Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gic? Manole   
Duminică, 10 Noiembrie 2013 21:38
Prof. dr. Gic? Manole, art-emisDe câteva decenii, îndeosebi dup? ce mass-media video a devenit precump?nitoare în a „informa” ?i „forma” opinia public? ?i cu privire la evenimentele legate de Al Doilea R?zboi Mondial, pe posturile de televiziune cu profil istoric sunt programate/reprogramate cu obstina?ie diverse episoade dintr-un serial extrem de folositor, serial numit „Apocalipsa dup? Hitler”. Nu încape nicio îndoial? c? serialul în cauz? pune accentul acolo unde trebuie, subliniind responsabilitatea/vinov??ia Germaniei lui Adolf Hitler în declan?area catastrofei reprezentat? de ultimul r?zboi mondial. Serialul de care vorbesc a fost/este urm?rit de milioane/zeci de milioane de oameni – dintre care cei mai importan?i sunt tinerii - contribuind la informarea acestora despre ultimul r?zboi mondial.
În ceea ce m? prive?te, consider c? tot ce ceea ?ine de începuturile celui De-Al Doilea R?zboi Mondial, toate evenimentele politico-diplomatice/militare ce l-au preg?tit, l-au f?cut posibil, ?ine de cunoa?tere ?i responsabilitate istoric?, ?i nicidecum de o a?a-zis? „curiozitate istoric?”.[1]  A. J. P. Taylor ar avea dreptate doar dac? despre ultimul conflict mondial nu s-ar folosi, cu o st?ruin?? greu de justificat, cli?eele propagandistice, minciuna prin omisiune, de c?tre un segment important din mass-media video, cu un pronun?at caracter tenden?ios. A existat, desigur, o „Apocalips? dup? Hitler”, deoarece crimele planificate ?i executate, în numele celui mai abject rasism, de c?tre Germania nazist? au pus sub un imens semn de întrebare civiliza?ia occidental?, cât ?i condi?ia uman? în ansamblul ei. Hitler, dar ?i Stalin au fost ?i vor continua s? r?mân? parte inseparabil? a aceluia?i R?u absolut. A-i judeca separat, a face distinc?ie între ei, a-l considera pe Hitler drept singurul vinovat de catastrofa istoric? început? în 1939, iar pe Stalin nu, constituie un semn de grav?, vinovat? eroare de analiz? istoric?.

Dup? cum evolueaz? starea de fapt de ani buni, cei din spatele acestei gigantice ma?in?rii propagandistice profit? de un public superficial, credul, aculturalizat, pentru a-?i impune punctul de vedere: declan?area celui De-al Doilea R?zboi Mondial a fost doar opera lui Hitler ?i a celui De-al Treilea Reich. Nici vorb? ca Stalin ?i U.R.S.S. s? fi avut vreo vin? în tragicele evenimente! Stalin voia doar „pace”, „neutralitate”, „prietenie” în numele revolu?iei proletariatului, deja victorioas? pe o ?esime din suprafa?a globului! În?elegerile de la Moscova cu Hitler? Doar o mi?care tactic? a „genialului”[2]  Stalin, prin intermediul c?rora „pa?nica”, „neutra” Uniune Sovietic?, amenin?at? de moarte, nu-i a?a, de ??rile Baltice, Finlanda, România, Polonia, trebuia s?-?i consolideze „glacisul strategic”, atât de necesar securit??ii sale! De altfel, spre sfâr?itul deceniului patru al secolului XX, iar afirma?ia a fost f?cut? de acela?i A. J. P. Taylor, Uniunea Sovietic?, chipurile, nu voia „altceva decât s? fie l?sat? în pace”.[3]  Asemenea abera?ie, de?i este sus?inut? de un nume ilustru, este imposibil de acreditat, c?ci este contrazis? violent de îns??i starea de fapt istoric?. Un asemenea punct de vedere ascunde interese ce pot fi detectate cu u?urin??. Este imposibil a sus?ine c? pactul banditesc de la Moscova (23 august 1939) „nu este un pact de împ?r?ire”[4]  teritorial? între Germania ?i U.R.S.S., cum a sus?inut A. J. P. Taylor, când realitatea este exact pe dos. Sau c? U.R.S.S., în anii ’39, ’40 ai secolului XX, prin politica promovat? în planul rela?iilor interna?ionale, nu a avut alt scop decât retragerea în spatele frontierelor, neutralitatea, a?adar, s? fie l?sat? în pace. Numai c?, a?a dup? cum spuneam, lucrurile au stat diametral opus: U.R.S.S. a fost l?sat? „în pace” inclusiv de Germania, dup? 23 august 1939, nemaivorbind de statele europene ce au avut „norocul” s?-i fie vecine; dar „l?sat? în pace” „pa?nica” U.R.S.S. va ataca premeditat to?i vecinii s?i europeni, probând, nu-i a?a, o puternic? dorin?? „de pace ?i prietenie”!

Rezumând, consider?m c? dac? este justificat? sintagma „Apocalipsa dup? Hitler”, tot atât de necesar? - c?ci istoria îns??i a validat-o - ?i justificat? este ?i sintagma „Apocalipsa dup? Stalin”. Tocmai spre a demonstra vinov??ia de net?g?duit a Uniunii Sovietice în preg?tirea ?i declan?area ultimului r?zboi mondial, ?i-a scris Victor Suvorov/Vladimir Rezun c?r?ile sale demascatoare[5]. Efectul dezv?luirilor lui Victor Suvorov, cu foarte pu?ine excep?ii[6] , a fost pân? acum unul nesemnificativ, dovad? a „încremenirii” judec??ii istoricilor într-o stare eronat?, cu totul contraproductiv?, captiv? unei propagande globale, dup? care Germania ?i Adolf Hitler sunt singurii responsabili de dezastrul ab?tut asupra omenirii între anii 1939 - 1945. A?adar, niciun film documentar cu caracter istoric nu eviden?iaz? rolul nefast jucat de Uniunea Sovietic?, de dictatorul acesteia, Stalin, în declan?area ultimului r?zboi mondial. Niciun istoric de marc?, cu excep?ia unor nesemnificante, rare excep?ii, nu este dispus s? sublinieze rolul decisiv pe care ?i l-a asumat cu bun? ?tiin?? dictatorul sângeros de la Kremlin în gr?birea deznod?mântului de la începutul lunii septembrie 1939. „Apocalipsa” a fost provocat? doar de Hitler ?i Germania! Lev Tro?ki, în 1936, cuno?tea ce rol important l-a avut Stalin în netezirea drumului spre putere pentru Hitler, de vreme ce noteaz? c? „f?r? Stalin n-ar fi existat Hitler”[7] , iar în noiembrie 1939, când r?zboiul devenise o certitudine, Tro?ki tot pe tiranul de la Kremlin îl ar?ta cu degetul: „Stalin a dat mân? liber? lui Hitler… ?i a împins Europa în r?zboi”[8] .

Lev Tro?ki fusese, al?turi de Lenin, Buharin, Kamenev, Zinoviev etc., unul dintre „p?rin?ii fondatori” ai Uniunii Sovietice. El teoretizase necesitatea exportului de revolu?ie sovietic? în toat? lumea ?i cuno?tea mai bine ca oricine strategia secret? de expansiune a statului sovietic, strategie inclus? în chiar actul de constituire a U.R.S.S., ce cuprindea, în opinia avizat? a lui Victor Suvorov, „o declara?ie deschis? ?i direct? de r?zboi f?cut? restului lumii”[9] . U.R.S.S., constituit? la 1922, reprezenta în opinia liderilor sovietici doar începutul, nucleul unei viitoare Republici Sovietice Universale. Pân? atunci îns?, noul stat trebuia consolidat temeinic printr-o politic? de supraindustrializare, în care industria de armament va avea rolul cel mai important. Exact acest obiectiv l-a atins Stalin. A reu?it, într-un anonimat perfect, sacrificând vie?ile a zeci de milioane de oameni[10] , s? transforme, din 1927 pân? în 1941, Uniunea Sovietic? în cea mai înarmat? ?ar? din lume. Desigur, înarmarea aceasta monstruoas? nu era f?cut? pentru a promova o politic? de pace, ci una de r?zboi. Or, un nou r?zboi european, ca ?i primul, gândea Stalin, ducea direct la un conflict de propor?ii planetare. Exista un „mic” impediment în atingerea obiectivului: popoarele Europei voiau pacea. De aici politica arhicunoscut? a perioadei interbelice zis? a securit??ii colective. ?i atunci, „Ce-i de f?cut?”, vorba lui N. G. Cernî?evski[11] dac? lumea nu mai vrea r?zboi ?i vrea pace? Nimic altceva, decât de a?teptat apari?ia în Germania a unui „agitator de talent”, cu certe calit??i oratorice, cum ar fi Hitler, de exemplu, dublat de o ur? visceral? fa?? de ceea ce ura ?i Stalin la fel de mult: pacea „burghez?”, ordinea „capitalist?”, garantat? prin tratatul de pace de la Versailles. Apari?ia lui Hitler pe scena politicii germane a reprezentat pentru Stalin exact ceea ce el avea nevoie: un tulbur?tor al ordinii „capitaliste”, un poten?ial distrug?tor al „putredelor democra?ii capitaliste”. A?adar, pentru grupul de putere din jurul lui Stalin, cât ?i pentru Stalin însu?i, apari?ia lui Hitler însemna c? Sp?rg?torul de Ghea?? al revolu?iei mondiale ap?ruse. Trebuie ajutat s? ajung? la putere, c?ci odat? ajuns în vârful piramidei Sp?rg?torul de Ghea?? va declan?a r?zboiul. Exact de ceea ce avea nevoie Kremlinul, c?ci prin r?zboi putea spori cu alte republici sovietice m?rea?a U.R.S.S.! Într-o prim? etap? vor fi incluse statele vecine, apoi nu vor sc?pa nici cele din Vest! Cine ?tie unde se va opri t?v?lugul eliberator al nemuritoarei U.R.S.S.? La Paris? La Londra? La Berlin? La Atlantic?[11]  Astfel, în baza cercet?rilor efectuate în arhive etc., fostul agent GRU, Victor Suvorov, demonstreaz? c? Stalin ?i Uniunea Sovietic? au preg?tit în secret un uria? plan strategic ofensiv cu scopul de a „elibera” Europa atunci când situa?ia ar fi permis-o sau preg?tirile de atac erau încheiate. În acest plan gigantic de ocupare a Europei, pactul pe care Stalin l-a încheiat cu Hitler constituia doar o etap?. Teritoriile pe care U.R.S.S. le-a anexat, ca urmare a protocolului adi?ional secret, constituiau doar un mic pas înainte, în viziunea lui Stalin, iar cel mai important fapt în „pasul înainte” f?cut de U.R.S.S. l-a reprezentat faptul c?, prin împ?r?irea Poloniei cu Al Treilea Reich, aceasta avea grani?? comun? (subl. ns.) cu Germania. Deplasând grani?ele sovietice spre vest cu 200-500 de kilometri, Stalin urm?rea crearea unor condi?ii strategice care s?-i permit? atacul prin surprindere asupra Germaniei, dar ?i a României.

Pentru început, STAVKA planificase atacarea ?i distrugerea atât a României, cât ?i a Germaniei, la mijlocul anului 1941[13]. C? Victor Suvorov are perfect? dreptate o dovede?te întreaga preg?tire militar? a Uniunii Sovietice din 1939 pân? la mijlocul anului 1941. Din acest motiv a dat Stalin ordine ca la frontiera vestic? nu s? înt?reasc? liniile defensive în eventualitatea unei agresiuni, ci, mai mult, le-a distrus pe cele vechi[14]. La câteva luni dup? semnarea pactului de la Moscova, toate statele europene vecine cu U.R.S.S. au devenit victime ale acesteia, fiind distrus?, pe aceast? cale, cu brutalitate, de la Nord la Sud, orice barier? desp?r?itoare între cele dou? imperii totalitare, creându-se condi?ii ideale pentru agresiune reciproc?. Se ?tie, dup? ce a partajat Polonia cu Stalin, Hitler a declan?at o serie de ofensive în Nordul ?i Vestul Europei, elanul s?u ofensiv fiind oprit doar de Canalul Mânecii. Îns?, în ciuda a?tept?rilor ?i a propunerilor germane de pace, Anglia, izolat? ?i asediat? în propriul s?u arhipelag, nu capitula. Mai mult, se pune în fruntea unei lupte disperate, iar Winston Churchill adopt? o strategie de subminare/diversiune folositoare par?ial: „Da?i foc Europei!”.

Ce f?cea Stalin când Germania ocupa Vestul Europei? Preg?tea „m?rea?a” U.R.S.S. pentru ap?rare? Nu. În acest r?stimp, Stalin decreteaz? serviciul militar obligatoriu (1 septembrie 1939), trece industria sovietic? în regim de r?zboi (din ianuarie 1939)[15], transfer? rezervele strategice ale Armatei Ro?ii la frontiera vestic? (cu Germania ?i România), militarizeaz? C.C. al P.C.U.S. prin introducerea în interiorul s?u a zeci de generali de elit?, porunce?te construc?ia a 100.000 (subl. ns.) de avioane de bombardament ofensiv Suhoi-2 ?i, ca urmare a unei hot?râri ultrasecrete, la 19 august 1939 (pactul cu Hitler înc? nu fusese semnat), a decretat o mobilizare general? ultrasecret? de dimensiuni uria?e, nemaiîntâlnit? în istorie. Data de 19 august 1939, când Stalin ordon?, în cel mai mare secret, mobilizarea a milioane de oameni, dovede?te c? dictatorul de la Kremlin, în viziunea lui Victor Suvorov, „luase deja o hot?râre ?i pusese în mi?care ma?ina mobiliz?rii într-o direc?ie f?r? întoarcere, care în orice situa?ie interna?ional? f?cea inevitabil cel de-al doilea r?zboi mondial”[16]. Pactul pe care Stalin l-a semnat cu Hitler nu era, în ochii Kremlinului, decât o etap? necesar?, de parcurs ?i nimic mai mult. Iat? de ce nici nu se uscase cerneala de pe semn?turile celor doi mini?tri de externe, c? Stalin î?i striga bucuria de a-?i fi în?elat partenerul[17].

Pentru dictatorul de la Kremlin pactul cu Hitler reprezenta doar o cerin?? a contextului politic al momentului. Îns??i concep?ia de baz? a sa ?i a P.C.U.S. îi impunea acest lucru: „R?zboiul, declara Stalin, poate întoarce cu susul în jos orice în?elegere… în orice moment (C.C. al P.C.U.S. - n. ns.) [poate] s? anuleze toate alian?ele ?i acordurile de pace cu statele imperialiste ?i burgheze ?i astfel s? le declare r?zboi”[18] . R?zboiul trebuie declarat „imperialismului”, dup? Stalin, doar atunci când du?manii ?i-au epuizat for?ele ?i dup? ce „capitali?tii se vor încol?i între ei ca ?i câinii”[19]. Toate acestea sunt declara?ii f?cute de Stalin în deceniul trei al secolului XX, când, practic, nimeni nu amenin?a Uniunea Sovietic?. Ele dovedesc caracterul premeditat agresiv al tuturor ac?iunilor guvernului sovietic în plan extern în perioada interbelic?, responsabilitate pe care o are în declan?area ultimei conflagra?ii mondiale[20]. Iat? de ce istoricii sovietici/ru?i mint când vorbesc despre ziua de 22 iunie 1941, ca despre data intr?rii U.R.S.S. în r?zboi. Uniunea Sovietic? a intrat în Al Doilea R?zboi Mondial chiar din prima zi a începerii acestuia - 1 septembrie 1939, iar g?selni?a cu existen?a unei perioade „prebelice” (1939-1941) pentru statul sovietic se dovede?te a fi doar propagand? mâr?av?. Dup? ce Hitler atac? Polonia (1 septembrie 1939) cu binecuvântarea lui Stalin, acesta declar? c? statul sovietic este „neutru” în r?zboiul declarat de Anglia ?i Fran?a Germaniei, la 3 septembrie 1939. „Neutrul” Stalin î?i dovede?te aceast? calitate, într-o prim? faz?, pe 17 septembrie 1939, dat? la care Armata Ro?ie atac? mi?ele?te Polonia, ocupând partea estic? a acesteia. Crimele comise de armata sovietic? în Polonia, masacrarea prizonierilor de r?zboi polonez (vezi cazul Katyn), complicitatea la agresiunea ?i distrugerea unui stat vecin, a?adar, nu-s opera?iuni de r?zboi, ci ac?iuni „neutre”, de „eliberare”. În perioada a?a-zis? „prebelic?” Uniunea Sovietic? anexeaz? teritorii de la trei state vecine, pe altele, ??rile Baltice, le anexeaz? definitiv, astfel c? peste 20 de milioane de oameni intr? în robia sovietic?. Ciudat? neutralitate! ?i totu?i, pân? ast?zi doar Germaniei i se arunc? în spate r?spunderea declan??rii ultimului r?zboi mondial, cu toate c? exact aceea?i politic? de for??, agresiv? a dus-o în acei ani ?i Uniunea Sovietic?. Dup? distrugerea ?i împ?r?irea Poloniei, Hitler, în prim?vara lui 1940, aprilie, ocup? Danemarca ?i Norvegia; Stalin, conform protocolului parafat la Moscova în august 1939, anexeaz? ??rile Baltice (iulie 1940). Iar??i avem, în acest exemplu, dou? m?suri de a judeca faptele: Germania înf?ptuie?te, prin ocuparea celor dou? state nordice, un act de r?zboi, pe când Stalin, procedând exact la fel, nu comite niciun act de r?zboi! Tot a?a, în perioada a?a-zis? „neutr?” sau „prebelic?”, „pa?nicul” Stalin amenin?? Finlanda cu r?zboiul, iar când aceasta refuz? s? cedeze teritoriile vizate de dictatorul de la Kremlin o atac? f?r? niciun motiv pe 30 noiembrie 1939, preg?tind ?i un guvern „democrat-popular” pe m?sura inten?iilor sovietice[21]

A?adar, odat? r?zboiul început ?i cu armata german? ocupat? în Vest, Stalin ordonase preg?tiri gigantice, la toate nivelurile de arme, cu scopul unor viitoare opera?iuni ofensive de amploare. De altfel, faptul acesta, precum c? Armata Sovietic? într-un viitor r?zboi european va purta opera?iuni militare pe teritoriu str?in, constituia axa strategiei militare sovietice[22] . În acest sens, Victor Suvorov aduce un argument hot?râtor, anume crearea a 10 corpuri de armat? de desant aerian, spre sfâr?itul deceniului 4 al secolului XX, ?i care cuprindeau un milion de para?uti?ti. Uniunea Sovietic? a fost primul stat din lume care ?i-a organizat armate de desant aerian. În 1939, statul sovietic avea, dup? Suvorov, de dou? sute de ori mai multe trupe de desant aerian decât toate statele lumii la un loc. Germania a început r?zboiul împotriva Poloniei cu 4.000 de para?uti?ti, peste doi ani num?rul acestora va ajunge la câteva zeci de mii. În primul rând cu ajutorul para?uti?tilor, în mai 1941, Germania ocup? insula Creta, reu?ind s? dea o lovitur? zdrav?n? Angliei, alungând-o din estul M?rii Mediterane. Dac? Hitler ?i-a preg?tit trupele de desant aerian pentru ac?iuni ofensive, atunci Stalin în ce scop avea gata opera?ionale, în preajma r?zboiului, 5 corpuri de armat? de desant aerian cuprinzând 500.000 de para?uti?ti? Pentru a-?i ap?ra frontierele amenin?ate de statele vecine men?ionate ceva mai sus ?i care, nu-i a?a, trebuiau incluse în m?rea?a Uniunii Sovietice cu orice pre? întru asigurarea „glacisului ei strategic”? O asemenea armat? de para?uti?ti, de dimensiuni monstruoase, dac? ne referim la faptul c? acest tip de arm?, cu excep?ia Germaniei, era practic inexistent la alte state, era destinat? s? fie vârful de lance al ofensivei „eliberatoare” când dictatorul de la Kremlin o va ordona. C?ci trupele de desant aerian au fost create nu pentru scopuri defensive, ci, în primul rând, ofensive. Astfel, crearea lor n-ar fi avut niciun rost, cu atât mai mult vreun sens, în absen?a purt?rii r?zboiului ofensiv.

- Va urma -


[1] Vezi ultima propozi?ie din cartea lui A. J. P. Taylor, Originile celui de-al doilea r?zboi mondial, Editura Polirom, Ia?i, 1999, p. 213: „R?zboiul început în 1939 a devenit o problem? de curiozitate istoric?.”
[2] Ibidem, p. 179. Cunoscutul istoric britanic n-a avut ezit?ri în a aprecia pactul sovieto-german (Moscova, 23 august 1939), prin care, chipurile, Stalin a „evitat” s? intre în r?zboi în septembrie 1939, drept „o lovitur? genial?” a dictatorului de la Kremlin. Greu de imaginat cum un istoric de talia lui A. J. P. Taylor acceptase exact punctul de vedere oficial sovietic, dup? care participarea U.R.S.S. la partajarea Poloniei împreun? cu Germania nu constituie un act de r?zboi.
[3] Ibidem.
Ibidem, p. 202. Iat? abera?ia sus?inut? de istoricul britanic: „Pactul nu era nici o alian??, nici o în?elegere de împ?r?ire a Poloniei.”
[5] Victor Suvorov, Sp?rg?torul de Ghea??. Cine a declan?at al doilea r?zboi mondial?, Editura Polirom, Ia?i, 1995; idem, Ziua M. Când a început al doilea r?zboi mondial?, Editura Polirom, Ia?i, 2011; idem, Sinuciderea. De ce a atacat Hitler Uniunea Sovietic??, Editura Polirom, Ia?i, 2012. Ultimele dou? titluri ale fostului agent GRU reiau/dezvolt? acelea?i teme din Sp?rg?torul de Ghea??.
[6] I. Ciuperc?, Postfa?? (Origini controversate ale celui de-al doilea r?zboi mondial), la A. J. P. Taylor, op. cit., pp. 233 – 246, unde, printre altele, regretatul istoric ie?ean nu ezit? în a nota c? dac? Victor Suvorov „are dreptate, Planul Barbarossa va trebui rejudecat integral” (p. 244).
[7] Victor Suvorov, Sp?rg?torul de Ghea??, p. 23.
[8] Ibidem.
[9] Ibidem, p. 19.
[10] În Sp?rg?torul de Ghea??, Victor Suvorov apreciaz? „industrializarea” U.R.S.S. de c?tre Stalin drept un genocid planificat. A?a, „Primul r?zboi mondial a fost în întregime un picnic vesel în compara?ie cu industrializarea stalinist?. În patru ani de zile, toate ??rile participante la acest r?zboi au pierdut 10 milioane de oameni; Rusia, prin industrializare, 23 de milioane. Aici, în timp de pace, de dragul tancurilor de autostrad? ?i a avioanelor agresor, Stalin a ucis cu mult mai mul?i oameni. Pacea comunist? s-a dovedit a fi mult mai îngrozitoare decât r?zboiul imperialist (subl. ns.).” (p. 35).
[11] Vezi N. G. Cernî?evski, Ce-i de f?cut?, roman, edi?ia a III-a, traducere de P. Comarnescu ?i A. Ivanovski, Editura pentru Literatur? Universal?, Bucure?ti, 1963.
[12] „Înainte de pactul Molotov-Ribbentrop ?i chiar înainte de venirea lui Hitler la putere, în statele-majore sovietice erau elaborate pe baz? matematic?, planuri de sovietizare a Europei”, Victor Suvorov, op. cit., p. 59. Dup? ce r?zboiul începuse, ?i când pactul sovieto-german p?rea mai trainic ca niciodat?, „Pravda”, din 1 ianuarie 1941, anticipa astfel viitorul: „M?rea?? este patria noastr?: însu?i globul p?mântesc trebuie s? se învârt? nou? ore pentru ca uria?a patrie sovietic? s? intre în nou an al biruin?elor sale. Va veni vremea când globului îi vor trebui pentru aceasta nu nou? ore, ci dou?zeci ?i patru de ore… ?i cine ?tie unde ne va fi dat s? întâmpin?m noul an peste cinci ani, peste zece ani: la ce longitudine, la ce nou meridian sovietic (subl. ns.).” (Ibidem, p. 45). Entuziasmul „Pravdei”, la început de an 1941, delirul provocat de „m?re?ia” Uniunii Sovietice dovedesc c? pân? ?i un redactor oarecare de la abjecta publica?ia a P.C.U.S. cuno?tea c? „eliberarea” Europei întregi se apropia. De subliniat tonul „Pravdei” cu privire la „noul an al biruin?elor sale (U.R.S.S. – n. ns.)”. Cu câteva luni în urm?, Kremlinul repurtase asemenea „biruin?e” prin h?cuirea statelor baltice, distrugerea Poloniei ?i ruperea de teritorii însemnate din patrimoniul na?ional al României ?i Finlandei. Pentru Stalin ?i Uniunea Sovietic? toate aceste acte de r?zboi constituiau doar începutul.
[13] Ibidem, p. 40: „Hitler (cu ajutorul lui Stalin) a nimicit puterea statal? numai într-unul din statele barierei desp?r?itoare. Stalin (f?r? ajutor din alt? parte) a f?cut acest lucru în trei state (Estonia, Lituania, Letonia), a încercat s-o fac? ?i în a patra ?ar? (Finlanda) ?i s-a preg?tit intens s? fac? acest lucru în cea de-a cincea (România), rupând în prealabil din ea o mare bucat? din teritoriu (subl. ns.).”
[14] Ibidem, p. 59.
[15] Idem, Ziua M, p. 81.
[16] Ibidem, p. 140.
[17] În baza pactului banditesc semnat la Moscova, oricât ar p?rea de necrezut, Hitler continu? s? fie declarat ca singurul vinovat – el ?i Germania – de declan?area r?zboiului. Stalin, cu toate c? pactul a fost semnat în biroul s?u, în prezen?a sa, cu prevederi precise impuse în text de el, continu? s? fie absolvit de orice vin?.
[18] Idem, Sp?rg?torul de Ghea??, p. 43.
[19]Ibidem.
[20] În privin?a datei începerii celui De-al Doilea R?zboi Mondial, Victor Suvorov afirm?, cu temei: „Orice încercare de a stabili data exact? la care a început cel de-al doilea r?zboi mondial ?i momentul intr?rii U.R.S.S. în r?zboi ne conduce inevitabil la data de 19 august 1939.” (Ibidem, p. 50). Reamintim: pe 19 august 1939, Stalin decreteaz? în secret mobilizarea general? a Armatei Ro?ii. Dup? Victor Suvorov, în aceast? zi a intrat U.R.S.S. în r?zboi, ?i nu pe 22 iunie 1941, dup? cum înc? sus?in mincinos ?i interesat istoricii ru?i/sovietici.
[21]]C?utând un pretext pentru a ataca Finlanda, NKVD-ul a înscenat un atac armat finlandez asupra Uniunii Sovietice, dup? modelul nazist Gliwice, unde, în noapte de 31 august 1939, un comando german preg?tit de H. Himmler (îmbr?cat în uniforme poloneze) a „atacat” localitatea german? respectiv?. Evident, înscenarea urm?rea s?-i prezinte pe polonezi ca agresori. Incidentul s-a produs la Mainila ?i i-a oferit lui Stalin motivul ca s? atace Finlanda, f?r? vreo declara?ie de r?zboi. Ini?ial, Stalin inten?ionase s? „elibereze” toat? Finlanda de sub jugul „guvernului burghez reac?ionar” finlandez, ordonând formarea unui guvern „popular” cu sediul la Terijoki, pus sub „conducerea” unui cominternist finlandez, Otto Kuusinen. Inten?iile lui Stalin privind Finlanda nu s-au realizat în întregime, doar pentru c? Armata Ro?ie, la începutul opera?iunilor militare, a suferit o înfrângere categoric?, dar ?i din cauza opiniei publice mondiale, care a condamnat, la unison, odiosul atac sovietic.
[22] Ibidem, p. 107: „În viitoarea lupt? vom ac?iona pe teritoriul inamicului. A?a prev?d regulamentele noastre.”
footer