a?a se poate! Este unica solu?ie de a riposta împotriva ac?iunilor antiromâne?ti ale guvernan?ilor Statului Român (înc?): s? ne facem singuri dreptate! Încotro, România? Anarhie deja avem!
„Dreptate, Dreptate!/ Spune în care cetate/ E?ti ferecat?-n verig??/ N-auzi mul?imea cum strig??” (Dumitru C. M?ld?rescu, 1953)
Recurs la Istorie
Mare?alul Antonescu, Regele Mihai, postdecembri?tii
Urcarea pe tron a Regelui Mihai I s-a produs într-unul dintre cele mai grele momente din istoria României. În urma pierderilor teritoriale din vara anului 1940, a protestelor de strad? ale legionarilor, Ion Antonescu a fost chemat din arestul de la Mân?stirea Bistri?a-Vâlcea (pe atunci, Gorj) de c?tre Regele Carol al II-lea, care l-a numit, în ziua de 5 septembrie 1940, în func?ia de pre?edinte al Consiliului de Mini?tri. În noaptea urm?toare, cu acordul partidelor istorice, Ion Antonescu, i-a solicitat Regelui Carol s? abdice în favoarea fiului s?u Mihai, moment care a constituit ?i debutul rela?iilor dintre Regele Mihai ?i Conduc?torul Statului. La 6 septembrie, noul rege al României, Mihai I a depus jur?mântul, semnând primul s?u decret, cel prin care generalul Antonescu era investit cu depline puteri pentru conducerea statului român. S? urm?rim discursul s?u. Poate îl vor citi ?i cei care ?i-au lipit cu adeziv ?ezuturile postdecembriste de fotoliile Parlamentului României sau ale Palatului Victoria, pe care nu vor s? le p?r?seasc? decât sco?i în brânci sau cu c?tu?e la mâini.
?edin?a Consiliului de Mini?tri din 7 Septembrie 1940 - Discursul generalului Ion Antonescu
„Grija de ??rani. Când spun grija pentru ??rani - ?i fiecare din departamentele dumneavoastr? are leg?turi cu aceast? ?ar? - pentru c? de acolo vine ?i energia ?i via?a, ?i ei mor de foame, atunci trebuie s? v? preocupa?i de acest lucru, pentru a îmbun?t??i starea ??r?nimei. V? rog s? lua?i m?suri.Toate acestea, bine în?eles, se vor transforma în instruc?iuni încet-încet, care î?i vor g?si loc în programul de guvern?mânt care va apare într-o bun? zi. Pân? atunci,îns?,ma?ina Statului nu trebuie s? stea în loc. Dumneavoastr? trebuie s? cunoa?te?i îns? ?i punctul de vedere al Generalului Antonescu. Eu nu centralizez, eu pedepsesc îns? pe acela care trebuie s? realizeze ceva ?i-mi ascunde adev?rata situa?ie. Nu pot da altceva decât directive generale. Aceste directive se execut? cu energie, cu credin??, inteligen?? ?i cinste. Nu vreau ca la fiecare pas s? fiu întrebat cum v?d problema cutare ?i nu vreau ca nici mai jos s? se petreac? acest lucru. Datorit? acestui lucru, probleme esen?iale r?mân în suferin??. De exemplu, Ministerul S?n?t??ii nu a putut niciodat? s? fac? o oper? real?, de?i multe sunt racilele pe care trebuia s? le repare, racile care au distrus aproape Na?iunea (sifilis, malarie, alcoolism, lipsa de hran?, etc.), pentru c? nu ?tie s? se apere. În special alcoolismul face ravagii. ??ranul, tot ce câ?tig?, risipe?te pe b?utur?. Vom lua în aceast? privin?? m?suri ce vor îngr?di posibilit??ile de desfrâu ale Na?iunei. M? gândesc la ceea ce fac Englezii, care nu las? deschise cârciumile în orele de lucru, ci le las? deschise fie numai între 11-13, fie între 12-14 sau între 7-9 seara, restul timpului cârciumile fiind închise. Este un sistem foarte bun care s-ar putea aplica ?i la noi. În felul acesta se va forma o proprietate mijlocie, o clas? ??r?neasc? mijlocie, de unde ies elite ?i care vor fi stâlpii de rezisten?? ai ??rii. Pentru cloroformizarea aceasta de la ora?, care va trebui reformat? ?i care ne-a dat preg?tirea pe care o avem ?i for?a de rezisten?? pe care o ?ti?i, trebuie s? înceteze. Dac? un alt Stat, cu alt? structur? la baz? cu o p?tur? burghez? mai puternic?, ar fi fost supus la acest examen, el ar fi fost capabil s? reziste la aceast? furtun? mai mul?i ani, chiar dac? în timpul unei genera?ii ar fi avut o conducere nefast?, cum am avut noi timp de 10 ani. ?ara româneasc? neavând nici o structur? celular? armonizat?, a c?zut dup? câ?iva ani de Domnia care a dat exemplul ce a dat.Deci, grija pentru ??r?nime.Nu mai ?ine?i mâna sus;s? v? uita?i în jos,pentru c? numai a?a o sa duce?i Statul sus. În privin?a uniformelor; s? le dezbr?ca?i ?i s? arunca?i de pe ele toate postavele inutile. Chestiunea uniformelor a constituit prima mea ceart? cu Regele Carol al II-lea, în Iulie 1930. Uniforma de r?zboiu, aceasta s? fie azi uniforma ofi?erului. Dac? nu mi-e ru?ine s? mor la r?zboi cu ea, pe câmpul de lupt?, nu mi-e ru?ine s? o port în casa burgheziei, ale c?rei (di)ficult??i ?i calit??i le cunoa?tem cu to?ii.

Un ministru nu putea s? fac? nici cât un portar
?apca ?i casca, munca la cazarm?, acestea trebuie s? fie ale ofi?erului. Raporturile cu Palatul. Una dintre cauzele care au constituit pentru mine o problem? important? înc? de când eram tân?r - pentru c? soarta mi-a rezervat dreptul s? nu fiu chemat decât în momente grele, dar când a venit la împ?r?irea beneficiilor, onorurilor, C?pitanul, Maiorul... Generalul Antonescu trebuia îndep?rtat, ignorat, umilit, trebuia mic?orat ca nu cumva s? ridice capul ?i aceasta provenea din cauza clicei care se aduna în jurul Tronului. Clica exista ?i sub Regele Ferdinand; în timpul r?zboiului luam o dispozi?iune ?i se trimitea vorb? s? se fac? altfel, pentru c?, am spus, existau atunci dou? state majore: unul care are toat? r?spunderea ?i nu are putere, altul care nu are nici o r?spundere, dar are toat? puterea. A fost Mare?al Ion Antonescucazul acesta petrecut recent, când nu oamenii au fost r?i, ci faptul c? au fost condu?i r?u sau au fost împiedica?i s? lucreze cum ar fi vrut, a dus la dezastru. Un ministru nu putea s? fac? nici cât un portar ?i, câteodat?, nu se pricepea la nimic, cum este cazul lui Urd?reanu - un incapabil, un sforar. Dar aceste sfor?rii, v? aruncau gre?elile în seama dumneavoastr?, Domnilor. Iat? cum mocirla se pusese în capul Dumneavoastr?. Nu trebuie s? credem c? ceea ce facem noi nu este judecat de ?ara întreag?. ??ranul judec? ?i judec? cu bunul sim? atavic românesc. S-a terminat cu trecutul, în aceast? privin??. Palatul nu se va mai amesteca în nici o problem? a Statului ?i acel ministru sau func?ionar al Statului ce va fi prins de mine, va fi destituit imediat ?i sanc?ionat.

Am s? fac Statutul Casei Regale ?i îl voiu impune la to?i. Chiar de pe acum am dat indica?iuni principale de drepturile pe care le vor avea aghiotan?ii regali ?i ele vor fi de a?a natur? ca s? nu mai fac? acolo clic? (trei luni numai vor sta la Palat aghiotan?ii regali ?i apoi se vor schimba; cu aceast? m?sur? nu vor prinde nici o aderen?? cu Tronul ?i cu aceast? m?sur? putem s? trecem câ?i mai mul?i ofi?eri la Palat ?i Regele va putea s?-?i cunoasc? armata lui). Când Regele va deveni cu vârsta ?i mintea ca s?-?i dea seama de problemele Statului, v? rog s? lua?i not? de acest lucru, nimeni nu va putea s?-i supun? problemele de Stat ?i oricine ?i pe orice treapt? s-ar g?si în Stat, va fi destituit de mine ?i motivat în fa?a Na?iunei. Sub guvernarea trecut? Regele s-a amestecat pân? ?i în finan?ele ??rii ?i nu voi aminti p?catele multe care s-au comis la Banca Na?ional? cu faimoasele fonduri secrete.

A?a cum ei nu au avut grij? de grani?ele noastre, nu pot s? am mil? cu astfel de nemernici.
Fondul secret se poate justifica; eu l-am justificat în timpul r?zboiului. Dar în armat? eu nu l-am putut justifica ?i aici eram tocmai opus cu Generalul Samsonovici. Întâmpl?tor, când mi s-a încredin?at Statul Major (predecesorul meu, fostul General L?z?rescu), am g?sit într-un sertar un tablou secret unde se ar?ta sumele pe care Generalul Glatz, Moruzoff, s. a., urma s? le ia fiecare din fondurile secrete. Actul acesta este în posesia mea ?i peste pu?in timp îl voi publica, ca s? se vad? în ce hal ajunsese Statul acesta. Aceast? imoralitate o vedem generalizat?. Domnul Ministru Leon mi-a spus c? unul dintre func?ionarii s?i lua 900.000 lei leafa din diferite comisiuni. V? întreb dac? o crim? mai mare se poate comite într-un Stat? Cât? incon?tien?? ?i imoralitate trebuie s? aib? un func?ionar ca el s? încaseze în fiecare lun? 900.000 lei din diferite consilii. Domnilor, nu se poate crim? mai mare; ?i am s? introduc pentru aceasta pedeapsa cu moartea ?i voiu executa. A?a cum ei nu au avut grij? de grani?ele noastre, nu pot s? am mil? cu astfel de nemernici.

Nimeni nu va trece prin fa?a Palatului decât ca s? se închine în fa?a unui simbol.
Nimeni nu va trece prin fa?a Palatului decât ca s? se închine în fa?a unui simbol. El este numai un simbol ?i nu are dreptul s? se amestece în conducerea Statului. Regelui Carol II, în anul 1933, când am fost ?ef de Stat Major, i-am spus: „e?ti pe traiectorie, Majestate, ?i s-ar putea s? te loveasc? glon?ul. Vei face gre?eli politice ?i Na?iunea te va alunga”. Nu numai atunci, dar totdeauna, eu i-am spus adev?ruri grozave Regelui ?i m-am opus chiar formulei: Rege ?i Na?iune, spunând c? întâi trebuie s? fie spus? Na?iunea. Din ea tr?im, prin ea venim ?i respir?m, pentru ea trebuie s? murim. Deplinele puteri. Domnilor, aceste puteri eu nu le-am luat dintr-un instinct bestial - s? zic a?a - de a porunci unui popor ?i de a da directive în Stat, de a abuza de putere sau de a m? împodobi cu un absolutism oriental. ?iu s? v? spun, am avut pentru moment ezitarea dac? e bine s? dau sau nu lovitura de Stat, s? taiu adânc cu bisturiul i?ele acestea cu care era ?esut Statul. Sim?ind c? ?i de ast? dat? voi fi p?c?lit - ?i am fost pe o muchie de cu?it s? fiu omorât la ora 3-4 diminea?a, când chestiunea era aproape e?uat?. ?tiind îns? elementele pe care se sprijinea, am dat aceast? lovitur?, trimi?ându-i scrisoarea prin care i-am cerut s? abdice  - dându-i timp pân? la ziu?.

S? ne punem serios pe munc? ?i s? p?r?sim toate aceste palaterii inutile.
Deci, de deplinele puteri nu voi abuza; eu nici nu am ap?rut în fa?a mul?imei, din modestie; nu m? intereseaz?, m? enerveaz? acest lucru. V? rog chiar s? p?r?sim aceast? pl?cere de a ne fotografia cu ?efi sau sub?efi pentru orice lucru. Deci, s? ne punem serios pe munc? ?i s? p?r?sim toate aceste palaterii inutile. Acesta este sensul deplinelor puteri. Ele nu se opresc la mine, ele merg la Dumneavoastr?. ?i merg pân? jos de tot pe treapta ierarhic? ?i în?eleg prin aceasta c? Dumneavoastr?, s? v? ocupa?i ?i s? executa?i, s? nu veni?i la mine cu orice chestiune, ci s? ave?i curajul de a v? lua r?spunderea unei ac?iuni. S? înv??a?i pe to?i, de la cel mai mic, pân? la cel mai mare, s?-?i ia r?spunderea unei ac?iuni, s?-i înv??a?i c? sunt în serviciu real. Mai mult, fiind servitorul credincios al Na?iunei, el trebuie s? se poarte bine cu Na?iunea, nu ca pân? acum, s? bruscheze lumea ?i aceasta fiindc? de?inea o parte din autoritate, închipuindu-?i c? îi este permis orice. Omenie în raporturile cu cei mici; pân? azi noi am ar?tat slug?rnicie cu cei mari ?i brutalitate cu cei mici. Se vedea cum un conduc?tor care avea în stânga un ??ran, se purta r?u cu el ?i cum, imediat apoi, observând în dreapta lui un individ de sus, se pleca pân? la p?mânt. Deci, în acest sens, s? lua?i deplinele puteri ale mele, care trec la Dumneavoastr?. To?i, în celulele în care sunte?i, pentru a le întrebuin?a spre îndreptare.
Institu?iile Statului. O chestiune care m? preocup? este aceea a institu?iilor din acest Stat: ?coala, Familia, Biserica, Armata ?i Administra?ia Statului, elemente de a c?ror for?? de rezisten?? depinde îns??i fiin?a Statului. Deci, aceste elemente trebuie s? le dezvolta?i. Mai cu seam? m? gândesc la familie pe care o vom readuce în c?minuri, c?ci ast?zi familia a ie?it din c?minuri. De so? nu mai vorbesc. Dar femeia ie?ind din c?min se duce la cinematograf, face intrigi ?i chiar spionaj - pe acestea din urm? le voi da f?r? jen? în fa?a Na?iunei; am avut o r?bdare de martir, dar eu ?tiu c? erau persoane din înalta societate care veneau s? m? spioneze. Le-am primit, st?team de vorb? ?i nu m? sfiam s? le spun ceea ce gândesc, c?ci eu vreau s? se ?tie c? Generalul Antonescu nu cedeaz?. Chiar la Bistri?a (Gorj, pe atunci - n.r.) mi s-a spus s? fac o declara?ie c? renun? la politic? ?i am spus c? nu cedez ?i c? eu voiu învinge. ?i când domnul David Popescu a trimis pe cineva s? întrebe dac? scrisoarea legionarilor se r?spânde?te dup? îndemnul meu, i-am spus celui ce venise c? nu se r?spânde?te dup? sfatul meu, dar o aprob în întregime ?i i-am mai spus: con?tiin?a mea este curat? ca cristalul ?i de aceea nici Bistri?a ?i nici potopul nu m? însp?imânt? ?i tot cu pumnul la el mor, chiar dac? m? pune între ziduri ?i dac? m? împu?c?.

S? armoniz?m o necesitate cu alta, ca din combinarea lor s? putem lua o rezisten?? folositoare ?i maxim?.
Domnilor, ?coala a fost dezorganizat? cu institu?ia str?jeriei, care a coborât la un nivel foarte jos tot ce era mai demn, ea fiind învestit? cu puteri ce anihilau adev?ratul înv???mânt ?i adev?rata ?coal?. Am desfiin?at aceast? intitu?ie ?i am ordonat s? se fac? o anchet?. V? rog s? lua?i not? de incon?tien?a celor ce erau acolo: în timp ce ?ara era sfâ?iat?, Regele s-a dus la Breaza unde a spus c?: „venind în mijlocul vostru, cap?t puteri noi”. În mijlocul Na?iunei nu c?p?ta puteri, trebuia s? se duc? la aceast? palaterie s? se învioreze. Am pus s? o desfiin?eze. O s? fie o problem? groaznic? pe viitor conducerea Statului, pentru c? în trecut s-a pierdut vremea f?cându-se numai paia?erii, ceea ce se poate vedea foarte bine, citindu-se c?r?ile publicate de domnul Sidorovici; o în?irare de cuvinte sunt aceste c?r?i; totul era gol de fond real, îns? plin în schimb de fotografii. Mi-am pierdut timpul ca s? v?d ce este ?i acolo ?i concluzia mi-a fost: fond real, nimic nu era. Deci, de ast?zi, se desfiin?eaz?. ?coala, imediat, trebuie s? intre în noua activitate. ceasta nu însemneaz? c? str?jeria în ceea ce are bun trebuie s? dispar?, dar s? se fac? sub autoritatea ?colar?. S? armoniz?m o necesitate cu alta, ca din combinarea lor s? putem lua o rezisten?? folositoare ?i maxim?.

Biserica trebuie cur??at?, trebuie pus? pe baze s?n?toase, ea nu trebuie s? serveasc? de tribun? public? ?i nici de negustorie, ci de altar de închin?ciune ?i smerenie în fa?a for?ei supreme. În acela?i timp, trebuie s? dea slujitorilor Altarului posibilitatea s? tr?iasc?. ?i eu m? gândesc s? creez o via?? mai bun? mai întâi func?ionarilor de jos ai Statului,care formeaz? baza de la care trebuie s? plec. Nedreptatea o vedem ?i sus: un general de corp de armat? are 54.000 lei lunar, mini?trii 40.000 lei, iar al?ii care stau toat? ziua pe strad?, primesc sute de mii. De multe ori oamenii care stau numai pe strad? ajung departe: astfel a ajuns generalul Masievici, care nu a citit o carte de cultur? general?; la fel generalul Arge?eanu, care nici „Universul” nu-l citea, mul?umindu-se s? se cread? bine informat citind afi?ele.

Un General,
stâlp de ap?rare al grani?elor, nu are o carte de cultur? general? în bibliotec?.
Iat?, Domnilor, un General de Corp de Armat? ?i stâlp de ap?rare al grani?elor, nu are o carte de cultur? general? în bibliotec?, care nu se informeaz? precis; armata, care este ast?zi cel mai complicat organism - în care intr? tot ce tehnica modern? a inventat - ?i aceste mijloace multiple trebuie coordonate, reclam? vaste cuno?tin?e tehnice ?i de cultur? general? pentru cel ce ajunge la o treapt? de conducere. Nic?ieri nu se cer mai numeroase calit??i ca în departamentul militar: cel ce nu le are, nu-i conduc?tor, c?ci generalul trebuie s? coordoneze în mod armonios informa?iile ce i se aduc ?i din ele s? scoat? rezultanta care s?-l duc? la victorie. Pentru aceasta trebuiesc studii, trebuie s? pierzi timp reflectând, nu plimbându-te sau stând în cârciumi cum s-au ales pân? acum conduc?torii no?tri. Domnul General Pantazi s? aib? în vedere acest lucru.”
- Va urma -
Not?: Subtitlurile apar?in redac?iei ?i se reg?sesc în texul original
Grafica - Ion M?ld?rescu
--------------------------------------------
footer