Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu   
Vineri, 24 Decembrie 2010 21:25
Buzatu GheorgheDin Calendarul marilor evenimente ale trecutului neamului re?inem, pentru sfīr?itul acestui an, īmplinirea a 3 secole de la accederea pe Tronul Moldovei a lui Dimitrie Cantemir. Jubileul a fost marcat, īntre altele, de s?rb?torirea str?lucitului c?rturar chiar la sediul Uniunii Europene de la Bruxelles ?i, nu mai pu?in, de apari?ia unor volume de referin?? precum, īn prima ordine, cel datorat istoricului ?tefan Lemny, Cantemire?tii. Aventura european? a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea (traducere din limba francez?, Ia?i, Editura Polirom, 2010), lansat la 29 noiembrie la Ia?i ?i, tot atunci ?i tot acolo, operele fundamentale ale celui omagiat īn edi?ie anastatic? (Principele Dimitrie Cantemir, Opera Omnia, vols. I-VIII, Ia?i, Tipo Moldova, 2010) dup? modelul celei īngrijite de Academia Romān? la intersec?ia secolelor XIX-XX. Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673, Sili?teni, azi comuna Dimitrie Cantemir, jud. Vaslui - m. 21 august 1723, īn Rusia). Fiu al lui Constantin Cantemir, domn al Moldovei (1685-1693). Studii la Ia?i cu īnv??atul grec Ieremia Cacavelas, apoi la Academia Greceasc? a Patriarhiei Ortodoxe din Constantinopol; poliglot, pe līng? limbile clasice, latina ?i greaca, cuno?tea turca, italiana, araba, persana, slava veche ?i rusa. La 23 noiembrie 1710 ajunge, cu ajutorul turcilor, domn al Moldovei (1710-1711). Īn scurta-i domnie a luat o serie de m?suri menite s? duc? la ridicarea pozi?iei interna?ionale a Moldovei ?i la īnt?rirea puterii domniei.

La 13 aprilie 1711, la Lu?k, īn Volinia, a īncheiat Tratatul de alian?? cu Rusia, īn care se prevedea eliberarea ??rii de sub jugul turcesc, alipirea la Moldova a ?inuturilor smulse ei de Imperiul otoman, regim absolutist īn Moldova, tronul r?mīnīnd ereditar īn familia Cantemir. Victoria turcilor la St?nile?ti (1711) īmpotriva oastei ruse?ti l-a silit s? se refugieze īn Rusia, unde a ajuns unul din sfetnicii ?arului Petru cel Mare. De larg? forma?ie enciclopedic?, filosof, istoric, geograf, muzicolog, D. C. a fost, prin opera sa, unul din marii īnv??a?i europeni ai vremii. Īn 1714, Academia din Berlin (Societas Regia Berlinensis) l-a ales membru al ei. La īndemnul acestei Academii, D. C. a scris īn 1716 importanta sa lucrare Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, izvor pentru cunoa?terea societ??ii ?i statului moldovenesc, īn special pentru epoca īn care a tr?it autorul, sfīr?itul secolului al XVII-lea ?i īnceputul secolului al XVIII-lea. Scrierea care a f?cut din D. C. istoric de faim? european? a fost, īn special, Historia incrementorum atque decrementorum aulae othomanicae, redactat? paralel cu Descrierea Moldovei ?i terminat? īn 1716. Tradus? īn englez? īn dou? volume (Londra, 1734 ?i 1735), īn francez? (Paris, 1743) ?i german? (Hamburg, 1745), lucrarea a fost socotit? ca cea mai important? istorie a Imperiului otoman pīn? la lucr?rile lui Hammer ?i Zinkeisen. Īntre 1717 ?i 1723, D. C. a redactat lucrarea r?mas? neterminat? Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor, īn care sus?ine originea latin? a romānilor, unitatea lor de origine ?i de stat, pīn? la desp?r?irea lor īn state feudale, precum ?i continuitatea romānilor pe p?mīntul fostei Dacii. Pre?ios dar īnchinat poporului s?u, Hronicul lui Cantemir era menit s? fac? cunoscut? str?in?t??ii istoria romānilor ?i s? atrag? aten?ia opiniei publice europene asupra situa?iei politice īn care ei se aflau. O serie de alte lucr?ri istorice ale lui D. C. trateaz? probleme mai restrīnse de istorie a Moldovei ?i ??rii Romāne?ti, ca ?i de filosofie a istoriei. Filosofia lui D. C. este teologic?, mistic?. Īn unele din scrierile lui se simte influen?a filosofului flamand Jean Baptiste Van Helmont.

Rīndurile de mai sus, datorate acad. prof. ?tefan ?tef?nescu, īng?duie cititorului o inspirat? ?i precis? "introducere" īn via?a ?i opera lui Dimitrie Cantemir. Cum asupra acestei probleme vom reveni, īn acest context vom releva c? īn prezent cititorul dispune de ample informa?ii īn materialele g?zduite īn faimoasa enciclopedie on-line Wikipedia, precum ?i īn alte lucr?ri de specialitate din ultima vreme. Un caz mai rar īntīlnit īn domeniul ?tiin?ei ?i culturii universale, Dimitrie Cantemir s-a īnscris demult īn rīndul personalit??ilor ilustre īn privin?a c?rora, nicicīnd ?i niciunde, vreunul dintre superlativele folosite nu ar putea fi apreciat drept abuziv ori nefericit. Mai ales c? fostul principe al Moldovei a beneficiat, dup? cum s-a remarcat deja, īnc? din timpul scurtei ?i zbuciumatei sale existen?e, gra?ie activit??ii sale intense ?i operei sale uluitoare, īn parte editat? antum, de aten?ia ?i pre?uirea unora dintre spiritele redutabile ale Veacului Luminilor, pentru ca, pe m?sura valorific?rii postume a lucr?rilor sale, aprecierile ?i exegezele s? se extind? continuu ca arie ?i intensitate. Nefiind posibil s? detaliem, vom re?ine c?, pentru īn?i?i succesorii ilustrīnd aceea?i specie (N. Iorga, B. P. Hasdeu, G. C?linescu sau Mircea Eliade), Dimitrie Cantemir a fost abordat ?i judecat hot?rīt ?i consecvent prin prisma savantului situat pe pisc. Pentru a exemplifica, vom men?iona c?, de vreme ce - pentru G. C?linescu - Dimitrie Cantemir se confunda cu "un Lorenzo Medici al nostru", pentru inegalabilul N. Iorga el "a devenit ..., prin singurele lui silin?i, eroice, un de?in?tor al ?tiin?ei R?s?ritului musulman īn toate direc?iile ... A fost īn vremea lui unicul exemplar al unui erudit st?pīn pe cuprinsul īntreg a trei civiliza?ii pe care le-a dat omenirea ?i astfel s-a impus tuturor mediilor culturale īn care a ajuns s? se manifeste".

Īn viziunea lui R?zvan Codrescu, "Dimitrie Cantemir reprezint? primul nostru certificat de europenitate, īn sensul modern al cuvīntului", el inaugurīnd indiscutabil "marea serie a personalit??ilor enciclopedice romāne?ti, ilustrat? īndeosebi de B. P. Hasdeu, N. Iorga ?i M. Eliade". Īn sfīr?it, nu mai pu?in inspirat ?i nuan?at s-a dovedit regretatul Dan Horia Mazilu, exeget al scrierilor cantemiriene, care observa: "Opera lui Cantemir, foarte īntins? ?i divers?, confirm? enciclopedismul, dar ?i atribu?iile geniale ale min?ii sale (...). Opera lui ... se impune ca un moment cardinal īn cultura romān?, primul moment de importan?? major?, cīnd spiritul romānesc a radiat asupra altor culturi. Geniu pozitiv, Cantemir a fost un īntemeietor īn varii domenii de manifestare a spiritului, īn teologie, istorie ?i geografie, etnografie, imagologie, sociologie, filozofie, retoric?, pedagogie ?i, nu īn ultimul rīnd, īn literatura de fic?iune alegoric? ?i satiric?". De asemenea, reputatul istoric francez Emmanuel Le Roy Ladurie, prefa?īnd Cantemire?tii colegului ?tefan Lemny, stabilit actualmente la Paris, a relevat traiectoria "cu totul deosebit?" a fostului domn moldovean, dep??it īns? de savantul care s-a impus din perspectiva posterit??ii. R?mīnīnd la capitolul investiga?iilor ?i exege?ilor operei cantemiriene, se impune a re?ine c? bibliografia existent? include numeroase sinteze, monografii, biografii ?i bibliografii, studii ?i colec?ii de documente, semnate īn principal de N. Iorga, G. C?linescu, G. Vīlsan, Dan B?d?r?u, Virgil Cīndea, Ilie Minea, P. P. Panaitescu, Sextil Pu?cariu, N. Cartojan, Mihai Berza, Giorge Pascu, R?zvan Codrescu, Emil Petrovici, M. M. Alexandrescu-Dersca, N. Manolescu, Dan Slu?anschi, Paul Miron, Dan Zamfirescu, G. Cioranesco, E. Lozovan, Mihai Maxim, M. Guboglu, Al. Rosetti, I. C. Chi?imia, Dan Horia Mazilu, D. Ciurea, ?erban Cioculescu, Al. Piru, I. Rotaru, ?tefan Ciobanu, Paul Cernovodeanu, N. Stoicescu, ?tefan ?tef?nescu, Drago? Protopopescu, Vasile Harea, N. Dabija, Alexandru Zub, ?tefan S. Gorovei, Constantin Barbu, Mihail Diaconescu, ?tefan Lemny ?i, desigur, dintre istoricii str?ini, īncepīnd chiar īn secolul al XVIII-lea cu marele Edward Gibbon, O. Wright, Franz Babinger, H. Trevor-Roper, Anthony Bryer, H. Kemal Karpat, Namik S. Turan, V. N. Ermuratskyi, A. I. Babyi ?i, bineīn?eles, Emmanuel Le Roy Ladurie.

Dup? cum este lesne de presupus, operele cantemiriene, bucurīndu-se de o justificat? ?i deosebit? pre?uire, au beneficiat de aten?ia editorilor. Gra?ie acestora, unele lucr?ri, cu prec?dere Descrierea Moldovei, au ap?rut īn varii edi?ii, īn limba romān? sau īn limbi de circula?ie interna?ional? (englez?, german?, francez?, rus? etc.), adeseori īn tiraje importante. Īn dou? ocazii, de fiecare dat? prin Dimitrie Cantemireforturile Academiei Romāne, s-au avansat proiecte, concretizate din fericire īn realizarea unor serii de opere complete. Mai aproape de noi, cu īncepere din 1973, regretatul acad. prof. Virgil Cīndea a ini?iat, sub egida Editurii Academiei, tip?rirea Operelor complete ale lui Dimitrie Cantemir īn nou? volume (mai multe tomuri), serie nefinalizat?, dar din care au ap?rut vol. IV/1 (1973), I (1974), IX/1 (1983). Pentru īnceput, mai precis īntre anii 1872 ?i 1901, s-au imprimat - prin grija Al. Papiu Ilarian, Iosif Hodosiu, G. Sion, Al. Odobescu sau Grigore G. Tocilescu delega?i ai Societ??ii Academice Romāne, ulterior ai Academiei Romāne - Operele Principelui Dimitrie Cantemir, īn opt volume. Seria respectiv? a Operelor beneficiaz? ast?zi, prin bun?voin?a Editurii Tipo Moldova (director: Aurel ?tefanachi), de avantajele includerii īn Colec?ia Opera Omnia, sub semn?tura lui Dimitrie Cantemir. Fiind vorba de o edi?ie anastatic?, se īn?elege c? ea se adreseaz? cu predilec?ie speciali?tilor ?i colec?ionarilor. Nu este posibil s? īncheiem, f?r? a sublinia semnifica?ia deosebit? a Tratatului lui Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare de la Lu?k din 13/24 aprilie 1711, care - īn perspectiva e?ecului trupelor ?arului la St?nile?ti īn fa?a o?tilor turce?ti (8-12 iulie 1711) - a marcat sfīr?itul carierei politice a domnului Moldovei, el fiind silit īn consecin?? s? se retrag? īn Rusia. Dar nu se poate omite c? Tratatul, al c?rui text a fost redactat integral de domn, a stabilit cu precizie, dup? litera ?i īn spiritul str?vechilor "legi ale ??rii", integritatea teritoriului Moldovei ?i potrivit fruntariilor sale īn toate direc?iile. Sub acest aspect, articolul 11 prevedea f?r? rezerve c?: "P?mīnturile Principatului Moldovei, dup? vechea hot?rnicie moldoveneasc?, asupra c?rora domnul va avea drept de st?pīnire, sīnt cele cuprinse īntre rīul Nistru, Cameni?a, Bender, cu tot ?inutul Bugeacului, Dun?rea, grani?ele ??rii Muntene?ti ?i ale Transilvaniei ?i marginile Poloniei, dup? delimit?rile f?cute cu acele ??ri". Este lipsit de īndoial? c? - tocmai avīnd īn seam? evolu?iile de-a lungul ultimelor 300 de ani, pe parcursul c?rora imperialismele rus ori sovietic au pus permanent īn discu?ie, au ignorat ori au violat cu brutalitate, īn virtutea Tratatului ruso-turc de la 16/28 mai 1812 ori a Protocolului secret al Pactului de neagresiune Hitler-Stalin din 23 august 1939, grani?a romāno-rus? pe Nistru - articolul 11 al Tratatului de la Lu?k prezint? o relevan?? cu adev?rat istoric?.

Īn semn de recunoa?tere universal? a personalit??ii de excep?ie a lui Dimitrie Cantemir, la 30 noiembrie 2010, cu prilejul īmplinirii a 300 de ani de la instalarea sa pe tron, chiar īn inima b?trīnului continent, la sediul din Bruxelles al Parlamentului European, s-a desf??urat un simpozion interna?ional.
Ilustrul c?rturar a fost omagiat de unii europarlamentari, precum ?i de numero?i istorici din Beligia, Fran?a, Grecia, Rusia, Serbia ?i, desigur, Romānia, iar profesorii M. Diaconescu, Constantin Barbu ?i Paul Tudor au lansat integrala manuscriselor facsimilate apar?inīnd lui Dimitrie ?i Antioh Cantemir īn 20 de volume. Prezent la manifestare, scriitorul basarabean Nicolae Dabija, Membru de Onoare al Academiei Romāne, a consemnat pentru "Cotidianul" c? "Opera lui Dimitrie Cantemir, savantul ?i domnitorul, face o sintez? īntre cultura Orientului ?i a Occidentului. A fost īnalt apreciat de cel mai mare critic al literaturii ruse, V. Belinski, care zicea despre D. Cantemir c? era «foarte iscusit īn filozofie ?i matematic? ?i avea cuno?tin?e mari īn arhitectur?». Istoricul rus N. Bantī?-Kamenski īl considera pe Dimitrie Cantemir «cel mai īnv??at b?rbat īn Rusia timpurilor lui Petru I». Voltaire scrie: "Prin?ul Cantemir ... īntrunea talentul vechilor greci, ?tiin?a literelor cu cea a armelor... Dimitrie Cantemir e asumat azi de mai multe ??ri: Romānia, Republica Moldova, Turcia, Rusia (ultimele dou? - ??ri de adop?ie), dar ?i de c?tre Transnistria, care ?i-l revendic? ?i ea (...) ?i īn scrierile literare el e un modern, se distan?eaz? de contemporanii s?i, care mai scriau Letopise?e ale ??rii Moldovei sau greoaiele Stihuri la stem? (...) Timp de 300 de ani, noi, romānii desp?r?i?i de grani?e, ne-am īntīlnit deasupra paginilor scrise de prin?ul Cantemir ?i ne-am recunoscut. Nu ca fiind rude, ci fiind aceia?i. I-am putea spune Cantemir - unificatorul de Limb? Romāneasc? ?i de Con?tiin?? Romāneasc?". footer