Revista Art-emis
Mituri din lumea serviciilor secrete PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 08 Decembrie 2013 22:27

Moruzov-CanarisO alt? fa?? a lui Mihail Moruzov

Despre Mihail Moruzov, ?eful Serviciului Secret de Informa?ii din perioada dictaturii carliste, se spun ast?zi numai lucruri notabile, figura sa este aproape legendar?, fiindu-ne nu numai dificile, ci ?i riscante abord?rile prin care s? desp?r?im realitatea de mit. Am cercetat ?i, în unele privin?e, aprofundat activitatea sa ca director al Serviciului Secret de Informa?ii, determinat fiind de cerin?a imperioas? a document?rii afirma?iei lui Virgil M?gureau, potrivit c?reia „a creat Serviciul Român de Informa?ii dup? modelele structurilor antebelice conduse de Mihail Moruzov ?i Eugen Cristescu”. Am fost, de la bun început, confruntat cu surpriza de a constata c? Virgil M?gureanu nu a ales în serviciul lui Moruzov modelul potrivit contextului intern ?i interna?ional de la începutul anilor '90. La drept vorbind, Moruzov nu a avut o concep?ie despre ceea ce trebuia s? fie un serviciu de informa?ii ?i nici nu cuno?tea doctrinele, organizarea ?i dezvoltarea institu?ional? a altor servicii similare, în primul rând a celor ai c?ror spioni ?i terori?ti, propagandi?ti ?i diversioni?ti atentau la integritatea României Mari.

 

Într-o important? m?sur?, reputa?ia lui Moruzov s-a afirmat pe seama succeselor Serviciului Siguran?ei Statului în prinderea autorilor numeroaselor atentate teroriste ?i alte acte subversive s?vâr?ite de agen?ii serviciilor sovietice în Basarabia ?i extremi?tii unguri, în ?inuturile care s-au unit cu Regatul României. Regulamentul serviciului secret condus de Moruzov era unul extrem de succint ?i nesupus vreunei autorit??i superioare. Liber oric?ror interpret?ri în aplicare, exonerator de sanc?iuni ?i f?r? nici o minim? garan?ie de respect fa?? de drepturile ?i libert??ile cet??eanului. În schimb, Moruzov executa necondi?ionat cerin?ele lui Ernest Urd?reanu, considerate ca fiind din partea lui Carol al II-lea. Ca s? facem parte dreapt? adev?rului, lui Moruzov îi veneau „m?nu??” ?i rug?min?ile „Duduc?i”, Elena Lupescu [Wolf]. Mai mult, „Duduc?i” i-a facilitat ?i utilizarea Serviciului Telefonic Central în scopul intercept?rii convorbirilor oamenilor politici ?i de afaceri în interes propriu, acesta ac?ionând ca un serviciu secret personal.

 

Moruzov mai avea ?i marele handicap al lipsei de instruc?ie ?i cultur?, care s?-i permit? rela?ionarea cu personalit??i sau cu informatori de mare anvergur?, pe m?sura rangului sau. Ori de câte ori trebuia s? se întâlneasc? cu un om din lumea academic?, punea un specialist s?-l înve?e „pe de rost” un mic ghid al conversa?iei. Moruzov nu era nici un cunosc?tor al domeniului serviciilor de informa?ii. Dac? trebuia s? expun? vreo problem?, ruga ori pl?tea ofi?eri de informa?ii, cu care se retr?gea pe Valea Prahovei, s?-i întocmeasc? un rezumat, pe care îl memora ?i expunea drept concluzie a sa. În acest fel, el ap?rea ca fiind bine informat, dar dac? interlocutorul îl for?a s? iasa din cadru, r?mânea a?a cum era în realitate, gol ?i unilateral. Avea îns? o ?iretenie aparte ?i nu ezita s? aplice tertipurile tri?orilor în deciziile esen?ialmente pragmatice ?i lipsite de scupule pe care le lua. Î?i f?cuse obiceiul de a calcula ?i anticipa schimb?rile mini?trilor, pentru a-i p?r?si la timp pe cei care urmau s? plece ?i a-i curta pe cei ce aveau s? urmeze, c?rora le transfera favorurile, aten?iile ?i serviciile f?cute predecesorilor. Serviciul Secret de Informa?ii era subordonat formal ?efului Statului Major. În 1934, când ?ef era generalul Ion Antonescu, iar acesta i-a cerut justificarea cheltuielilor, Moruzov a tras sforile ?i a trecut cu serviciul în subordinea ministrului de r?zboi.

 

Lipsit de o educa?ie pentru via?a în societate, Moruzov fugea de rela?ii ?i se autoizola, înconjurându-se de câ?iva meschini, care-i limitau drastic orizontul, ne las? m?rturia sa Eugen Cristescu. Când a sim?it c? Hitler va deveni st?pânul Europei, a c?utat canale de leg?tur? cu Canaris, pentru a i se pune la dispozi?ie, f?r? ca prim-ministrul Armand C?linescu s? aiba cuno?tin??. Ini?ial, Canaris nu a acceptat decât o comunicare prin ofi?eri de leg?tur?, din partea S.S.I. fiind desemnat locotenent-colonelul Ionescu Micandru. Ulterior, s-a ajuns la primirea lui Moruzov de c?tre Canaris. ?eful Serviciului de Informa?ii al Abwehrului i-a pus lui Moruzov condi?ii grele, cerându-i angajamente ferme în ceea ce prive?te garantarea produc?iei de ?i?ei, a exportului acesteia în Germania, precum ?i securitatea instala?iilor ?i a transporturilor petroliere. Moruzov s-a conformat necondi?ionat cererilor lui Canaris, acceptând ?i prezen?a în România a peste o sut? de agen?i secre?i germani, c?rora le-a eliberat legitima?ii de angaja?i ai S.S.I.. Agen?ii au intrat în România f?r? ?tiin?a Lega?iei României la Berlin, vizele fiindu-le acordate la frontier?, pe baza dispozi?iei lui Moruzov. Nici o autoritate competent? legal a statului român nu a avut cuno?tin?? de acest aranjament. Agen?ii germani au mai primit, ca ajutoare, cca. 200 de membri ai Grupului Etnic German, dota?i ?i ei cu legitima?ii de agen?i ai S.S.I.. Misiunea acestei grup?ri secrete consta în supravegherea respect?rii angajamentelor cerute de Canaris lui Moruzov. Acesta a pus la dispozi?ia agen?ilor germani o proprietate a sa, de la Buda, lâng? Ploie?ti, achizi?ionat? cu bani din fondurile secrete ale SSI, unde s? se poat? campa ?i preg?ti comandourile germane anti-sabotaj.

 

În ceea ce prive?te fondurile secrete aflate la dispozi?ia lui Moruzov, acesta ?i le procura „haiduce?te”, cerându-?i cota parte ?i din ceea ce Malaxa ?i Auschnitt „pierdeau”, iar Carol al II-lea ?i Urd?reanu „câ?tigau” la masa verde a jocurilor de noroc, unde cei doi industria?i l?sau mita cu servieta. „Maiestate, bugetul Serviciului Secret nu permite, a?a c? binevoi?i…”, b?tea apropouri Moruzov, iar regele îl înjura birj?re?te, dar nu-l refuza. Moruzov nu era deloc priceput în ale politicii, dar a acceptat s? fie artizanul unor intrigi politice scandaloase, dup? ordinele regelui sau mofturile „Duduc?i” - via Ernest Urd?reanu. Cu aceea?i non?alan??, Moruzov a instituit o prigoan? neîncetat? împotriva opozi?iei lui Carol - partide sau personalit??i politice. Consecin?ele jocurilor politice orchestrate în aceast? regie colectiv? ?i ale practicilor de poli?ie politic? ale lui Moruzov au fost dezastruoase, ele inducând o permanent? divizare, învr?jbire ?i instabilitate în via?a politic?.

Dup? c?derea lui Moruzov, S.S.I-ul a fost n?prasnic lovit din toate p?r?ile, anatemizat ?i blocat în realizarea sarcinilor sale fire?ti. Agen?ii ?i informatorii b?nui?i erau h?itui?i, autorit??ile refuzau s? mai acorde acoperiri.

 

Dincolo de legend?, discontinuitatea creat?, ?i ca urmare a gre?elilor capitale comise de Moruzov, imposibil de dep??it pe termen scurt, a grevat asupra capacit??ilor informative ?i contrainformative de ap?rare a statului, în condi?iile pr?bu?irii fruntariilor României Mari ?i intr?rii ??rii într-un r?zboi cu schimbare de fronturi.

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer