Revista Art-emis
Retrospectiv? dup? 24 de ani (5) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 12 Ianuarie 2014 12:56
General Br. (r) Aurel Rogojan, art-emis-3Rezidentul ?ef al K.G.B.-ului în Germania de Est, generalul Ivan Nikolaevici Kuzmin, în calitate de martor ocular al evenimentelor ce au avut loc în R.D. German?, în anul 1989, arat? c? anterior vizitei lui Gorbaciov în aceast? ?ar?, prilejuit? de aniversarea a 40 de ani de la înfiin?area statului est-german, reziden?a trebuia s? pun? la dispozi?ie un document privind “situa?ia din conducerea P.S.U.G., iar altul referitor la starea de spirit din P.S.U.G. Din ambele documente, f?r? a se recomanda expres - fiindc? K.G.B.-ului nu-i era permis s? se amestece în procesul deciziilor politice - rezulta necesitatea demiterii lui Honecker din toate func?iile de partid ?i de stat”. Willi Stoph (primul ministru)?i Mielke (?eful S.T.A.S.I.), dar ?i al?ii l-au rugat pe Gorbaciov s?-i sprijine în opozi?ia lor fa?? de Honecker. Gorbaciov nu le-a r?spuns. Willi Stoph a luat t?cerea drept aprobare ?i, la 17 octombrie, a propus Biroului Politic eliberarea lui Honecker, ceea ce s-a acceptat imediat. A doua zi, noul secretar general era Egon Krenz, fost secretar al Comitetului Central, responsabil cu armata ?i serviciile secrete.
 
Faptul c? Honecker a fost schimbat ca urmare a dorin?ei lui Gorbaciov este f?r? echivoc exprimat de ambasadorul de atunci la Bonn al U.R.S.S, Kwitinski, care ulterior a afirmat: “Moscova ?i-a f?cut iluzii c? era suficient s?-l înlocuiasc? pe Honecker ?i va fi totul în regul?...”. În discu?iile cu Krenz, iar mai apoi cu Gregor Gysi, Gorbaciov împ?rt??ea un optimism exagerat, ca ?i cum nu ar fi primit ?i nu ar fi citit informa?iile transmise de reziden?a K.G.B. din Berlinul de Est ?i, în fapt, de aparatul împuternicit al K.G.B din R.D.G., unde acesta avea o baz? opera?ional? foarte puternic? ?i eficient?.
Evenimentele ulterioare, respectiv c?derea zidului Berlinului, l-au surprins atât pe Gorbaciov, cât ?i K.G.B.-ul. În urm?toarele 3-4 zile, reziden?a K.G.B. a reu?it s? fac? o evaluare ?i o prognosticare a situa?iei, raportul fiind transmis în seara zilei de 13 octombrie 1989. Informarea nu a fost acceptat?, fiind apreciat? prea defetist?. Peste ?ase zile, când s-a cerut un nou raport, evolu?iile dep??iser? ?i cele mai sumbre previziuni. În locul Ministerului Securit??ii Statului, Camera Popular? a R.D.G. a înfiin?at Oficiul pentru Securitatea Na?ional?, iar la 3 decembrie, a ap?rut o nou? surpriz?: înl?turarea lui Egon Krenz, care a semnificat falimentul politicii reformatoare, a?a cum fusese gândit? de Gorbaciov.
 
Centrul K.G.B. de la Karhorst ?i-a încetat, în cursul lunii decembrie, activitatea de leg?tur? cu serviciile locale. Documentele operative ?i de informa?ii au fost inventariate ?i trimise la Moscova, iar celelalte distruse pe loc. Cum s-a ajuns în aceast? situa?ie, aproape pe nea?teptate? Începând din 1989, trimi?i ai lui Gorbaciov, îndeosebi ?eful K.G.B., Vladimir Kriucikov, dar ?i al?ii cu leg?turi ori antecedente în K.G.B., au trecut la scoaterea din conservare a unei re?ele - pân? atunci pasive - de opozan?i ai liderilor de partid ?i de stat, afla?i la putere în ??rile socialiste central ?i est-europene.
Astfel, de la Berlin ?i pân? la Sofia au fost preg?tite lu?ri de pozi?ie critice ?i demonstra?ii de strad? împotriva conduc?torilor afla?i la putere, stabilindu-se “?i modul în care ace?tia vor asigura transferul acesteia a?a-zi?ilor reformi?ti”. Schimbarea lui Erick Honecker a fost rezervat? lui Vladimir Kriucikov. Acesta din urm? a efectuat cel pu?in trei c?l?torii în Germania de Est, din care una secret?, pentru a putea avea convorbiri cu reprezentan?i ai “opozi?iei”, între care ?i cu profesorul Manfred von Ardenne.
 
Amploarea manifesta?iilor declan?ate imediat dup? ce Gorbaciov ?i ceilal?i lideri comuni?ti est-europeni au p?r?sit Germania de Est, unde participaser? la cea de-a 50 aniversare a RDG, au creat climatul propice înl?tur?rii lui Honecker. Numai c? în locul lui nu a venit, a?a cum era de a?teptat, reformatorul Hans Modrow, ci Egon Krenz, ?eful Sec?iei Speciale pentru probleme de securitate a C.C. al P.S.U.G., omul K.G.B.ului, sus?inut de Kriucikov. Egon Krenz pare a fi fost, îns?, dep??it - ?i speriat - de evenimente, sc?pând situa?ia de sub control. Deciziile sale, luate f?r? a se mai consulta cu Moscova, l-au surprins, chipurile, ?i pe Gorbaciov...
 
Praga. Ramura local? a K.G.B.-ului din cadrul S.T.B.-ului ia readus în actualitate pe unii dintre protagoni?tii “Prim?verii de la Praga”. Alexander Dubcek ?i fostul s?u ministru Zdenek Mlymar (contactat la Viena) nu se angajeaz?. Al?ii, îns?, se vor constitui într-un grup, deplasându-se la Moscova pentru convorbiri cu Mihail Gorbaciov. Acesta îi expediaz? repede la... K.G.B.! K.G.B.-ul îi trimite la ?eful STB-ului - generalul Alois Lorenc. În preajma zilei de 17 noiembrie 1989, la Praga au sosit, cu câteva avioane, “trupe profesioniste de revolu?ionari”, adic? turi?ti sovietici din forma?iunile “SPETNAZ” ale G.R.U., care s-au amestecat printre demonstran?i. Un locotenent al STB, Ludek Zvicak, a fost infiltrat între demonstran?i sub identitatea tân?rului praghez Martin Smid, în ipostaza de element provocator, care s? atace baricadele mili?iei. El a fost împu?cat... Vestea mor?ii lui Smid face ocolul lumii, iar mul?imile stârnite nu mai p?r?sesc str?zile. “Turi?tii” sovietici au plecat f?r? s? mai a?tepte deznod?mântul final.
Reporterii occidentali se înfiin?eaz? la domiciliul lui Smid, iar acesta apare acas? viu ?i nev?t?mat. Prea târziu, îns?. Efectul scontat al diversiunii se împlinise. Revolu?ia învinsese.
Viktor Gru?kov (un general trimis de la Moscova de Kriucikov), generalul Teslenko (?eful antenei K.G.B. de la Praga) ?i generalul Alois Lorenc au supravegheat întreaga desf??urare a evenimentelor.
 
Sofia. În Bulgaria, debarcarea lui Todor Jivkov a fost încredin?at? lui Saratov, noul ambasador al U.R.S.S la Sofia. Anterior, generalul Saratov a de?inut responsabilit??i însemnate în K.G.B., fiind ?i ?eful cabinetului lui Andropov. Peter Mladenov va fi succesorul lui Todor Jivkov, dar nu pentru prea mult timp...
 
La Var?ovia ?i Budapesta oamenii lui Gorbaciov se aflau deja la putere. Mai urma România... Rolul special al Budapestei în evenimentele din Germania de Est ?i România În contextul în care, în aproape întreg anul 1989, liderii conservatori est-germani, cehoslovaci, români, bulgari ?i cubanezi au avut serios de luptat cu Gorbaciov, conduc?torii reformatori unguri deschid frontierele spre Austria pentru exodul cet??enilor estgermani ?i creeaz? astfel o bre?? foarte serioas? în “cortina de fier”. Dând o mân? de ajutor lui Gorbaciov împotriva lui Ceau?escu, conducerea Ungariei accept? ?inerea la Budapesta a unei reuniuni a reprezentan?ilor exilului românesc, invita?i la celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revolu?iei maghiare din 1956. Cu acest prilej este adoptat? ?i o declara?ie comun? cu Forumul Democratic Maghiar - “Declara?ia de la Budapesta din 16 iunie 1989” - care stipuleaz? caracterul Transilvaniei de “spa?iu de complementaritate”, în care dreptul la reprezentare politic? autonom? trebuie garantat. Mai multe mii de cet??eni români, trecu?i clandestin în Ungaria, începând mai ales din 1986 (cifrele au oscilat de la 10.000 la 50.000), se aflau în centrele de primire ?i triere ale emigran?ilor, unii fiind preg?ti?i ?i trimi?i cu îns?rcin?ri secrete în România. Misiunile, îndeplinite în anii 1988-1989 erau similare cu cele ale unor emisari ai “forumurilor civice” din Germania de Est, Cehoslovacia sau Polonia ?i priveau radicalizarea anumitor grupuri din România, în scopul reform?rii sistemului politic.
 
Dac? în cazul cet??enilor est-germani, Ungaria a procedat la deschiderea frontierelor cu Austria, în cazul românilor le-au închis. Ungaria î?i creeaz?, astfel, imaginea unei ??ri cu mari probleme din cauza refugia?ilor români, la Budapesta fiind deschis un oficiu al Înaltului Comisariat al O.N.U. pentru Refugia?i (H.C.R.). În rândul emigran?ilor din Ungaria a fost constituit? organiza?ia “România Liber?“ ?i proiectat un guvern în exil. Organiza?ia românilor de la Budapesta este pus? în leg?tur? cu “Uniunea Mondial? a Românilor Liberi”, constituit? în anii 1983-1984, sub patronajul a cel pu?in dou? mari servicii speciale occidentale, la care s-a al?turat ?i K.G.B.-ul, cu Asocia?ia “Pro Basarabia ?i Bucovina”, prin care U.M.R.L.-ul a fost penetrat ?i luat sub controlul Moscovei.
 
În vara ?i toamna anului 1989, ?iruri nesfâr?ite de cet??eni români afla?i în Ungaria sunt condu?i la frontiera cu România ?i preda?i gr?nicerilor. Este rândul României s? organizeze centrele de primire ?i verificare a acestora. Pentru a putea face fa?? noii sarcini, trupele de gr?niceri au fost trecute în subordinea Ministerului de Interne. Cercetarea celor reveni?i astfel în ?ar? conducea spre o concluzie sigur?: ?i anume c?, în curând, în România, va urma o schimbare. În timpul evenimentelor - sau imediat dup? - în Bucure?ti ?i în teritoriu au fost surprinse […] ”discu?ii purtate de membrii unor grupuri de «turi?ti» sovietici din care rezulta c? ace?tia «?i-au îndeplinit misiunea»!” În unele cazuri, s-a stabilit cu certitudine c? este vorba de cadre de spionaj… Exist?, de asemenea, indicii c?, pe timpul evenimentelor de la Timi?oara, s-a intensificat activitatea unor persoane cunoscute ca agen?i sovietici ?i c? aceasta a fost coordonat? cu cea a “turi?tilor”. Semnificativ este ?i faptul c? o asemenea persoan?, dup? ce a contactat mai mul?i intelectuali din Timi?oara, participan?i la evenimente, s-a deplasat în seara zilei de 21 decembrie 1989 la Bucure?ti, unde, conform propriilor afirma?ii, a predat Ambasadei U.R.S.S. documente privind derularea evenimentelor”. Modul în care Gorbaciov a urm?rit evenimentele din România este, de acum, de notorietate. În plin? sesiune a Sovietului Suprem, el primea informa?iile de ultim? or?, anticipându-le deputa?ilor faptul c? în România sunt a?teptate evenimente importante. Ulterior, când turnura evenimentelor a c?p?tat aspectul unui r?zboi civil, puterile occidentale - dar, în primul rând, S.U.A. - au f?cut declara?ii publice, în sensul mandat?rii U.R.S.S s? intervin? militar în România. Conform lui Alexander Adler, “pentru prima ?i ultima oar? în istoria sa, în decembrie 1989, K.G.B. a contribuit în mod eficace, la Bucure?ti, la r?sturnarea unei dictaturi”.
 
Gorbaciov avea motivul efemer al satisfac?iei îndeplinirii unei misiuni istorice... Numai o satisfac?ie efemer?, fiindc? în încercarea sa de reformare a sistemului din întreaga Europ? de Est, el a creat premisele dezmembr?rii U.R.S.S. ?i a dispari?iei sale ca om politic.
footer