Revista Art-emis
Retrospectiv? dup? 24 de ani (2) PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
MarĹŁi, 24 Decembrie 2013 18:52

General. Br. (r) Aurel Rogojan, art-emisEvenimentele din decembrie 1989, între speran?ele unora ?i deziluziile altora

Cronica evenimentelor planificate

Anul operativ 1989 a început cu o tr?dare. ?eful sectorului spionaj în spa?iul european de limb? german?, Liviu Turcu, se folose?te de ocazia unei misiuni externe pentru a se preda CIA. Era punctul terminus al tr?d?rilor post-pacepiste care, toate la un loc, au adus prejudicii mai mari decât cele determinate de mar?rutizarea politic? (termen folosit în domeniul serviciilor de informa?ii ?i care înseamn? orientarea unui agent c?tre un alt obiectiv decât cel avut pân? la momentul respectiv - n.r.) a lui Pacepa în bra?ele spionajului ?i contraspionajului Statelor Unite ale Americii. În Centrala Spionajului Român, generalul Aristotel Stamatoiu a încercat s? „trag? de timp”, amânând - de comun acord cu ?eful contraspionajului extern, generalul Ioan Mo? - raportarea exact? ?i complet? a evenimentului contrainformativ de o gravitate excep?ional?. Probabil, ei sperau c? Liviu Turcu are de dep??it vreo situa?ie de risc, dup? care se va întoarce. Verific?rile ulterioare aveau s? scoat? în eviden?? serioase incompatibilit??i ale lui Liviu Turcu cu sistemul de valori ?i disciplina specifice spionajului. De la noi sau de aiurea.

La scurt timp dup? trecerea în tab?ra advers?, Liviu Turcu a devenit protagonistul unor opera?iuni de propagand? politic? cu obiectice foarte transparente, dintre care men?ionez: cultivarea animozit??ilor între Centrul de Informa?ii Externe ?i structurile Securit??ii Interne ale Departamentului Securit??ii Statului, între Departamentul Securit??ii Statului ?i celelate structuri ale Ministerului de Interne, între Ministerul de Interne ?i Ministerul Ap?r?rii Na?ionale, între toate acestea la un loc ?i societate, în ansamblu. Anterior se mai consumase un alt act de tr?dare, al unui operativ de rang mediu din contraspionajul extern, care a r?spuns succesiv de mai multe spa?ii occidentale ?i cuno?tea o parte însemnat? a sistemului contrainformativ extern, cu greu reconstituit dup? tr?darea lui Pacepa ?i repararea unora dintre erorile deciziilor luate imediat dup? aceast? grav? tr?dare.

Tr?darea lui Liviu Turcu a avut loc cum nu se putea mai prost, tocmai în perioada ?edin?elor anuale de bilan?. T?v?lugul analizelor ?i evalu?rilor critice ale ?efului D.S.S., generalul Iulian Vlad, a spulberat orgoliile unor veleitari din spionajul ?i contraspionajul extern, care au fost pu?i la col?ul peniten?elor. Au fost îns? ?i succese. Men?ionez doar dou? dintre cele mai remarcabile: c?derea re?elei K.G.B., condus? de Vladimir Volodin, ?i prinderea în flagrant a unui func?ionar superior, cu rang diplomatic, din Ministerul Afacerilor Externe, vinovat de tr?dare prin transmitere de secrete în favoarea S.U.A.. Lucrase dublu aproape un deceniu ?i compromisese ?i vreo dou? duzini de ofi?eri acoperi?i. Faptul c? Securitatea român? a avut în acele momente curajul s? înfrunte, concomitent, cele dou? mari puteri ale spionajului a constituit un episod cu totul deosebit ?i f?r? precedent în istoria sa, dar îndr?zneala i-a fost contabilizat? ?i aspru pedepsit?, începând din decembrie 1989.

Tot la începutul anului 1989, în prima s?pt?mân? a lunii martie, se produce un eveniment cu impact politic, mai cu seam? interna?ional - „scrisoarea celor ?ase”. Ac?iunea a fost descoperit? ?i con?inutul scrisorii prezentat lui Nicolae Ceau?escu, înainte de a deveni public prin intermediul postului de radio BBC. Ceea ce înseamn? c? scrisoarea, al c?rei text fusese doar convenit de Silviu Brucan cu ceilal?i semnatari, nu trebuia neap?rat s? fie trimis? din ?ar?... Ea î?i a?tepta doar semnatarii. Dup? cum a început anul 1989, era evident c? sistemul nu va mai rezista mult? vreme, deoarece acesta devenise global vulnerabil, încât nu mai putea fi securizat, atât fa?? de avalan?a ?i iminen?a amenin??rilor, cât mai cu seam? fa?? de propriile sl?biciuni.

În aprilie 1989, o Plenar? a C.C. al P.C.R., care putea s? r?mân? memorabil?, e?ueaz? din cauza ambi?iilor autarhice ale lui Nicolae Ceau?escu. Izolarea în care a fost aruncat de „prietenii” care, odinioar?, l-au ridicat pe piedestalul recunoa?terii interna?ionale, l-a împins la decizii necugetate. El a anun?at, triumfalist, rambursarea întregii datorii externe - un efort formidabil, care era compensat de un considerabil excedent al rezervelor valutare, precum ?i de importante debite ce urmau a fi încasate de la unele state exportatoare de ?i?ei -, dar nu da de în?eles c? va diminua rata acumul?rii în favoarea consumului. Dimpotriv?, ofenseaz? organismele bancare interna?ionale cu un proiect de înfiin?are a unei b?nci de investi?ii ?i dezvoltare a lumii a treia, sperând, totodat?, s? ia locul de?inut cândva de Tito în fruntea „??rilor nealiniate”. În acela?i timp, exploatând vulnerabilit??ile tot mai accentuate ale Uniunii Sovietice ?i speculând agita?iile din Basarabia, simuleaz? un denun? al Pactului sovieto-german „Molotov-Ribbentrop” ?i, scontând c? se va face temut unor inamici tot mai agresivi, agita voalat amenin?area nuclear?, respectiv c? România dispune de capacit??ile necesare producerii armei atomice. Ceau?escu p?rea s? nu mai aib? nevoie de nimeni ?i de nimic! Dar nici pe el nu-l mai luau mul?i în seam?. Am primit consterna?i ?i dezam?gi?i acele ve?ti proaste, deoarece cea bun? ?i a?teptat? era liberalizarea consumului intern, destinat cre?terii nivelului de trai, sub toate aspectele.

Cunoscuta revist? interna?ional? „Paris Match” continua s? dedice numere speciale fostelor case regale din ??rile în care monarhiile au fost abolite. Pentru a nu fi surprin?i de num?rul dedicat Casei Regale a României, s-a solicitat memorandumul monitoriz?rii realizate de sectorul de informa?ii externe responsabil de problema regal?. Rezultatul a fost dezolant. Întrucât „era un rentier viager la locul lui”, beneficiar al înaltului ?i rarisimului ordin sovietic „Victoria” (fuseser? acordate doar vreo patru exemplare ?efilor de stat str?ini), cet??eanul-rege nu constituia o amenin?are. La dosarul problemei regale nu exista nici m?car o fotografie a re?edin?ei din Elve?ia...

O grup? operativ? constituit? „ad-hoc” mimeaz? o misiune de recunoa?tere, angajeaz? „în privat” un fotoreporter profesionist, care realizeaz? un album documentar, iar un „veteran” al Casei Regale reconstituie ?i o schi?? a principalelor utilit??i interioare. Membri ai „Comitetului Na?ional Român” din S.U.A. - un a?a-zis guvern în exil al României, pe care Departamentul de Stat se ferea s?-l recunoasc? - sunt „talona?i” (termen din tabela de codificare a informa?iilor, folosit pentru desemnarea ac?iunii de „exploatare informativ?”), iar „cercet?torii” dau asigur?ri c? Majestatea Sa ?i Guvernul din exil nu manifest? disponibilit??i de racordare la vreunul din principalele curente ale transform?rilor politice în curs la nivel strategic global, pe care de altfel nici nu le prea în?eleg, lipsindu-le contactele ?i informa?iile necesare. Numai în parte adev?rat.

Mesajele Regelui Mihai I au fost adesea în consonan?? cu tendin?ele evenimentelor. Mai mult chiar, fusese pus în circula?ie un program promonarhic modern, în parte ancorat în realit??ile interne, în numele unui Partid Na?ional ??r?nesc reformat, despre care, ulterior, în anii '90, nu s-a mai auzit nimic. Dimpotriv?, partidul cu numele respectiv, reînfiin?at în decembrie 1989, nu a f?cut deloc dovada capacit??ilor de a se adapta noilor realit??i. Ceea ce d? de b?nuit c? acel program a fost opera unui serviciu special, care miza pe readucerea monarhiei ?i a mi?c?rii na?ional-??r?niste în planul opozi?iei active fa?? de regimul politic existent în România anilor '80. C? a?a au stat lucrurile, avea s? o dovedeasc? ?i teribilul e?ec al unui redutabil - dar ?i rutinat - serviciu str?in, de a finan?a, în numele lui Ion Ra?iu ?i al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, cu cca. 1.125.000 lei (o sum? impresionant? la acea dat?) o mi?care de rezisten?? na?ional-??r?nist?. Combina?ia imobiliar? prin care urma s? fie autohtonizat? suma respectiv? a c?zut, banii fiind f?cu?i venit la bugetul statului român. Cauza e?ecului a fost transferat? de c?tre serviciul de informa?ii respectiv asupra inabilit??ii ?i bunei-credin?e discutabile ale unui important personaj al proiectatei rezisten?e, ceea ce a generat suspiciuni, neîncredere ?i destructurarea întregului plan de ac?iune.

Cazul men?ionat ne aminte?te de „opera?iunile britanice de r?zboi politic”, duse prin intermediul Ministerului Afacerilor Neonorabile - Departamentul Opera?iunilor Executive Speciale (S.O.E.) - în anii '43-'44, când se mai încercase finan?area unei rezisten?e ardelene, dar cum agen?ii SOE nu au adus ?i un creden?ional semnat olograf de Winston Churchill, liderul politic pe care s-a scontat a mai „pertractat” ?i, în cele din urm?, a declinat oferta.

Dovedind un fair-play de adev?rat gentleman, Ion Ra?iu, dup? ce a revenit în ?ar?, a dorit s?-l cunoasc? pe ofi?erul de securitate din spatele opera?iunii ?i s?-l asigure de respectul ?i aprecierile sale, pentru faptul de a fi fost mai bun decât „diploma?ii de la MI-6”.

Departamentul Securit??ii Statului i-a furnizat lui Nicolae Ceau?escu toate informa?iile necesare în?elegerii cursului implacabil al evenimentelor

Indiciile din anii '80 care semnalau c? în Europa de Est se dorea schimbarea regimurilor au fost receptate de D.S.S. cât se putea de realist, în condi?iile în care, dup? tr?darea lui Pacepa, s-a politizat conducerea activit??ii ?i raportarea rezultatelor. Profesioni?tii informa?iilor secrete din sistemul Departamentului Securit??ii Statului ?i-au f?cut îns? bine munca. Omologii occidentali afla?i la post în ambasadele din Bucure?ti f?ceau ca, de voie ori de nevoie, ochii ?i urechile contraspionajului s? afle anumite lucruri. Ceau?escu a avut totodat?, începând cel mai târziu din luna septembrie 1989, inform?ri speciale, chiar în mai multe edi?ii zilnice, asupra ac?iunilor sistematice coordonate împotriva sa din exterior. Numai pentru perioada 7 noiembrie-12 decembrie 1989 re?in aten?ia cel pu?in 11 inform?ri din categoria celor extrem de incomode, dup? cum urmeaz?:

1. D.S.S. nr. 00275/07.11.1989 privind întâlnirea de la Malta: „”Cele dou? p?r?i vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sferelor de influen?? (...) problema exercit?rii de noi presiuni coordonate asupra acelor ??ri socialiste care nu au trecut la aplicarea de reforme reale... Statele vest-europene s? aib? un rol sporit în influen?area situa?iei din Europa de Est (...) În ceea ce prive?te România, va fi foarte greu, date fiind particularit??ile proprii (...) care exclud posibilitatea producerii unei revolu?ii de catifea (...)".

2. D.S.S. nr. 00252/793/07.11.1989 privind întâlnirea Kohl - Mitterrand: „S-a stabilit sprijinirea unui front comun al for?elor de opozi?ie din ??rile socialiste [...]”.

3. MApN - Direc?ia Informa?ii a Armatei - Telegrama 015771/09.11.1989: „Ungaria ac?ioneaz? în scopul destabiliz?rii situa?iei politice interne din România, cu prioritate în Transilvania... Simultan cu provocarea unor demonstra?ii, [...] Ungaria are inten?ia s? provoace incidente la grani??... care s? degenereze într-un conflict militar... Acest scenariu se va realiza cu ?tirea URSS ?i cu sprijinul Austriei.”.

4. D.S.S. nr. 00286/11.11.1989 - „Dup? reuniunea la nivel înalt a N.A.T.O., care a avut loc la Bruxelles, Guvernul Olandei are în vedere ca, în rela?iile cu România, s? promoveze toate formele active de stimulare a propagandei negative ?i de sus?inere a ac?iunilor protestare [...]”.

5. D.S.S. nr. 00444/814/14.11.1989 - „« Trust Organization », recent înfiin?at? de C.I.A., are între obiective: încurajarea ?i sprijinirea mi?c?rilor disidente din ??rile socialiste; m?suri active de organizare ?i dirijare a ac?iunilor emigra?iei; organizarea de ac?iuni de opozi?ie f??i?e ?i folosirea ca ofi?eri de leg?tur? ?i instructori a fo?tilor membri ai serviciilor de informa?ii care au tr?dat [...]. « Trust Organization » î?i va concentra activitatea cu preponderen?? în direc?iile României ?i Cehoslovaciei.”.

6. D.S.S. nr. 00260/16.11.1989 - Ini?iativa pre?edintelui Fran?ei de a convoca reuniunea de urgen?? la Paris a ?efilor de stat ?i de guvern ai ??rilor membre ale Pie?ei Comune, cu scopul „sporirii rolului acestora în destabilizarea ?i schimbarea regimurilor politice din ??rile socialiste, încuraj?rii directe a constituirii nemul?umi?ilor ?i protestatarilor în mase de manevr? [...]”.

7. D.S.S. nr. 00262/22.11.1989 - Reuniunea de la Paris convocat? din ini?iativa pre?edintelui Fran?ei: „În contextul pozi?iilor comune ?i a ac?iunilor concertate ale S.U.A. ?i U.R.S.S., cu privire la România se preconizeaz? [...] crearea unei tensiuni interne destabilizatoare prin folosirea unei st?ri de nemul?umire ?i incit?ri în mediul minorit??ii maghiare [...]”. (n.a. - Era oare scenariul care l-a avut ca protagonist pe preotul reformat László T?kés?! Anterior - de?i au fost dovedite ac?iunile ilegale împotriva securit??ii statului s?vâr?ite de László T?kés, atestate ?i de interceptarea, la controlul trecerii frontierei, a unei chitan?e olografe pentru primirea sumei de 20.000 lei, ascuns? în plafoniera autoturismului cu care c?l?toreau leg?turile sale din Ungaria, Nicolae Ceau?escu nu a aprobat sesizarea instan?ei de judecat?).

8. D.S.S. nr. 0086/27.11.1989 - Declara?ia consilierului preziden?ial sovietic Oleg Bomogolov privind „caracterul ireversibil ?i de generalitate al procesului care se desf??oar? în unele ??ri est-europene ?i optimismul cu care este privit? evolu?ia viitoare a României”.

9. D.S.S. nr. 00277/02.12.1989 - Declara?ie a pre?edintelui George H. Bush: „A? dori s? v?d unele ac?iuni ?i în aceast? ?ar?. [...] Am trimis în România un nou ambasador... L-am trimis în România tocmai pentru c? este un om ferm ?i intransigent... ”.

10. D.S.S. nr. 00288/12.12.1989 - Declara?ia pre?edintelui Fran?ei la încheierea reuniunii la nivel înalt de la Strasbourg: „Problema unor provincii... nu trebuie s? se omit? existen?a divergen?elor între Ungaria ?i România în chestiunea Transilvaniei... sau problema Basarabiei... Fran?a ?i URSS trebuie s?-?i reia rolul de a asigura echilibrul în Europa... ”.

11. D.S.S. nr. 0610/12.12.1989 - În mediile emigra?iei maghiare din Occident, dar ?i în cercurile guvernamentale de la Budapesta se vehiculeaz? „ideea reanaliz?rii în forurile interna?ionale a statutului actual al Transilvaniei, dup? ce etnicii unguri din România vor ac?iona pentru autonomie ?i întemeierea unui nou stat independent, suveran ?i neutru - Ardealul - sau pentru înglobarea Transilvaniei într-o federa?ie...”. Dau un exemplu care este edificator în ceea ce prive?te urm?rirea evolu?iilor interna?ionale în direc?ia acceler?rii pr?bu?irii sistemului mondial socialist. Pe evolu?iile din Polonia s-a realizat un studiu de caz timp de nou?-zece ani. C? venea schimbarea nu era o noutate. Se ?tia de la momentul Helsinki (co?ul trei, al drepturilor omului, numai c? fiecare parte opus? în?elegea sau dorea s? în?eleag? cu totul altceva), de la reorientarea tacticii S.U.A. în timpul mandatului pre?edintelui Jimmy Carter, de la desecretizarea unor documente ale Consiliului Securit??ii Na?ionale al S.U.A., în 1974, de la pontificarea cardinalului polonez Karol Voityla. Strategia anticomunist? global? era cunoscut? ?i nu existau dubii c?, dup? ce se va instala la Moscova conduc?torul „a?teptat”, odat? pornit? c?derea liber? a sistemului, aceasta nu va mai putea fi oprit?.

Dac? se întâmpla ca informa?iile din exterior s? dubleze în mare m?sur? ceea ce în Central? se colecta direct din presa extern?, din fluxurile agen?iilor de ?tiri, din documente oficiale, din monitorizarea mediilor diplomatice ?i din alte surse, de regul? sigure ?i de înalt? fidelitate, este posibil ca ofi?erilor din aparatul extern s? li se fi cerut s? nu furnizeze informa?ii redundante, ci s? caute r?spunsuri la întreb?rile ?i problemele necunoscute: „Când? Cum? Unde? Cine? În beneficiul cui?”. Dac? totu?i, în structuri paralele, ani la rând s-a lucrat altfel, omi?ându-se din inform?ri adev?rurile incomode, faptul este imputabil ?i unor factori din D.S.S., deoarece, potrivit obliga?iilor de protec?ie contrainformativ? pe care le aveau, nu l-au cunoscut ?i nu au putut fi luate m?surile de îndreptare cuvenite. În niciun caz, îns?, pe linia Departamentului Securit??ii Statului, din partea ?efului acestuia - nici înainte de 1986 ?i cu atât mai pu?in dup? - nu ?tiu s? li se fi cerut ofi?erilor de informa?ii s? nu culeag? ori s? nu transmit? informa?ii privind tendin?ele politice interna?ionale de rea?ezare a ordinii mondiale. Ar fi fost absurd, fiindc? tocmai acesta era unul dintre obiectivele majore ?i constante ale informa?iilor externe (spionajului). Pesemne c? cei care au spus contrariul ori nu au fost niciodat? ofi?eri de informa?ii ori nu au ?tiut - ceea ce este grav pentru ei - c? pe spa?iul respectiv nu erau de capul lor, ci erau ?i al?ii care îi supervizau sau îi monitorizau. Nu mai spun c? nu cred c? ar fi putut îndr?zni cineva, la vremea aceea, s? dea o asemenea orientare extrem de grav? ?i de periculoas?.

footer