Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Adina Berciu-Dr?ghicescu & Conf. univ. dr. G.D. Iscru   
Duminică, 17 Noiembrie 2013 21:02
Tricolorul României 7În marile confrunt?ri ale R?zboiului de reîntregire a neamului, din 1916-1919, la trec?torile Carpa?ilor, pe p?mântul Dobrogei, la Cerna ?i la Jiu, pe Neajlov ?i Arge?, apoi la M?r??ti, M?r??e?ti, Oituz, românii au luptat sub drapelele tricolore[278] încredin?ate lor de regele Ferdinand I. La 10 mai 1915, acesta a încredin?at primele drapele urm?toarelor corpuri: Regimentul 2 Gr?niceri, 8 C?l?ra?i, 1 Artilerie de asediu, Divizionului de artilerie de munte Divizionului de obuziere grele al artileriei u?oare.[279] Cu acest prilej a avut loc ceremonia ?intuirii drapelelor. „M . S. Ferdinand a b?tut prima ?int? la fiecare Drapel, celelalte ?inte fiind b?tute de c?tre M.S. Regina, principele Carol, principesa Elisabeta, principele Nicolae ?i al?ii”.[280] Drapelul era tricolor din pânz? de m?tase. Benzile - cusute între ele ?i dispuse vertical în urm?toarea ordine: albastru la hamp?, galben la mijloc, ro?u, fluturând la margine. Acest stindard era acela?i pentru toate armele, variind doar în dimensiuni.[281]
 
Toate inscrip?iile ?i ornamentele au fost pictate pe ambele fe?e în acela?i fel. în centrul drapelului, pe banda galben?, se aflau pictate armele ??rii, a?ezate pe un scut roman, sus?inut de doi lei, sub pavilion, încoronat cu Coroana Regal?, în partea inferioar?, pavilionul era decorat cu Steaua României de r?zboi. Totul este înconjurat cu o ghirland? pictat? din frunze de stejar (argint) ?i lauri (verde), ramurile fiind prinse jos cu o fund? albastr?. In cele patru col?uri se aflau câte doi F de aur, a?eza?i spate în spate ?i înconjura?i cu câte o ghirland? de foi de laur ?i de stejar, totul coronat cu Coroana regal? de aur. Hampa era confec?ionat?.din lemn de mesteac?n sau de frasin. În vederea înf?ptuirii Marii Uniri, la 20 august 1914 s-a constituit de c?tre un grup de transilv?neni din România asocia?ia "Legiunea ardelean?". Steagul acesteia era tricolor, din trei fâ?ii egale ?i orizontale: albastru sus, galben la mijloc ?i ro?u jos (0,80 m x 1,30 m). în col?ul liber de sus are un ciucure de fir.
 
Pe fâ?ia galben?, în lungul ei, sunt a?ezate trei medalioane având capetele îndreptate spre lance; medalioanele îi reprezint? pe Horia, Mihai Viteazul ?i Avram Iancu. Pe fâ?ia albastr? se afl? portretele lui Cri?an ?i Clo?ca. Deasupra celor cinci medalioane, este brodat? cu fir de aur, peste toate cele trei fâ?ii, inscrip?ia: „Legiunea Ardelean?, fondat? la 20 august 1914”. Lancea de lemn are în vârful ei un vultur de bronz. De lance este legat? o panglic? de m?tase tricolor?. Steagul se afl? la Muzeul Militar Na?ional.[282]De asemenea, mai men?ion?m tricolorul Legiunii române din Siberia. Este alc?tuit din trei fâ?ii verticale: albastr?, galben?, ro?ie, de form? p?trat? (0,90cm). De jur împrejur are cusut un galon de fir ?i ciucuri de fir la fiecare col? liber. In câmpul pânzei, peste cele trei culori, are pictat? stema României. Pe celelalte fe?e ale steagului se afl? inscrip?ia cu litere de culoare alb?: „Pentru Românioa Mare 1918 - 1920. Voluntarii români din Serbia”. La cele patru col?uri se afl? pictat? din nou stema României. De lance este legat? o panglic? tricolor?, pe care se afl? brodat? cu fir galben inscrip?ia: „Bucovina, transilvania, Banat” .
 
Deviza lansat? de generalul Eremia Grigorescu, în toamna anului 1916: „Pe aici nu se trece!” a devenit în anul urm?tor deviz? na?ional? arborat? chiar pe unele drapele militare. Pe steagul Regimentului 38 infanterie, care are în centru stema României ?i în cele patru col?uri monograma regelui Ferdinand înconjurat? de o ghirland? de frunze de stejar ?i încoronat?, în partea inferioar?, se afl? inscrip?ia: PE AICI NU SE TRECE. Acelea?i dorin?e de unitate ?i independen?? se afl? imprimate prin simboluri ?i pe steagul Asocia?iei Fo?tilor Voluntari Români, creat? în anul 1924. Acest steag are brodate pe el inscrip?iile: „MURIM MAI BINE-N LUPTA CU GLORIE DEPLIN?/ DECÂT S? FIM SCLAVI IAR??I ÎN VECHIUL NOST P?MÂNT. în cele patru col?uri ale flamurii tricolore sunt scrise cuvintele: TISA/CARPA?I/SIBERIA/ASIAGO”.
 
Drapelul tricolor a simbolizat întotdeauna idealul de unitate na?ional?. El a fluturat biruitor la 27 martie / 9 aprilie, 14 / 28 noiembrie ?i la 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, la toate aceste Adun?ri Na?ionale unde s-a reconstituit pies? cu pies? România Mare. De la 1 decembrie 1918, tricolorul a devenit, în sfâr?it, ?i simbolul unit??ii ?i independen?ei tuturor românilor. Aceste drapele, „pentru vitejia ?i avântul extraordinar cu care au luptat ofi?erii, subofi?erii ?i solda?ii” sub flamurile lor, au fost decorate cu ordine ?i medalii. Pentru bravur? ?i devotamentul remarcabil cu care au luptat ofi?erii ?i subofi?erii ?i solda?ii „diferitelor regimente în cursul primului r?zboi mondial la M?r??e?ti, M?r??ti, Ca?in, Muncelul, N?moloasa etc.”, numeroase drapele au fost decorate cu Ordinul „Steaua României”, cu spada în grad de cavaler ?i panglic? de „Virtutea Militar?”.[284]
 
Spre exemplu, drapelul Regimentului 17 obuziere a fost decorat prin înaltul Decret nr. 5218 din 13 XII 1919: „Pentru bravura ?i îndârjirea cu care au luptat ofi?erii, subofi?erii ?i solda?ii regimentului în toate luptele ofensive ?i retrageri din Transilvania, precum ?i în acelea de pe V?ile Sl?nicului, Le?nu?ului ?i Ca?in, în 1916. Bateriile regimentului au dat un pre?ios concurs infanteriei în ofensiva de la M?r??e?ti ?i Ire?ti. Prin tirul precis ?i eficace, sf?râmând avânturile de asalt, a silit pe inamic s? renun?e la orice fel de atac ?i de a mai rezista pe pozi?iuni bine înt?rite. De asemenea, a preg?tit în perfecte condi?iuni ocuparea Plaiului M?gurei, în 1917”. În ziua de 13 ianuarie 1918, Divizia a 11-a român?, sub comanda generalului Bro?teanu, a intrat în Chi?in?u ?i a fost primit? de popula?ie cu un entuziasm de nedescris. Istoricul Ion Nistor în lucrarea sa Istoria Bucovinei ne relateaz? c?: "Plângea lumea de bucurie la privirea osta?ului român care sub steagurile biruitoare de la Oituz, M?r??ti ?i M?r??e?ti î?i f?cea intrarea triumfal? în capitala Basarabiei care nu mai v?zuse fâlfâind steagurile române?ti din zilele lui Vasile Vod? Lupu ?i Istratie Dabija, întemeietorul ora?ului Chi?in?u".[285]
 
Un moment deosebit l-a constituit Adunarea de la 1 Decembrie 1918.
 
 
Alba Iulia era într-o atmosfer? de s?rb?toare. Martorii oculari pomenesc de nenum?ratele drapele tricolore care erau arborate la ferestre, ora?ul devenise o mare de steaguri. Fiecare comun? a venit cu steagul tricolor, iar oamenii erau îmbr?ca?i în haine de s?rb?toare ?i împodobi?i cu cocarde tricolore.[286] Deasupra por?ii de intrare în cetate, acolo pe unde intrase triumfal Mihai Viteazul ?i unde fusese întemni?at Horea, flutura un drapel imens. A?a cum remarca ziarul parizian „Le Matin” „steagul românesc flutura pe toate cl?dirile publice”. Lucr?rile Marii Adun?ri Na?ionale s-au deschis la ora 10. Fundalul s?lii era decorat cu „un falnic drapel na?ional” ?i cu cetin? de brad. „Adunarea Na?ional? de la Alba Iulia ?i-a avut martirii ei.” Spicuim din relat?rile lui Vasile Goldi? despre acest tragic eveniment. „în preziua învierii na?ionale, din toate p?r?ile Ardealului gr?beau trenurile tixite de români spre Alba Iulia. Sosise un tren lung dinspre Cluj la Teiu?. In u?a unui vagon, fl?c?ul Ioan Arion, înalt, voinic, ca F?t-Frumos din pove?ti, fâlfâia cu mândrie tricolorul românesc. Trenul se opri. In acel moment ploaie de gloan?e izbi în vagoane. O ceat? de bandi?i înarma?i se furi?ase pe acoperi?ul ?i în podul cl?dirilor din sta?iune. Ioan Arion fu lovit drept în inim?. C?zu mort în bra?ele camarazilor. Trupul lui neînsufle?it a fost adus la Alba Iulia ?i a?ezat în biserica ortodox? de unde i s-a f?cut înmormântarea în ziua de 2 decembrie”. Cu toate acestea, patimile românilor datorate iubirii de Tricolor nu se sfâr?iser?. în ziua de 14 februarie 1919, p?rintele Mihai D?nil? din jude?ul Bihor a fost întors din drum de o patru'? de cinci solda?i ?i un ofi?er. Dus la prim?rie, a fost învinuit c? a f?cut rug?ciuni pentru România Mare ?i c? a sfin?it tricolorul românesc în prima duminic? dup? 1 Decembrie, c? a de?teptat sentimentul na?ional în sufletul p?stori?ilor. Noaptea târziu a fost împu?cat ?i aruncat într-un ?an?. În aceea?i zi, alt preot, Isidor Silaghi din Bic?u (jud. Satu Mare), a fost ucis noaptea, dup? ce a fost b?tut ?i batjocorit "pentru c? a colectat bani pentru un steag romanesc.
 
În perioada ce a urmat primului r?zboi mondial ?i dup? recunoa?terea Marii Uniri, înf?ptuit? în anul 1918, de c?tre Conferin?a de pace de la Paris, a fost elaborat? noua stem? a României, prin Legea din 1921. Totodat?, s-a pus ?i problema înzestr?rii unit??ilor militare cu drapele noi. Prin înaltul Decret (nr. 845) din 24 aprilie / 5 mai 1922291, regele Ferdinand a stabilit c? stindardul regal "este format din un pavilion p?trat de culoare vi?inie a panglicii Crucea Mihai Viteazul, înconjurat de un chenar compus din triunghiuri albastre ?i galbene. în mijlocul pavilionului, pe toat? întinderea lui, se g?se?te a?ezat? Crucea Ordinului Mihai Viteazul, având deasupra ei stema regatului României tar? scutul mare. Stindardul M . S. Regina este format dintr-un pavilion p?trat la fel cu cel al stindardului regal, dar rar? Crucea Ordinului Mihai Viteazul". Stindardul A.S.R. Principele mo?tenitor este format dintr-un pavilion p?trat de culoarea albastrului pavilionului na?ional, având, de jur împrejur, un chenar format din triunghiuri ro?ii ?i galbene, iar în mijloc stema Regatului României, tar? scutul mare. [...] Stindardele regale ?i princiare se arboreaz? pe vasele de r?zboi la re?edin?ele regale ?i princiare, precum ?i la edificiile publice în care s-ar g?si Majest??ile lor sau membrii Familiei Regale. Pavilionul bastimentelor de r?zboi este format dintr-un pavilion dreptunghiular în culorile na?ionale având pe galben stema Regatului României. Constitu?ia din 1923 stabiliea la art. 124: „Culorile drapelului României sunt: albastru, galben ?i ro?u a?ezate pe vertical”.
 
În iunie 1923 Ministerul Ap?r?rii Na?ionale a hot?rât ca „Stema s? fie ?esut? nu pictat? ?i nici brodat? pe drapel”. în consecin??, urma ca ministerul s? se adreseze atât industriei na?ionale de ?es?turi precum ?i unor fabrici din Fran?a de la Lyon. Cu toate demersurile f?cute de c?tre Ministerul Ap?r?rii Na?ionale, ac?iunea de confec?ionare a steagurilor mergea greu cu toate c? de aceast? chestiune se interesa chiar regele Ferdinand. Tot în acel an s-au stabilit ?i sumele de la bugetul de stat pe anul 1924, precum ?i num?rul drapelelor. S-a instituit ?i o Comisie de c?tre Marele Stat Major al Armatei care s? fixeze modelele ?i toate celelalte aspecte tehnice. Foarte mult s-a întârziat ?i cu realizarea desenelor pentru modele, opera?ie care a intrat în sarcina pictorului Costin Petrescu (membru al comisiei numit? de Marele Stat Major al Armatei) în perioada 1924-1925.
 
 
În anul 1924 s-au comandat Casei Tassinary et Chatel din Lyon, 110 drapele de infanterie ?i 61 de drapele de artilerie. S-au confec?ionat 33 de stindarde de cavalerie la azilul „Elena Doamna” din Bucure?ti, la atelierele Ligii Culturale din Bucure?ti ?i din ?ar? ?i la atelierul „Regina M?ria”. În ianuarie 1926 s-au expediat în Fran?a toate modelele ?i au fost înmânate armatei la serb?rile din mai 1926.La moartea regelui Ferdinand I s-au schimbat numai cifrele sale regale ?i s-au pus cele ale regelui Mihai. În august 1936, regele Carol al II-lea a dat înaltul Decret privitor la aprobarea înscrierii pe drapele a localit??ilor. Serviciul Istoric al Ministerului Ap?r?rii Na?ionale a fost îns?rcinat cu studierea problemei. În ianuarie 1937, Serviciul Istoric a propus adaptarea sistemului cravatelor de cordoane ale diferitelor ordine, modelele urmând s? se discute ulterior.
 
În 1938, la 16 iunie, s-au încheiat lucr?rile comisiei ordonat? de Ministerul Ap?r?rii Na?ionale ?i prezidat? de generalul A. Costandache, pentru a stabili un model de drapele pentru armata român?. S-au hot?rât urm?toarele: „Culorile în drapel s? fie ?esute iar nu cusute între ele; [...] s? aib? forma p?trat? cu dimensiunile: 1,100 m x 1,100 m. [...] s? fie alc?tuit din dou? foi (pânze) lipite, cu ornamentele stema ?i cifra regal? ?esute, nicidecum brodat?. Stema ??rii, stabilit? prin Legea din 29 iulie 1921, s? fie a?ezat? în centrul drapelului, bro?ând atât pe ro?u cât ?i pe albastru. Stema s? fie simpl?, tar? ghirland?; cifrele regale urmeaz? s? fie a?ezate conform tradi?iei, adic? cu coroana regal? înspre stema ??rii. Cravata drapelului urma s? fie confec?ionat? dintr-un galon de fir galben cu câte o dung? albastr? ?i ro?ie de m?tase (l??imea 5 cm, lungimea s? fie de dou? ori în?l?imea pânzei drapelului, rând cu ciucure de fiecare cap?t). Drapelul urma s? aib? panglici comemorative din r?zboiul de la 1877-1878 ?i 1916-1918. Panglica comemorativ? pentru aceste dou? r?zboaie urma s? fie f?cut? din m?tase natural? în culorile panglicii „Crucea Trecerea Dun?rii de la 1877-1878” ?i a „Crucii Comemorative a R?zboiului 1916-1919” (l??imea 10 cm ?i lungimea 1,1 m). În partea superioar? a panglicii se va broda cifra regelui Carol al II-lea. Pe panglic? se vor broda cu litere de aur localit??ile în care au luptat regimentele respective. Hampa era de 2,5 m f?r? ornamente, f?r? acvil?, iar în partea superioar? urma s? aib? un cartel ?i o acvil?. Cartelul, de dimensiunile unei prisme paralelipipedice, avea pe avers gravat cu litere ro?ii inscrip?ia „Onoare ?i Patrie” iar pe revers, cu litere albastre, denumirea regimentului. Acvila era încoronat? ?i avea aripile deschise, c în anul urm?tor, 1939, s-a alc?tuit un Proiect de Lege relativ la Arborarea Steagului Na?ional ce a fost sanc?ionat în acela?i an. Conform acestui Proiect de Lege „Steagul Na?ional reprezenta simbolul ??rii ?i al suveranit??ii. [...] Culorile simbolice ale Regatului României ?i ale steagului na?ional sunt: albastru, galben ?i ro?u. Steagul se compune din trei fâ?ii egale: albastru (la hamp?), galben la mijloc ?i ro?u fîlfâind liber în aer”. Steagurile Na?ionale, cele ale Reziden?iilor Regale ?i ale prefecturilor de jude?e aveau pictate sau aplicate stema ??rii, a regiunilor sau a jude?elor.' Dimensiunea steagului era de 1,50 m x 1,00 m, dar varia în func?ie de locul unde era arborat ?i de etajul cl?dirii.
 
Un capitol separat era consacrat „modului de p?strare”: „Steagurile na?ionale se p?streaz? în perfecte condi?iuni. Este interzis a se arbora steaguri cu pânza mototolit? (nec?lcat?) sau cu culori alterate, p?tate, decolorate sau alte nuan?e decât cele descrise la art. 2.”
 
La 23 August 1939, în urma tratativelor sovieto-germane de la Moscova a fost semnat „Tratatul de neagresiune dintre U.R.S.S. ?i Germania”, cunoscut ?i sub numele de „Pactul Molotov-Ribbentrop”. Acest pact care a decis împ?r?irea zonelor de influen?? în centrul ?i estul Europei a avut repercusiuni negative asupra unit??ii na?ional-statale a României. Prin notele ultimative din 26 ?i 27 iunie 1940, guvernul sovietic a cerut guvernului român s? cedeze imediat Basarabia (teritoriul Moldovei dintre Prut ?i Nistru) ?i nordul Bucovinei. România nu a avut alternativ? la agresiunea Moscovei. în diminea?a zilei de 28 iunie 1940, prin noul ministru de externe al României, Argetoianu, s-a transmis Moscovei r?spunsul de acceptare a "condi?iilor de evacuare" a teritoriilor Basarabiei ?i nordului Bucovinei. Evacuarea armatei ?i administra?iei române?ti s-a f?cut în condi?ii dramatice,301 soldate cu incidente sângeroase. În acest context desigur c? a fost atacat tricolorul românesc. în Chi?in?u, B?l?i, Ismail, Soroca tricolorul a fost l?sat jos de pe cl?dirile institu?iilor de stat ?i arborat steagul ro?u. La Cern?u?i, comuni?tii „s-au dedat la manifesta?iuni antiromâne?ti, rupând ?i scuipând tricolorul ?i suindu-se pe monumentul Unirii au arborat steagul ro?u”. Astfel de ac?iuni s-au petrecut aproape în toate localit??ile din Basarabia ?i nordul Bucovinei, deoarece Moscova a avut grij? s? infiltreze din timp agen?i comuni?ti ?i provocatori, iar armata, jandarmii ?i poli?ia român? nu au intervenit deoarece respectau ordinul de a nu se l?sa provocate.
 
 
România a suferit al doilea rapt teritorial în urma dictatului de la Viena, de la 30 august 1940, când a fost rupt din trupul României un teritoriu de 43492km2 cu o popula?ie de 2667000 locuitori din care 50,2 % erau români, 37,1% erau maghiari, 2,7% germani, 3,7% evrei ?.a. La teritoriul încorporat Ungariei se aflau ora?ele Satu-Mare, Baia-Mare, Oradea, Cluj, Târgu-Mure?. Sentin?a pronun?at? la Viena de mini?trii de externe ai Germaniei ?i Italiei a reprezentat o grav? violare a dreptului imprescriptibil ?i inalienabil al poporului român la unitatea sa na?ional?. În noaptea premerg?toare dictatului, 29 spre 30 august 1940, Consiliul de Coroan? convocat de regele Carol al II-lea a dezb?tut cererea ultimativ? de la Viena. Votul acestuia a fost motivat de faptul c? a fost nevoit „s? aleag? între salvarea fiin?ei politice a statului nostru ?i posibilitatea dispari?iei lui”.
 
 
Din 30 august 1940, a început pentru popula?ia româneasc? din acele teritorii „calvarul Golgotei”, concretizat în exterminarea ?i eliminarea popula?iei române?ti de aici prin orice mijloace. în acele zile dureroase, etnia, limba român?, credin?a str?bun? ?i tricolorul erau delicte capitale. În num?rul 39 din 22 septembrie 1940, ziarul „Telegraful român” relata „La Cluj, bandi?ii, peren izi?ionând pe un func?ionar român ?i g?sindu-i cocarda tricolor? româneasc?, l-au spintecat cu cu?itele... Unui ??ran român din Beiu?, jud. Bihor, la care s-a g?sit un drapel românesc, i s-au b?tut cuie în corp. I-au b?tut drapelul în spate cu cuie, omorându-l.” - în seara de 11 septembrie, trupele de ocupa?ie horthiste au intrat în satul Cojocna (18 km de Cluj), iar doi ofi?eri ?i 20-30 solda?i au terorizat ?i maltratat popula?ia. Aici „ei au rupt steagurile române?ti de la ?coli ?i le-au c?lcat în picioare. Tot aici au distrus drapelul românesc de pe frontispiciul episcopiei din Sighet”.
În comuna Mesteac?n, jud. Cluj, în 1942, jandarmii horthi?ti au intrat în casa s?tencei Sano Anica, au perchezi?ionat totul ?i au g?sit „într-o lad? patru buc??i de panglici tricolore” pe care le descususe de pe costumul na?ional al fetei. Au legat-o, au b?tut-o, „i-au pus banii ?i panglicile în mân? ?i au purtat-o de-a lungul satului, for?ând-o s? strige: cine are bani române?ti sau panglici române?ti, va p??i la fel ca mine”.
În satul Chiuz?plac, un ??ran a fost obligat s? înghit? drapelul tricolor t?iat în fâ?ii.
 
ANEXE
 
LEGE nr.75 din 16 iulie 1994
privind arborarea drapelului României, intonarea imnului na?ional ?i folosirea sigiliilor cu stema României de c?tre autorit??ile ?i institu?iile publice
Textul actului publicat în M.Of. nr. 237/26 aug. 1994Parlamentul României adopt? prezenta lege.
 
CAPITOLUL 1
Arborarea drapelului României
Art. 1. - Modelul drapelului României ?i intensitatea culorilor acestuia sunt cele prev?zute în anexa nr. 1.
Drapelul României are form? dreptunghiular?. L??imea drapelului este egal? cu 2/3 din lungimea acestuia, iar dimensiunile fâ?iilor culorilor sunt egale.
Art. 2. - Drapelul României se arboreaz? în mod permanent:
a) pe edificiile ?i în sediile autorit??ilor ?i institu?iilor publice;
b) la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al institu?iilor de înv???mânt ?i cultur?;
c) la punctele pentru trecerea frontierei, precum ?i la aeroporturile cu trafic interna?ional;
d) ca pavilion pentru navele de orice fel ?i alte ambarca?iuni ce navigheaz? sub pavilion românesc.
Art. 3. - Drapelul României se arboreaz? temporar:
a) cu prilejul zilei na?ionale a României ?i al altor s?rb?tori na?ionale, în locurile publice stabilite de autorit??ile locale;
b) cu ocazia festivit??ilor ?i ceremoniilor oficiale cu caracter local, na?ional ?i interna?ional, în locurile unde acestea se desf??oar?;
c) cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de ?efi de stat ?i de guvern, precum ?i de înalte personalit??i politice reprezentând principalele organisme interna?ionale interguvernamentale, la aeroporturi, g?ri, porturi ?i pe diferite trasee;
d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;
e) cu ocazia desf??ur?rii competi?iilor sportive, pe stadioane ?i alte baze sportive;
f) în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale ?i al sec?iilor de votare.
Art. 4. - Drapelul României poate fi arborat de persoane fizice la domiciliul sau re?edin?a lor, precum ?i de persoane juridice, altele decât cele prev?zute la art. 3, la sediile acestora.
Art. 5. - Drapelul României se arboreaz? la sediul misiunilor diplomatice ?i oficiilor consulare ale statului român din str?in?tate, precum ?i la re?edin?a ?efilor misiunilor diplomatice ?i oficiilor consulare, potrivit uzan?elor de protocol.
De asemenea, drapelul României se arboreaz? sub form? de fanion, pe mijloacele de transport ale ?efilor de misiuni diplomatice ?i oficii consulare române, în deplas?rile oficiale ale acestora.
Art. 6. - Drapelul României în bern? se arboreaz? în zilele de doliu na?ional, stabilite de Guvern.
Art. 7. - Drapelele altor state se pot arbora pe teritoriul României numai împreun? cu drapelul na?ional ?i numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivit??i ?i reuniuni interna?ionale, pe cl?diri oficiale ?i în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor prezentei legi.
Arborarea drapelului României la manifest?rile care se desf??oar? sub egida organiza?iilor interna?ionale se face potrivit reglement?rilor ?i uzan?elor interna?ionale.
În locurile în care se arboreaz? drapelul României poate fi arborat ?i drapelul Consiliului Europei.
Art. 8. - În situa?ia în care o dat? cu drapelul României se arboreaz? ?i unul sau mai multe drapele de stat str?ine, drapelul României se arboreaz? astfel:
a) când drapelul României se arboreaz? al?turi de un singur drapel de stat str?in, drapelul României se va a?eza în stânga, privind drapelele din fa??;
b) când drapelul României se arboreaz? al?turi de mai multe drapele de stat str?ine ?i num?rul drapelelor este impar, drapelul României se va a?eza în mijloc. Dac? num?rul drapelelor este par, drapelul României va fi a?ezat în stânga drapelului împreun? cu care ocup? centrul, privind drapelele din fa??.
Toate drapelele de stat care se arboreaz? vor avea dimensiuni egale ?i vor fi amplasate la acela?i nivel.
 
CAPITOLUL 2
Intonarea imnului na?ional al României
Art. 9. - Imnul na?ional al României este "De?teapt?-te române", redat în anexa nr. 2.
În interpretare vocal? prescurtat?, imnul na?ional al României se intoneaz? potrivit textului ?i partiturii prev?zute în anexa nr. 3.
În interpretarea fanfarelor sau a altor forma?ii instrumentale, muzica imnului na?ional se intoneaz? o singur? dat?.
Art. 10. - Imnul na?ional al României se intoneaz?:
a) la festivit??ile ?i ceremoniile oficiale na?ionale, precum ?i la ceremoniile oficiale cu caracter interna?ional;
b) la deschiderea ?i închiderea emisiunilor sta?iilor "Radio România" ?i "Televiziunea Român?", în interpretare vocal?;
c) cu prilejul vizitelor întreprinse în România de ?efi de stat ?i de guvern;
d) în cadrul ceremoniilor militare, conform regulamentelor militare;
e) pe stadioane ?i alte baze sportive, cu ocazia desf??ur?rii competi?iilor sportive oficiale interna?ionale în care este reprezentat? România;
f) la deschiderea fiec?rei sesiuni a Camerelor Parlamentului;
g) la începutul programului zilnic în ?colile primare ?i gimnaziale.
Art. 11. - Imnul na?ional al României poate fi intonat ?i la alte manifest?ri organizate în unit??i de înv???mânt sau alte institu?ii de cultur?.
Art. 12. - La începutul manualelor ?colare: abecedare, manuale de citire pentru ciclul primar, manuale de limba ?i literatura român?, manuale de istorie ?i manuale de limba matern? pentru minorit??i se tip?re?te textul imnului na?ional al României prev?zut în anexa nr. 3.
Art. 13. - Imnul na?ional al României se intoneaz? vocal ?i se public? oficial numai în limba român?.
Art. 14. - Imnul na?ional al altor state se intoneaz? cu prilejul vizitelor, festivit??ilor ?i ceremoniilor oficiale cu caracter interna?ional, împreun? cu imnul na?ional al României, înaintea acestuia.
 
CAPITOLUL 3
Folosirea sigiliilor cu stema României de c?tre autorit??ile ?i institu?iile publice
Art. 15. - Autorit??ile ?i institu?iile publice, precum ?i misiunile diplomatice ?i oficiile consulare ale statului român din str?in?tate vor folosi sigilii cu stema României, având înscris? denumirea proprie.
Art. 16. - Conduc?torii autorit??ilor ?i institu?iilor publice sunt r?spunz?tori pentru p?strarea ?i utilizarea legal? a sigiliilor cu stema României.
P?strarea ?i utilizarea sigiliilor pot fi încredin?ate unor persoane special desemnate.
Art. 17. - Sigiliile cu stema României pentru autorit??ile ?i institu?iile publice se execut? de Regia Autonom? "Monet?ria Statului".
Ministerul Ap?r?rii Na?ionale, Ministerul de Interne ?i Serviciul Român de Informa?ii pot executa sigiliile proprii în unit??ile specializate din subordinea lor.
Art. 18. - În caz de pierdere a unui sigiliu cu stema României, conduc?torul autorit??ii sau institu?iei publice este obligat s? în?tiin?eze imediat organele teritoriale ale Ministerului de Interne ?i s? publice pierderea acestuia în Monitorul Oficial al României. Art. 19
Regimul stabilit prin prezentul capitol se aplic? sigiliilor, ?tampilelor, precum ?i matri?elor timbru sec pe care se imprim? stema României.
 
CAPITOLUL 4
Dispozi?ii finale
Art. 20. - Cet??enii sunt datori s? manifeste respect fa?? de drapelul ?i imnul na?ional al României ?i s? nu comit? nici un act prin care s-ar aduce ofens? acestora.
Art. 21. - La ceremoniile de arborare a drapelului, precum ?i la intonarea imnului na?ional, cu prilejul solemnit??ilor, asisten?a va sta în picioare, b?rba?ii se vor descoperi, iar militarii de toate gradele vor da onorul conform regulamentelor militare.
Art. 22. - În aplicarea prezentei legi, Guvernul va adopta norme referitoare la arborarea drapelului României ?i intonarea imnului na?ional, în func?ie de natura ac?iunilor ?i manifest?rilor, precum ?i de atribu?iile specifice care revin autorit??ilor ?i institu?iilor publice. La stabilirea acestor norme se vor avea în vedere reciprocitatea cu celelalte state ?i uzan?ele interna?ionale în materie.
Art. 23. - Formele ce se cer a fi îndeplinite pentru confec?ionarea sigiliilor cu stema României, modelul sigiliilor, p?strarea ?i utilizarea acestora, precum ?i scoaterea din folosin?? a sigiliilor uzate sau care devin nefolosibile, ca urmare a modific?rii structurii sau desfiin??rii unor autorit??i sau institu?ii publice, se stabilesc prin hot?râre a Guvernului.
Art. 24. - Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrant? din prezenta lege.
Art. 25. - Pe data intr?rii în vigoare a prezentei legi sunt ?i r?mân abrogate: Legea nr. 33/1977 pentru aprobarea imnului de stat al Republicii Socialiste România, publicat? în Buletinul Oficial nr. 111 din 28 octombrie 1977; Decretul nr.90/1977 privind instituirea drapelului de lupt? al g?rzilor patriotice ?i reglementarea acord?rii acestuia, publicat în Buletinul Oficial nr. 36 din 27 aprilie 1977, precum ?i orice alte dispozi?ii contrare.
Aceast? lege a fost adoptat? de Camera Deputa?ilor în ?edin?a din 29 martie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74, alin (2) din Constitu?ia României. p. Pre?edintele Camerei Deputa?ilor, Ioan Gavra Aceast? lege a fost adoptat? de Senat în ?edin?a din 6 iulie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74, alin (2) din Constitu?ia României.
Pre?edintele Senatului, prof. univ. dr. Oliviu gherman
 
ANEXA 1
Drapelul României se g?se?te în Monitorul Oficial nr. 237 din 26 august 1994.
 
ANEXA 2
„DE?TEAPT?-TE ROMÂNE”
De?teapt?-te, române, din somnul cel de moarte,/ În care te-adâncir? barbarii de tirani!/ Acum ori niciodat? croie?te-?i alt? soarte,/ La care s? se-nchine ?i cruzii t?i du?mani!/ Acum ori niciodat? s? d?m dovezi la lume/ C?-n aste mâni mai curge un sânge de roman,/ ?i c?-n a noastre piepturi p?str?m cu fal?-un nume/ Triumf?tor în lupte, un nume de Traian!/ Înal??-?i lata frunte ?i caut?-n giur de tine,/ Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;/ Un glas ei mai a?teapt? ?i sar ca lupi în stâne,/ B?trâni, b?rba?i, juni, tineri, din mun?i ?i din câmpii!/Privi?i, m?re?e umbre, Mihai, ?tefan, Corvine,/ Româna na?iune, ai vo?tri str?nepo?i,/ Cu bra?ele armate, cu focul vostru-n vine,/ „Via??-n libertate ori moarte!” strig? to?i./ Pre voi v? nimicir? a pizmei r?utate/ ?i oarba neunire la Milcov ?i Carpa?i!/ Dar noi, p?trun?i la suflet de sfânta libertate,/ Jur?m c? vom da mâna, s? fim pururea fra?i!/ O mam? v?duvit? de la Mihai cel Mare/ Pretinde de la fii-?i azi mân? d-ajutori,/ ?i blast?m? cu lacrimi în ochi pe ori?icare,/ În astfel de pericol s-ar face vânz?tori!/ De fulgere s? piar?, de tr?snet ?i pucioas?,/ Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,/ Când patria sau mama, cu inim? duioas?,/ Va cere ca s? trecem prin sabie ?i foc!/ N-ajunse iataganul barbarei semilune,/ A c?rui pl?gi fatale ?i azi le mai sim?im;/ Acum se vâr? cnuta în vetrele str?bune,/ Dar martor ne e Domnul c? vii nu o primim!/ N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,/ Al c?rui jug din seculi ca vitele-l purt?m;/ Acum se-ncearc? cruzii, în oarba lor trufie,/ S? ne r?peasc? limba, dar mor?i numai o d?m!/Români din patru unghiuri, acum ori niciodat?/ Uni?i-v? în cuget, uni?i-v?-n sim?iri!/ Striga?i în lumea larg? c? Dun?rea-i furat?/ Prin intrig? ?i sil?, viclene uneltiri!/ Preo?i, cu cruce-n frunte! c?ci oastea e cre?tin?,/ Deviza-i libertate ?i scopul ei preasfânt./ Murim mai bine-n lupt?, cu glorie deplin?/ Decât s? fim sclavi iar??i în vechiul nost' p?mânt!

ANEXA 3
De?teapt?-te, române, din somnul cel de moarte,/ În care te-adâncir? barbarii de tirani!/ Acum ori niciodat? croie?te-?i alt? soarte,/ La care s? se-nchine ?i cruzii t?i du?mani!// Acum ori niciodat? s? d?m dovezi la lume/ C?-n aste mâni mai curge un sânge de roman,/ ?i c?-n a noastre piepturi p?str?m cu fal?-un nume/ Triumf?tor în lupte, un nume de Traian!// Privi?i, m?re?e umbre, Mihai, ?tefan, Corvine,/ Româna na?iune, ai vo?tri str?nepo?i,/ Cu bra?ele armate, cu focul vostru-n vine,/ „Via??-n libertate ori moarte!” strig? to?i./ Preo?i, cu crucea-n frunte! c?ci oastea e cre?tin?,/ Deviza-i libertate ?i scopul ei preasfânt./ Murim mai bine-n lupt?, cu glorie deplin?,/ Decât s? fim sclavi iar??i în vechiul nost' p?mânt!
---------------------------------
[277] N. Iorga, Voin?a ob?tii române?ti, Bucure?ti, Ed. Militar?, 1983, p. 16-17.
[278] C. Berariu, op. cit., p. 21; Al. Vasile, op. cit., p. 28.
[279] Tiberiu St?nciulescu, Drapelul armatei sub domnia M. S. Regelui Ferdinand, Bucure?ti, 1916, p. 21.
[280] Ibidem, p. 22. 97
[281] Ibidem, p. 24. Drapelul artileriei: 0,60 x 0,65; drapelul infanteriei: 1,10 x 0,80; drapelul Marinei de R?zboi: 1,50 x 0,80.
[282] Catalogul colec?iilor, p. 387-389.
[283] C. Berariu, op. cit., p. 22.
[284] Arhiva Marelui Stat Major, Min. de R?zboi, Serviciul Istoric, dosar 250/1928, f. 68-72
[285] Ion Nistor, Istoria Bucovinei. Bucure?ti, Ed. H umani tas. 1991, p. 284.
[286] Ioan Scurtu, Alba Iulia, 1 Decembrie 1918, Bucure?ti, Ed. Sport Turism, 1988, p.83-85.
footer