Revista Art-emis
Regele care ?i-a scos ?ara la tarab? (2) PDF Imprimare Email
Dan Meri?or   
Joi, 10 Octombrie 2013 18:00
Mihai I d? mâna cu inamicul Prima „mi?care” a noii puteri, în frunte cu regele, a fost predarea Mare?alului g?rzilor comuniste organizate de agentul sovietic Emil Bodn?ra?. ?inut sub arest, Mare?alul este aruncat în bra?ele bol?evicilor la 31 august 1944. V-a fi dus în U.R.S.S. ?i declarat prizonier de r?zboi. Ce ironie! Armata Ro?ie capturase un mare?al, ?ef de stat, dar nu prin lupt? ci datorit? tr?d?rii de c?tre regele ??rii inamice… Nici renumi?ii „vân?tori de nazi?ti” nu-?i imaginau asemenea „plocon”. Practic regele Mihai, prin actul dela 23 august, ?i-a donat propriul guvern inamicului. Halal patriotism, majestate!
 
Mare?alul Antonescu ?i unii membrii guvernului au fost „returna?i” României pentru a fi judeca?i de un „Tribunal al Poporului” comunizat ?i special constituit. Va fi condamnat la moarte ?i executat la 1 iunie 1946. Nicio diferen?? între decapit?rile capetelor încoronate din evul mediu ?i procedura folosit? în cazul Mare?alului Antonescu. Doar arma folosit?, în loc de ghilotin? sau topor, gloan?ele. Merita Antonescu o asemenea soart?? Dezonorase România sau încercase s?-i redea demnitatea pierdut? sub alt rege comerciant de ?ar?? Dac? Mare?alul a fost „judecat” în acest mod, faptele regelui cum ar trebui catalogate? Patriotice, salvatoare, onorante ? Dup? cum au decurs evenimentele, greu de crezut… A?adar regele ?i acoli?ii s?i capitulaser? necondi?ionat în fa?a inamicului, f?r? semnarea unui armisti?iu. Inteligent? ?i oportun? ac?iune pentru România?! Urma ?i etapa încheierii ?i paraf?rii actelor. Pentru aceasta s-a înfiin?at o comisie. Din partea român? au participat: Lucre?iu  P?tr??canu, gen. adj. Dumitru D?m?ceanu, Barbu ?tirbei ?i  Ghi?? Pop (semnatari) iar din partea alia?ilor, mare?alul Rodion  Malinovski (semnatar). Nu voi prezenta documentele conven?iei, încheiat? la 12 septembrie 1944, fiind deja cunoscute. Î esen??, Conven?ia a transformat România, într-un stat sub ocupa?ie, autorizând legal ?i la nivel interna?ional, jaful sovietic la scara întregii ??ri. A fost un dictat pe seama României, nu un act ce ar fi trebuit sa reglementeze raporturile militare dintre  p?r?ile angrenate într-un conflict deschis.
 
Pentru c? tr?d?torii sunt privi?i cu dezgust oriunde, folosi?i ?i apoi arunca?i cu scârb?, semnificativ r?mâne modul în care ?tia Moscova s? fac? diferen?a între Mare?alul Antonescu ?i noile „autorit??i” instalate de regele Mihai dup? 23 august. Când P?tr??canu a întrebat de ce condi?iile de armisti?iu impuse de catre U.R.S.S. României sunt mai grele decât cele oferite lui Antonescu, Comisarul Molotov i-a r?spuns: „Antonescu reprezenta România, voi nu mai reprezenta?i pe nimeni”. Spune mult despre onoare aceast? replic?! Nu „majestate”?
 
Aruncarea ??rii în robia sovietic? nu l-a deranjat prea mult pe rege. ?i azi el consider? c? a procedat corect, „în interesul na?iei”, cât despre remu?c?ri, n-are rost s? aducem vorba. În ?ar? pornise teroarea ro?ie. Iat? câteva declara?ii f?cute în ?edin?ele Consiliului de Mini?tri din 15/16.09.1944 despre ce se întâmpla prin ?ar?: 
 
Maniu: „Domnilor, ?in de la început s? constat c? textul acestui armisti?iu nu corespunde cu acele conversa?iuni ?i cu acele încheieri pe care emisarii no?tri din Cairo au convenit cu reprezentan?ii alia?i […] constat ca alia?ii nu ?i-au respectat întelegerea de la Cairo. La Cairo s-au facut în?elegeri precise. Baza acestor condi?iuni era fixat? în 6 puncte care con?ineau anumite asigur?ri foarte pre?ioase pentru România ?i noi când am f?cut armisti?iul ?i când am trimis comisia la Moscova, am fost de credin?? c? aceste stipula?iuni vor fi respectate.[…]”.
 
Patrascanu: „La sfâr?it am s? fac câteva concluziuni. În textul armis?itiului, în discu?ia cu cei trei ambasadori, Comandamentul aliat este reprezentat prin Uniunea Sovietic?, o dat? pentru totdeauna. În toate discu?iile noastre Comandamentul sovietic este singurul care reprezint? Anglia ?i America. Toate leg?turile militare ale României trec pe planul discu?iilor ?i în?elegerilor cu Uniunea Sovietic?.”
 
Eftimiu: „Nu rezult? c? ar putea s? se fac? modificarea instala?iunilor de transport, de comunica?ie care exist? acum în ?ar?. Totu?i ru?ii au executat l?rgirea liniei de la Ia?i pân? la Ploie?ti, de la Cern?u?i la Foc?ani , a?a încât prin aceast? l?rgire se paralizeaz? complet orice posibilitate de trafic în jum?tatea de vest a Moldovei. […]”.
 
Buze?ti: „Paralizam toat? via?a economic? din Moldova, vine iarna, o s? fie o regiune înfometat?. […]”.
 
Maniu: „Am v?zut eu , dl. Buze?ti are textul, ?i va pute?i închipui în ce situa?ie ajungem noi, guvernul acesta, regimul acesta ?i în special noi cei care am lucrat efectiv la preg?tirea acestui armisti?iu, când ni se va pune în fa?? mâine-poimâine, faptul c? lui Ion Antonescu i s-a promis de c?tre dl. Molotov o zon? neutra pe care noi nu o avem. […] Ieri, dl.ministru al agriculturii mi-a declarat ca nu-?i ia r?spunderea pentru situa?ia în agricultur? dac? în anul viitor vom avea recolt? slab?, fiindc? luându-i mijloacele de cominica?ie, boii, caii, tr?surile, tractoarele, dumnealui a raportat oficial c? nu r?spunde pentru situa?ia din agricultur?. […] .trebuie s? accentuez gestul Majest??ii Sale Regelui, care a luat în aceast? chestiune partea leului, fiindc? în cuvântul s?u în hotarirea aceasta, a pus la dispozi?ia acestei ac?iuni întregul s?u aparat militar ?i civil […] ”

Dinu Bratianu: „Cred c? este inutil s? discut?m aceast? chestiune. Pierdem vremea.
Au f?cut ce au putut. Au fost condi?ii ineluctabile, se sim?eau st?pâni în ?ara româneasc? , fiindc? armata ocupase ?ara.”
 
Maniu: „În acest armisti?iu se vorbe?te de germani, de unguri, de evrei ?i de multe ?i multe lucruri. Dar nu se vorbe?te de un lucru esen?ial pentru noi, ce se întimpl? în Basarabia, cu românii no?tri de acolo. Domnii comuni?ti au venit la mine la un moment dat s?-mi propun? s? facem un fel de leg?tur? patriotic?, ?i atunci nu s-a f?cut din cauza mea, recunosc. Pentru ce? Pentru c? eu insistam la dumnealor ca între ?intele acestui bloc patriotic s? fie pus? ?i chestiunea Basarabiei ?i Bucovinei, ?i am insistat pe acest lucru, ?i am spus c? nu este posibil ca noi s? inugur?m o ac?iune de stat care nu ar avea între ?intele sale câstigarea Basarabiei ?i Bucovinei. Dumnealor nu au vrut acest lucru ?i din cauza aceasta nu s-a facut. […] Nu ne putem face vinova?i c? ne dezinteres?m de fra?ii de un sânge cu noi, pe care vitregia soartei, la un moment dat, i-a desp?r?it de noi. Ce se întâmpl?? În acest corp al armisti?iului nu se vorbe?te nimic de Basarabia si Bucovina, decât in sensul c? ramân în posesia Rusiei. […] Acum, în ceea ce prive?te Basarabia ?i Bucovina, suntem o ?ar? învins?, ni s-au impus anumite condi?iuni de armisti?iu ?i nu avem ce face ?i ne supunem, fiindc? suntem într-o situa?ie silit?. Alta este îns? chestiunea românilor din Basarabia. Dac? vor începe a urm?ri, a închide ?i aresta pe românii de acolo care au votat in 1918 unirea Basarabiei cu noi, atunci noi, cu ce con?tiin?? primim acest lucru? […] Trebuie îns? s? se ?tie c? sufletul nostru sângereaz? ?i în al doilea rând c? avem con?tiin?a vie c? trebuie s? ne îngrijim de fra?ii no?tri care sunt în afar? ?i s? vedem ce inten?iuni au ru?ii cu fra?ii no?tri din Basarabia ?i Bucovina, fiindc? am fost colegi de parlament cu Halipa, cu Pelivan, ?i nu ne vine bine s? vedem c? sunt arunca?i în închisori sau lovi?i pentru ceea ce au facut acum 25 ani. […] Rog îns? comisia care va discuta cu comisia militar? sovietic? s? pun? în discu?iune aceasta chestiune ?i pe cât posibil s? ia garan?ii pentru ei. Domnii ace?tia mi se adreseaz? mie. Acum fug, se ascund prin diferite sate, vin ?i-mi cer scut, sfat, unde s? se ascund?, unde s? se a?eze, ca s? nu fie spânzura?i. ?i eu trebuie s? dau r?spuns ?i voi da, voi g?si o posibilitate. Cred c? este cazul ca s? trezesc interesul dv. asupra acestei nenorociri ?i s? facem tot posibilul ca ei sa fie ocoli?i.” Stenogramele Consiliului de Mini?tri din 15-16 septembrie 1944 ne dezv?luiesc adev?rata dram? tr?it? atunci de poporul român. Bineîn?eles c? „majestatea sa” nu-?i asum? nici o responsabilitate pentru consecin?ele actului de la 23 august 1044. El a ie?it pe u?a cabinetului ?i gata! De rest s-au ocupat ru?ii prin slugile lor comuniste din ?ar?. Ba chiar ?i conducerile partidelor istorice…
 
L.P?tr??canu: „Art.16 (din Conven?ia de artmisti?iu - n.a.).Tip?rirea, importul ?i r?spândirea în România, a publica?iilor periodice ?i neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru ?i a filmelor, func?ionarea sta?iunilor de TFF, Po?ta, Telegraf ?i Telefon, vor fi executate în acord cu Inaltul Comandament Aliat (Sovietic)”.
 
Vi?oianu: „Toate propunerile noastre nu au fost luate în considerare. Am intervenit ca s? ar?t c? semnifica?ia acestui articol, este în contradic?ie cu declara?ia domnului Molotov ?i cu condi?iunile armisti?iului, a?a cum le cunoa?tem de la Cairo, ?i c? constituie o imixiune în administra?ia ??rii. Am st?ruit mult, dar f?r? nici un rezultat. […] Eu p?strez p?rerea mea c? este o imixtiune ?i destul de importantant? ?i îmi pare foarte r?u ca n-am putut fi ascultat.”
 
S?n?tescu: „Practic, aplicarea acestui articol cum s-ar putea face?”.
 
Vi?oianu: „Prima noastra propunere trebuie s? fie acesta: administra?ia noastr? ascult? sugestiile guvernului. Se poate întâmpla îns? ca Comandamentul Sovietic s? vrea s? dea o amploare ?i s? aplice efectiv aceast? m?sura ?i atunci s? fie, al?turi de organele noastre, prezente ?i organele sovietice.”
 
Niculescu-Buze?ti: „La anexa la care se face referire în textul art.16, chestiunea este ?i mai grav?. […] pentru c? nu se poate s? fim complet priva?i de orice posibilitate de a comunica cu str?in?tatea; c?ci dac? nou? nu ni se permite ?i nu se permite nici lega?iilor noastre, a?a cum prevedea anexa la art.16, leg?turile decât cum va fi stabilit de comandamentul aliat (sovietic), nu ni se vor permite leg?turile nici cu statele neutre…”
 
Maniu: „Punctul acesta are o importan?? extraordinar? ?i mai ales pe noi, partidele politice, ne pune într-o situa?ie aproape intolerabil?. Noi am primit s? facem parte din guvernul acesta, pe baza manifestului, f?cut atât de frumos, din partea M. S. Regelui, în care se spunea c? se introduce în ?ara Româneasc? un regim de libertate ?i constitutionalism, […] Urmeaz? de aici c? noi nu suntem st?pâni asupra mi?c?rii noastre intelectuale ?i asupra cuvântului de opinie public?, care s-ar putea produce la un moment dat. De aici urmeaz? ca ori?ice ziar, care apare în România, poate fi cenzurat. Tot aici urmeaz? c? orice comunicare f?cuta prin radio poate fi cenzurat?. Noi suntem în fata opiniei publice într-o situatie intolerabil?. Noi nu putem s? luam parte la mi?carea intelectual? ?i artistic? a universului. În plus: se fac confisc?ri de aparate de radio unor oameni, care nu sunt boga?i. Întreaga lume este s?rac? ?i ea n-are un alt control al ?tirilor, decât aparatul de radio. Acesta s-a luat. […] Evident, delega?ii no?tri la Moscova n-au avut ce face; au trebuit s? accepte acest armisti?iu, care ne-a fost impus.”.
 
Visoianu: „Va fi înfiin?at? o Comisie de Control Aliat?…”
 
S?n?tescu: Din text reiese c? aceasta Comisie aliat? de Control este sub ordinele Comandamentului rus.”
 
Christu: Aceasta comisie este sub ordinele Comandamentului rus.”
 
S?n?tescu: „Eu credeam c? este vorba aici de o comisie a celor trei guverne aliate.”
 
Niculescu-Buze?ti: „În comisie sunt reprezentan?i ai Comandamentelor, nu ai guvernelor. Or, se consider? ca în România, Comandamentul Sovietic este comandament aliat.”
 
I. C. Bratianu: „Comisia este mai mult o acoperire a mare?aluilui Malinovski ?i a Comandamentului.”
 
Niculescu-Buzesti: „Pentru diferitele acorduri speciale pentru aplicarea armisti?iului, care vor fi încheiate pe baza lui. Comisiunea acestui Comandament Sovietic aplic? aceste acorduri.
 
D?m?ceanu: „Le controleaz?.”
 
Niculescu-Buze?ti: „Cu cine negociem noi aceste acorduri ?”
 
D?m?ceanu : „Cu Malinovski.”
 
S?n?tescu: „O chestiune despre care vrem sa v? întreb?m ?i pe dumneavoastr?: ce i-a determinat pe alia?i ca acest armisti?iu s? nu fie semnat de reprezentan?ii celor trei mari puteri, ci s? dea delega?ie mare?alului Malinovski, care este un comandant militar?”.
 
L. P?tr??canu: „Impresia mea este c? au vrut s? sublinieze cine are cuvântul hotarâtor în chestiunile române?ti.” [...] În afar? de interpretarea textului armisti?iului, socotesc de datoria mea s? împ?rt??esc guvernului unele impresiuni ?i unele constat?ri , f?cute în timpul ?ederii noastre la Moscova. […] Am socotit semnarea armisti?iului ca un succes, dup? dou? s?pt?mâni de a?tept?ri zadarnice la Moscova […) ast?zi cred c? isc?lirea armisti?iului a?a cum este, constituie un succes pentru noi ?i pewntru România. [...]Am sosit in România la 15 zile dup? ocuparea Bucure?tilor, într-un moment când fuseser? semnalate anumite incidente petrecute cu Armata Ro?ie […] Ce s-a întâmplat în România? De pe o zi pe alta, o armat? care se preg?tea s? intre victorioas? în Romania (ru?ii - n.a.) […] trupe care aveau în ochi imaginea vie a ruinelor pe care le-a lasat armata româna, au sosit în ?ar?. Ce sentimente dori?i dv. s? aiba aceast? armat?? Nu putea s? aib? alte sentimente ?i alte porniri decât acelea pe care le-a avut - ?i cred în limitat? masur? - pentru c? s-a v?zut bine din tot ce am putut avea ca material diplomatic, c? deta?amente izolate, grupuri r?zle?e, au pr?dat ?i au f?cut anumite excese, dar sub nici un motiv unit??i compacte n-au f?cut asemenea lucruri.”
 
Maniu: „Eram decis ca sa fac toate gesturile prevenitoare , ca s? arat Armatei Sovietice ca suntem cu toat? încrederea fa?? de ea ?i c? o privim ca pe o aliat?, ca o tovar??e de lupt?. Ce s-a întimplat îns?? S-a întâmplat mai mult decât ceea ce spunea domnul P?tr??canu. Conduc?torii oficiali ai Armatei Sovietice au declarat oficial ?i în conversa?iile particulare pe care le-am avut c? ei vin în România ca într-o ?ara du?man? ca o armata de ocupa?ie. […] ?ti?i cum au pus mâna pe toate vasele noastre ?i au f?cut unele acte pâna acolo, încât un amiral a trebuit s? se împu?te. S-a sinucis pentru c? au fost f?cute acte umilitoare, nu acte f?cute numai de un du?man, ci acte umilitoare, care dezonoreaz?. Când sate de-ale noastre sunt aprinse, când se pr?p?desc averi de miliarde, când Comandamentul Militar Rus nu prime?te pe membrii guvernului ?i evacueaza sate întregi, - ce vrei dumneata s? facem noi?”
 
C. I. C. Bratianu: „Când am intrat în contact cu domnul P?tr??canu, aveam oarecari judec??i contra partidului comunist, în afara de concep?iile noastre. Îns? domnul P?tr?scanu mi-a spus atunci: « Domnule Bratianu, noi înainte de toate suntem români. S? lucr?m într-un scop comun fiindc? în aceast? ordine de idei nu reprezent?m altceva decât reprezentan?ii dv. ». Am spus domnului P?tr??canu: « Cred c? dv. pute?i avea pentru apropierea cu Rusia, mai mult? influen?? la Moscova decât putem avea noi ?i pute?i ar?ta opera noastr?, pe care vrem s-o ducem înainte ?i care va deveni opera comun? a tuturor partidelor politice. ». V? spun aceasta fiindc? m? mir? cum domnul P?tr??canu, pe care l-am cunoscut ?i l-am apreciat, cum a putut aduce împotriva noastr? chestiunile pe care le-a adus? Cum a putut repro?a domnului Maniu ?i mie c? n-am f?cut armistitiul? Cum ne-a putut repro?a ca n-am facut propagand? pentru împacarea cu Rusia?”

Vi?oianu: „În concluzie, la sfâr?itul acestei comunic?ri, trebuie s? v? spun c? succesele delega?iei dv. la Moscova au fost absolut neînsemnate.
?i v? spun cu triste?e acest lucru.”.
Trebuie f?cute câteva preciz?ri. Condi?iile armisti?iului, negociate la Cairo, fuseser? stabilite sub guvernarea Mare?alului. Din acest motiv, reprezentan?ii partidelor istorice fac dese trimiteri la cele 6 puncte stabilite acolo. Armisti?iul semnat în septembrie la Moscova, nu mai con?inea nici unul dintre ele, esen?iale pentru ?ar?, datorit? actului de „bravur?” de la 23 august 1944 al regelui Mihai!  Lucre?iu P?tr??canu era reprezentantul P.C.R. ?i conduc?torul delega?iei care a negociat armisti?iului. Delega?ia a plecat în 28 august 1944 la Moscova. În timpul discu?iilor, P?tr??canu îi comunica lui Vî?inski: „Trebuie s? v? previn c? între delega?ii români sosi?i, se face sim?it? opinia conform c?reia guvernul sovietic inten?ioneaz? s? formuleze condi?ii mai grele în raport cu cele înaintate Mare?alului Antonescu.”
În tot acest timp, Regele Mihai se odihnea la Sinaia. Era surmenat dup? efortul depus la 23 august…
- Va urma -
Sursa: istoria incomoda[1] 

footer