Revista Art-emis
Cine a fost agresorul? (4) PDF Imprimare Email
Cristian Negrea   
Joi, 17 Octombrie 2013 12:43

Barbarossa-1941Hitler i-a luat-o lui Stalin înainte cu câteva zile

Am v?zut cum autonumita pa?nica U.R.S.S. preg?tea o ofensiv? devastatoare împotriva întregii Europe în 1940. Pentru asta i-a dezlegat mâinile Stalin lui Hitler la 23 august 1939 prin pactul Ribbentrop-Molotov, asigurându-i lini?te în est cât timp el se va ocupa de vestul Europei, de Fran?a ?i Marea Britanie. Dar în 1941 problema era rezolvat?, ?i ambele mari puteri europene r?mase st?teau fa?? în fa??, ambele gata de atac. Atâta doar c? Hitler a fost primul care a atacat, iar Armata Ro?ie a fost b?tut?, cel pu?in primul e?alon strategic, cel dispus pe grani??.[1] Ce rol i se rezerva României în planurile lui Stalin ?i în ce m?sur? i se acorda un loc important în planurile de expansiune întocmite de Kremlin? În episoadele precedente am vorbit despre importan?a petrolului în mersul r?zboiului, fapt care f?cea din start România o zon? de interes major pentru ambii adversari. Stalin a abordat cu mare aten?ie frontiera României, s-a preg?tit de atac ?i a concentrat importante for?e ?i mijloace, mai importante decât pe restul frontierei comune cu Germania, de la Marea Baltic? la Marea Neagr?. A acordat o aten?ie deosebit? noii frontiere cu România (cea de dup? ocuparea Basarabiei ?i a Bucovinei de Nord) pentru a da aici o lovitur? mortal? Germaniei prin ocuparea terenurilor petroliere de pe valea Prahovei.  S-a preg?tit intens pentru a n?v?li peste Prut prin Poarta Foc?anilor spre Ploie?ti, pentru a securiza noile cuceriri poten?iale ?i a izola total fluxul de petrol c?tre Germania. Pentru asta planifica securizarea Carpa?ilor ?i ocuparea rapid? a Dobrogei, pentru a împiedica sosirea trupelor germane peste Carpa?i ?i pentru a t?ia posibilitatea de export prin portul Constan?a. Planul era perfect ?i îl vom analiza pe îndelete. Atâta doar c? Hitler i-a luat-o lui Stalin înainte cu câteva zile, pe 22 iunie 1941. Vom vedea care au fost planurile lui Stalin, iar pentru a vedea seriozitatea lor ?i a preg?tirilor pentru invazie, e suficient s? analiz?m ce s-a petrecut ?i cum au reac?ionat trupele sovietice imediat dup? 22 iunie 1941. Se va vedea c? nu prea le ardea de ap?rare, ci doar de atac. Suvorov/Rezun a vorbit multe despre întreg frontul germano-sovietic, dar eu m? voi referi doar la partea noastr? de grani?? comun?, din nordul Bucovnei pân? la Marea Neagr?, ?i char în Marea Neagr?.

Planurile sovietice de atac în Dobrogea

Bineîn?eles c? arhivele sovietice ne r?mân inaccesibile ?i vor fi a?a înc? mult? vreme, poate pentru totdeauna, cum au spus unii oficiali ru?i. Astfel, nu avem planuri scrise, nu avem documente clare ?i nici nu vom avea prea curând. Dar pe baza deduc?iei, din memoriile unora dintre participan?i, din arhivele române, vom putea s? ne facem o imagine destul de bun?. În acest sens de un real folos ne sunt cercet?rile lui Suvorov/Rezun, cel care strânge astfel de date de mai bine de dou?zeci de ani ?i care a subliniat importan?a frontului românesc pentru Stalin. S? începem cu zona Dobrogei. Stalin preg?tea un atac la scar? mare împotriva întregii Europe, dar ?i împotriva României avea planurile sale diabolice. Dobrogea avea un loc de frunte în planurile Kremlinului. Dar s? vedem ce spune Suvorov/Rezun:

„Comandantul trupelor Regiunii militare Odesa, generalul-colonel I.T. Cerevicenko, se afla între 9 ?i 12 iunie în Crimeea, unde primea trupele corpului special 9 infan­terie. ?tim acest lucru de la Mare?alul Uniunii Sovietice M.V. Zaharov.[2]  Ne vom mai referi la acest corp de armata. Nu era unul obisnuit ?i nu degeaba purta oficial denumirea de «spe­cial». Dar încerca?i s? g?si?i barem un rând al generalului I.T. Cerevicenko privind acest eveniment. Din cine ?tie ce motiv, generalul tace mâlc. Apropo, este vorba de acela?i Cerevicenko care prime?te corpul de armat?, dar nu ?tie c? pe teritoriul Regiunii lui este concentrat? în secret o armat? întreag? a general-locotenentului I.S. Konev ?i a loc?iitorului acestuia, general-locotenentul Max Reiter. I.S. Konev a devenit în timpul r?zboiului Mare?al al Uniunii Sovietice. Am citit cartea lui în speran?a de a g?si explica?ia cum de a ajuns într-o regiune str?ina cu ale sale « Annuska » (divizii) ?i de ce. Descoperim cu mirare c? mare­?alul ignor? cu totul perioada ini?ial? a r?zboiului. A preferat s? scrie despre anul ’45, a?a se ?i nume?te cartea sa: « Patruzeci si cinc i». Ajungem la memoriile generalului de armata P.I. Batov; corpul sau de armata a fost întâmpinat de generalul Cerevicenko în Crimeea. Dar, vai, Batov a lasat de o parte ceea ce era mai interesant! în acel moment, Batov era loc?iitor al comandantului Regiunii militare Zacaucaz. Apare întrebarea: cum ?i pentru ce a venit în Crimeea în fruntea unui corp de armat? autonom? De ce corpul se numea special? De ce unit??ile ?i marile unit??i ale corpului au f?cut exerci?ii de desantare rapida a trupelor, de îmbarcare a tehnicii de lupt? pe navele de razboi ale flotei M?rii Negre ?i de debarcare pe ??rmul inamicului în scopul cuceririi ?i distrugerii instala?iilor petroliere? De ce în corpul special al lui Batov s-a dus o propagand? neobi?nuit?, chiar ?i dup? standardele Arma­tei Ro?ii, pentru «r?zboiul eliberator pe teritoriul inamicu­lui »? De ce aceast? propagand? a fost condus? de catre reprezentan?i ai Direc?iei generale de propagand?, sosi?i special de la Moscova? De ce la 13 iunie 1941 efectivul corpului special 9, pân? la ultimul soldat, a primit ghiduri de conversa?ie ruso-române? Dup? îndelungate c?utari vom g?si r?spunsuri la toate aceste întreb?ri în alte surse, dar nu ?i în memoriile generalului Batov, care comanda acest neobi?nuit corp de armat?. Batov a trecut sub tacere toata aceast? perioad?.”

De aici un lucru este clar, vorbim de un corp de desant maritim. Între 9 ?i 12 iunie în Crimeea sosea un corp special, corpul 9 sovietic, care f?cea exerci?ii de îmbarcare a tehnicii de lupt? pe navele flotei sovietice a M?rii Negre ?i de debarcare pe ??rmul inamicului în scopul cuceririi ?i distrugerii instala?iilor petroliere. Unde puteau ei debarca ca s? distrug? instala?ii petroliere în Marea Neagr?? Exist? trei posibilit??i, România, Bulgaria ?i Turcia. Ultimele dou? ies din calcul deoarece nu aveau porturi cu instala?ii petroliere, r?mâne doar România cu portul Constan?a, principala arter? de export de petrol a Plan de atac al URSS împotriva României - 1940României. Ca s? nu mai r?mân? vreo urm? de îndoial?, solda?ii acestui corp de desant au primit ghiduri de conversa?ie ruso-române. În mod sigur cu un scop clar, care se poate deduce cu u?urin??: urmau s? debarce la Constan?a, s? ocupe portul ?i instala?iile petrolifere ?i s? taie resursa vital? de petrol pentru Germania. Dar s? vedem mai departe ce e cu acest corp 9 special.

Flotila de pe Dun?re avea dou? companii de trupe terestre, îns? în documente nu sunt luate în calcul ca infanterie marin?. Faptul nu e de natur? s? ne conving? de dorin?a de pace a sovieticilor. ?tim deja c? înca înainte de invazia german?, cel putin dou? divizii de infanterie - 25 Ceapaev si 52 Perekop din corpul 14 infanterie - s-au pregatit în zona Delta Dun?rii pentru a ac?iona ca infanterie marin?.

„Flota Marii Negre a fost dotat? ?i mai bine. Oficial nu avea infanterie marin?, îns? la începutul lui iunie 1941 corpul 9 infanterie special? al general-locotenentului P.I. Batov a fost mutat în secret din Zacaucazia în Crimeea. Corpul era cu totul neobi?nuit, dac? lu?m în considerare efectivul, armamentul din dotare, felul preg?tirii de lupt?. La 18-19 iunie, Flota M?rii Negre a desf??urat grandioase lec?ii practice cu tematica ofensiv?. Cu aceast? ocazie, una din diviziile corpului 9 infanterie speciala a fost îmbarcat? pe nave de r?zboi ?i apoi a avut loc debarcarea pe litoralul « inamicului ». Pân? atunci, în Armata Ro?ie nu se practicase niciodat? debarcarea unei întregi divizii de pe vasele de r?zboi. Moscova acorda o deosebit? impor­tan?? antrenamentelor în comun ale Flotei ?i trupelor corpului 9 infanterie special?. Antrenamentele se desf??urau sub directa oberva?ie a unor comandan?i de rang înalt, sosi?i special de la Moscova. Unul dintre ei, vice-amiralul I.I. Azarov, m?rturise?te deschis: to?i participan?ii la lec?ii sim?eau c? acestea nu se fac f?r? un rost si ca, în curând, deprinderile câ?tigate vor fi folosite în r?zboi, fire?te, un r?zboi care s? nu se desf??oare pe teritoriul propriu. [3]  Dac? va începe r?zboiul ?i comandamentul sovietic va folosi corpul 9 infanterie special? în conformitate cu profilul s?u ?i cu felul preg?tirii, atunci unde va putea fi debarcat? Desigur, nu pe teritoriul sovietic. Atunci unde? Teoretic sunt trei posibilit??i: în România, în Bulgaria ?i în Turcia. Dar oriunde ar debarca acest corp de armata, va trebui aprovizionat neîntârziat. În acest scop va trebui: ori s? se debarce trupe suplimentare, ori va trebui ca trupele sovietice sa fac? rapid jonc?iunea cu acest corp de infanterie special?. Iar acest lucru va trebui sa aiba loc neaparat în România. Printr-o coincidenta stranie, în acelea?i zile corpul 3 desant aerian desf??ura manevre grandioase în Crimeea. Acestea cuprindeau: îmbarcarea trupelor, a statului-major al corpului de armata, precum ?i a statelor-majore ale brig?zilor. 

Istoricii sovietici n-au f?cut niciodata leg?tura între aceste evenimente: antrenamentele corpului 14 infanterie pentru debarcarea de pe vasele Flotilei Dun?rii, ale corpu­lui 3 desant-aerian de pe avioane ?i planoare, ale corpului 9 infanterie speciala de pe vasele de r?zboi ale Flotei M?rii Negre, îns? aceste evenimente sunt legate între ele prin loc, timp ?i scop. Este vorba de preg?tirea unei agresiuni de propor?ii gigantice, care se afla în ultimul stadiu de preg?tire.”

Deci, pe lâng? Corpul 9 de desant maritim, în Crimeea se instruia ?i preg?tea ?i Corpul 3 de desant aerian. Exerci?iile complexe, în premier? în armata sovietic?, erau de desantare a unei întregi divizii în spatele frontului inamic, iar acest corp ce cuprindea mai multe divizii, care ar fi trebuit desantate e?alonat, se afla în Crimeea. Care este scopul unui corp de desant aerian? Ce trebuie s? fac? acesta? E simplu, s? se para?uteze în spatele frontului inamic, s? creeze o zon? de siguran?? în care vor putea ateriza planoarele cu armament, trupe ?i muni?ie, poate ?i avioane de aprovizionare, apoi creând aceast? zon? s? taie spatele inamicului, s?-i anihileze liniile de aprovizionare ?i s?-i amenin?e spatele frontului. Astfel, inamicul este prins ca într-un cle?te, între trupele desantate ?i cele de pe front, posibilit??ile acestuia fiind foarte reduse. Dar ca un desant aerian de asemenea propor?ii (vorbim de o divizie în prima faz?) s? aib? succes, trebuie îndeplinit? o condi?ie esen?ial?. Desantul trebuie urmat obligatoriu de un atac puternic pe front, ?i asta cât mai repede, sincronizarea este totul. F?r? acesta, trupele aerodebarcate sunt condamnate. De ce? E simplu, dac? debarci o divizie în spatele frontului pe calea aerului, ace?tia sunt u?or înarma?i, nu au tancuri sau artilerie, nu au linie de front ?i nu au cum s? reziste mult? vreme unui asalt organizat ?i planificat. Ei pot s? dezorganizeze spatele frontului, s? taie liniile de aprovizionare, s? distrug? comandamente sau unit??i dispersate, dar dac? nu sunt sus?inu?i nu au ?anse. Dac? cei ataca?i pot disloca trupe suficiente de pe front ?i s? îi atace, sunt condamna?i. Iar singurul mod în care nu po?i s?-i la?i s? scoat? trupe de pe front este s? ataci puternic frontul la foarte scurt? vreme. Exemplele ne sunt date chiar de b?t?liile celui de-Al Doilea R?zboi Mondial.

În noaptea de 5 spre 6 iunie 1944, divizii întregi de para?uti?ti sunt lansate în Normandia, în spatele Zidului Atlanticului. To?i au obiective clare ?i specifice, surprinderea era esen?ial?. Î?i fac datoria cum pot mai bine, mare parte din obiective sunt ocupate. Dar dac? debarcarea nu avea loc în 6 iunie, în diminea?a urm?toare, ei nu ar fi avut cum s? men?in? obiectivele cucerite. Dar debarcarea a avut loc, a fost un succes. Un alt caz, soldat cu e?ec este Opera?iunea „Market Garden”, în Olanda, în toamna lui 1944. Ultimul pod, de?i cucerit de para?uti?ti, nu a putut fi men?inut din cauza întârzierii trupelor de sprijin.

Dar ca s? ne facem o idee despre ce ne a?tepta s? ne amintim evenimentele petrecute abia cu un an în urm?, la 28 iunie 1940, ocuparea Basarabiei de c?tre armata sovietic? în urma ultimatumului de la 26 iunie.[4]  Din acel articol vreau doar s? reamintesc modul de desf??urare. De?i am cedat ?i am început evacuarea armatei, sovieticii au trecut grani?a în for?? cu opt ore mai devreme, au dep??it coloanele noastre în retragere, nu au respectat graficul de deplasare stabilit de comun acord. Au avut loc para?ut?ri de trupe sovietice la Chi?in?u, Reni ?i în alte locuri, au surprins ?i dezarmat trupele noastre, au f?cut ce au vrut f?r? s? respecte nicio conven?ie sau în?elegere semnat?. Practic, s-au comportat exact dup? planurile lor ini?iale ce prevedeau o rezisten?? din partea noastr?. Para?uti?tii au fost lansa?i în spatele trupelor noastre, dar urmau s? fie sus?inu?i de avansul rapid al for?elor principale ce trecuser? deja Nistrul. Nu r?mâneau izola?i. A fost practic o repeti?ie a ceea ce ne a?tepta în 1941, dar în alt? parte, judecând dup? desf??urarea celor dou? corpuri sovietice în iunie 1941, corpul 9 desant maritim ?i corpul 3 desant aerian.

Ele fiind în Crimeea, ?inta lor nu putea fi alta decât Dobrogea. Dac? s-ar fi preg?tit un desant aerian în spatele Prutului, corpul 3 de desant aerian ar fi trebuit pozi?ionat în Basarabia, pentru o distan?? cât mai scurt?. Dar atunci ce rost mai avea corpul 9 de desant maritim care f?cea exerci?ii pe navele flotei sovietice de Marea Neagr?? Exist? o singur? explica?ie. Desantul maritim trebuia s? debarce la Constan?a ?i pe ??rmurile Dobrogei, dar înainte de asta, corpul 3 de desant aerian ar fi fost para?utat în interiorul Dobrogei, cu scopul de a t?ia liniile de comunica?ii spre Constan?a. ?i cum se putea face asta cât mai simplu? Ocupând podurile peste Dun?re, cel de la Cernavod? fiind principala ax? de leg?tur? dintre Dobrogea ?i restul ??rii. Iat? c? primele dou? piese ale puzzle-ului se leag?. Dar nu sunt singurele, Stalin dorea s? fie sigur c? va rupe Dobrogea de România înc? din primele zile ale r?zboiului ce se preg?tea s?-l declan?eze. ?i pentru asta avea nevoie de o asigurare suplimentar?. Un plan genial, în caz c? ceva va merge cum nu trebuie.

S? ne ocup?m de Dobrogea mai întâi, apoi vom reveni ?i la restul frontierei noastre. M? voi axa în acest articol pe Constan?a ?i litoral, plus opera?iunile din Marea Neagr?, urmând s? vorbesc de flota fluvial? ?i de Delta Dun?rii în articolul urm?tor. Am v?zut ce ni se preg?tea, s? vedem ce s-a întâmplat, apoi judeca?i voi dac? sovieticii se comportau de parc? era vorba de ap?rare sau nu.

Primele zile de r?zboi

La 22 iunie 1941 Germania declan?eaz? opera?iunea Barbarossa, atacul contra U.R.S.S. Tot atunci, Antonescu d? celebrul ordin „Români, V? ordon. Trece?i Prutul!” Dar românii nu au trecut Prutul la 22 iunie 1941, a?a cum cred majoritatea, ci ceva mai târziu, la 3 iulie. Cel pu?in nu l-au trecut în for??, cu toate armatele, a?a cum ne închipuim noi. Singurii care au trecut Prutul cu întreaga capabilitate Frontul de Est - 1941militar? a fost avia?ia român?, care al?turi de cea german?, a atacat ?i bombardat aeroporturile sovietice distrugându-le avioanele la sol, concentr?rile de trupe ?i tancuri. Trupele terestre doar au f?cut infiltr?ri dincolo de Prut, au testat t?ria dispozitivelor sovietice ?i au edificat unele mici capete de pod, pentru a preîntâmpina distrugeri de poduri de c?tre sovietici. Aceste poduri nu erau minate ?i preg?tite de distrugere, cum ar fi trebuit s? fie în caz c? sovieticii ar fi fost preg?ti?i de ap?rare. Mai mult, avia?ia a distrus la sol o mul?ime de avioane sovietice aglomerate imediat dup? grani??, la fel ca ?i tancuri, artilerie ?i armament, semn c? trupele lor nu erau dispuse pentru ap?rare, ci pentru atac. De ce nu am trecut Prutul la 22 iunie 1941? E simplu, configura?ia frontului ini?ial f?cea imposibil acest lucru. România era în Grupul de Armate Sud, iar linia frontului de la Marea Baltic? la Marea Neagr? avea o ie?itur? concav? spre vest chiar în partea central?. Deci Grupul de Armate Centru trebuia s? atace primul ?i s? avanseze, abia dup? ce ajungea la nivelul celui de sud acesta putea ataca. Dar în acest timp trebuia s? fixeze inamicul, pentru a-l împiedica s? transfere trupe spre centru. De aceea atacul nostru în for?? a început abia la 3 iulie. Cu o excep?ie, stânga Armatei a 3-a, de la nord, a atacat din primele zile pentru a ocupa nordul Bucovinei, care f?cea un intrând în frontul nostru. Ideea este c? noi nu am atacat general pe linia Prutului decât din 3 iulie, în rest am dat scurte atacuri de fixare, incursiuni ?i edificarea unor capete de pod în ideea desf??ur?rii ulterioare a opera?iunilor.

Mai mult, nu am avut ce ataca pe Dun?re sau pe Marea Neagr?, nu se înscria în concep?ia planului militar al Opera?iunii „München”, eliberarea Basarabiei ?i a nordului Bucovinei. În acest sens, din moment ce noi nu aveam o concep?ie ofensiv? la Marea Neagr?, am f?cut ceea ce face cineva care dore?te s? se apere: am plasat un baraj de mine în jurul portului Constan?a ?i la gurile Dun?rii. Nu am trimis avia?ia s? bombardeze Crimeea sau Odesa, nu am întreprins ac?iuni ofensive în adâncime, avia?ia noastr? a bombardat doar ?intele militare din imediata vecin?tate a frontului, în Basarabia.

În schimb, iat? ce au f?cut cei care declar? sus ?i tare de zeci de ani c? ei s-au preg?tit numai de ap?rare ?i c? au fost surprin?i de atacul mi?elesc al germanilor ?i românilor. S? ne punem pu?in în mintea comandan?ilor sovietici. Sunt ataca?i puternic din 22 iunie 1941 pe frontul central, cel cu dezvoltare spre vest. Armatele germane de tancuri, cu ni?te generali capabili în frunte (de exemplu Guderian, cel care a str?puns frontul francez în mai 1940) for?eaz? înaintarea, rup frontul sovietic ?i provoac? încercuiri luând sute de mii de prizonieri, avia?ia este distrus? la sol, mii de tancuri sovietice ard îngr?m?dite lâng? grani??. Stalin tace, nu zice nimic, este pur ?i simplu paralizat de atacul german, este ?i normal, planurile sale de zeci de ani s-au n?ruit într-o clip?. Se va adresa poporului abia la trei s?pt?mâni dup? invazia german?! Surprin?i ?i f?r? directive clare în acest caz, generalii sovietici desfac plicurile sigilate primite cu câteva zile în urm?. Da, sunt zeci de m?rturii c? au primit plicuri sigilate care trebuiau s? le deschid? doar când primeau ordin, dac? o f?ceau mai devreme erau împu?ca?i. Dar ce con?ineau acele plicuri? Ne spun chiar unii dintre ace?ti generali. Nimic despre defensiv?! Nimic despre ap?rare! Dar ace?tia tac ?i nu zic mai departe ce scria în ordinele sigilate care trebuiau s? fie deschise doar la ordinul de sus! Nici nu ar putea s? spun? mai multe, cenzura sovietic? nu le-ar fi permis asta, memoriile lor au ap?rut chiar în perioada sovietic?. P?i, dac? nu era nimic despre ap?rare, ce putea s? fie scris în acele ordine? Dac? nu era ceva important, de ce s? le trimi?i în plicuri sigilate c?tre toate unit??ile, cu consemn s? fie deschise doar la ordin? Dar la atacul german, unii le-au deschis s? vad? cum trebuie s? ac?ioneze, ?i ace?tia spun c? nu era nimic despre ap?rare! Atunci despre ce putea fi vorba? De num?rat solda?ii, de strâns recolta, de cur??at tunurile? S? fim serio?i, erau ordine de atac, cu obiective clare ?i specifice! ?i unii le-au transpus în practic?, deoarece erau singurele ordine, altele nu erau, comandamentul sovietic era în degringolad?, Stalin t?cea ?i nu spunea nimic, astfel c? nimeni nu îndr?znea s? ia ini?iativa. Deoarece risca s? fie împu?cat a doua zi dup? ce Stalin ar fi revenit, doar a?a se petreceau lucrurile în Uniunea Sovietic?. Câ?i comandan?i nu au fost executa?i dup? iunie 1941 fiind f?cu?i responsabili de dezastru, de?i ei urmau doar ordinele primite, ultimele ordine ce le-au parvenit?

Regimente ?i divizii sovietice au atacat haotic, necoordonat, unii comandan?i urmând instruc?iunile din plicuri, al?ii nu le deschiser?, se ap?rau sau se retr?geau. Confrunta?i cu puternicul atac german, cu efectivele decimate, cu avia?ia distrus? la sol, cu tancurile ?i vehiculele bombardate ?i în mare parte distruse, cu pozi?iile str?punse ?i manevrate, aproape încercuite, au atacat haotic, cu efective reduse de pierderi ?i dezert?ri. Dar ?intele atacului lor, a?a cum erau ele precizat, nu mai erau valabile, nu mai erau acolo, trupele germane trecuser? frontiera în ofensiv?. Astfel, atacurile slabe ale ru?ilor au sfâr?it tragic pentru ei, m?rind pierderile în mor?i ?i prizonieri.

- Va urma -

[1]  Cristian Negrea, articolul  Minciuna 22 iunie 1941.
[2] Suvorov/Rezun, Voprosîistorii, 1970, Nr.5, pag.44.
[3]  Suvorov/Rezun, Odesa încercuit?, pp. 3-8.
[4]   Cristian Negrea,  Cedarea Basarabiei. Aveam alternative?
 
footer