Revista Art-emis
Ultimatumul sovietic din iunie 1940 (6) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Duminică, 22 Septembrie 2013 17:39

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu. art-emisIII - 10 iulie 1940

Recentele r?piri teritoriale de la Romānia

- Pantelimon Halipa -

„Pe cānd īn apusul Europei se desf??oar? r?zboiul dintre Germania ?i diverse state, ?i aten?ia lumei este atras? de cuceririle acesteia pentru motive diplomatice din vreme formulate ?i īndelung discutate, iar celelalte popoare europene caut? ca focul r?zboiului s? nu se īntind? mai departe, īn r?s?ritul Europei au loc ac?iuni de cuceriri teritoriale, s?vār?ite de actuala cārmuire a republicilor ruse, cu des?vār?ire inexplicabile, asupra unor popoare vecine mici ?i neap?rate, uluind lumea. Exemplificānd cu un caz ce are loc uneori īn mijlocul popoarelor pu?in civilizate, spunem, c?, pe cānd locuitorii erau preocupa?i de incendiul ce mistuia o parte din sat, vecinii altui sat au intrat ?i au pr?dat copiii slabi ?i b?trānii neap?ra?i ai caselor celor preocupa?i de incendiu. Ac?iunea aceasta a statului sovietic de ast?zi va fi desigur judecat? sub toate gravele ei aspecte, fiind atāt de bizar? ?i condamnabil?, īncāt nu i se poate formula nici ?n chip for?at vreo justificare logic? sau de drept, ci cade de-a dreptul sub spe?a furturilor pe care istoria le-a ?nregistrat ?i alt? dat?, condamnāndu-le cu toat? asprimea cuvenit?. Sub asemenea aspect vinovat se prezint? cucerirea de c?tre ru?i a Careliei, infiltrarea ?i apoi cucerirea statelor baltice: Estonia, Letonia ?i Lituania, partajul dobāndit din teritoriul polonez ?i tot atāt de nejustificata n?v?lire ?i r?pire pentru a doua oar? a Basarabiei, cu ad?ugirea nordului Bucovinei, de la Romānia īn iunie 1940.

Vinov??ia acestor acte strig?toare rezult? clar ?i lesne din urm?toarele considera?iuni logice:
Ce a determinat republica sovietic? de azi s? fac? asemenea cuceriri?
- Considera?iuni istorice sau etnografice? - dar acestea precum nu au justificat nici īn trecut acelasi fel de cuceriri ale Rusiei ?ariste, e clar c? nu pot īndrept??i īndeosebi actele prezente de mai sus ale Rusiei sovietice.
- Considera?iuni geografice sau geologice? - nici atāt. Acestea impun popoarelor ruse?ti ?i ocārmuitorilor acestora grija organiz?rii imensului lor teritoriu, pururea prisositor, ?i īn nici un caz nu le d? drept pentru noi cuceriri, īndeosebi īn dauna unor popoare mici ?i pa?nice vecine.
- Considera?iuni economice, legate de ceea ce ast?zi se nume?te „spa?iu vital”, sau de nevoi ale dezvolt?rii lor interne? - īnc? mai pu?in, pentru acelea?i elementare motive.

?i atunci nu r?māne īn fa?a judec??ii lumii īntregi, decāt vechile motive de expansiune politic? a popoarelor ruse?ti actuale, tot a?a de nejustificate ?i de condamnabile ast?zi, precum au fost ?i pentru politica ?arist? de ieri. Imensitatea teritorial? ?i posibilit??ile de expansiune economic? l?untric? ce posed? republicile sovietice, apoi trebuin?ele multiple de organizat ceea ce ele posed?, nu le dau nici un fel de drept a s?vār?i noi cuceriri teritoriale īn paguba atātor popoare, decāt sprijinindu-se pe acte samavolnice ?i de r?piri nedrepte ?i de condamnat.

Lumea, ce se īntreab?, care ar fi deci motivele ce ar putea determina Republica Sovietic? s? īntreprind? asemenea cuceriri, nu g?se?te decāt dou? motive principale: acel al setei de cucerire teritorial?, condamnat? de plano īn tot lungul istoriei omenirii, ?i motivul nou ?i specific cārmuitorilor Rusiei de ast?zi, bizar ?i tot atāt de condamnabil al r?spāndirii bol?evismului. C?ci e bizar ?i condamnabil a c?uta s? impui altora lucruri īnc? neexperimentate deplin ?i cu rezultate nedovedite a fi necesare īntregii omeniri, pornite din l?untrul ??rii tale ?i īn nici un caz asemenea dorin?e nu pot justifica cuceririle teritoriale īn dauna altor popoare. Deoarece, pentru ca principiile comunismului rusesc s? poat? influen?a pe alte popoare, elementar ele trebuie dovedite a fi bune ?i de real folos mai īntāi la tine acas?. Apoi, pentru r?spāndirea ideilor ?i lucrurilor superioare, nu e nevoie de propagande subversive ?i mai ales de impunere prin cuceriri teritoriale; lucrurile ?i ideile bune se r?spāndesc imitativ de la sine. S? se dovedeasc? mai īntāi c? ideile bol?evismului au dat roade bune īn Rusia ?i atunci foarte lesne acestea vor fi adoptate ?i de alte popoare, f?r? o propagand? silit? ?i scump pl?tit? de ru?i. Dar īntreaga lume ?tie c?, de?i au trecut 22 de ani de la revolu?ia rus? din 1918, grani?ele noului stat rusesc de astīzi sunt cu s?lb?ticie īnchise c?l?torilor celorlalte popoare, iar st?rile de lucruri, ce totu?i pot fi cunoscute streinilor, se ?tie bine, sunt departe de Raiul promis de bol?evism. Desigur, revolu?ia rus? din 1918 a g?sit destule īntārzieri īn evolu?ia statului rus de sub ?arism, dar Europa ?i popoarele celorlalte continente ?tiu bine, c? st?rile de pretins? īndreptare īn statele ruse de ast?zi sunt īnsutit mai rele decāt cele din trecut.

Este inexact c? toate libert??ile sociale lipseau sub ?arism.

Jugul poli?ienesc de azi e pentru popoarele ruse?ti mult mai greu ca s? se compare cu m?surile īn mare parte justificate din vremea ?arist?. Īn preziua revolu?iei din 1918, īnv???māntul de toate categoriile era liber ?i sprijinit de Stat; o literatur? superioar? īnflorea; via?a social? ce īncepuse a prospera a fost conrupt? tocmai de curentele bol?evice, pān? la distrugerea de azi; sub raport economic acel ?tiut contrast dintre latifundiari ?i stratul de adev?rat? paria al poporului rus, nu a fost t?m?duit de revolu?ie, ea numai a d?rāmat partea īntāia a problemeri, f?r? a rezolva pe cea de a doua,- ceea ce se trāmbi?eaz? ast?zi sub acest raport, se ?tie, e iluzoriu ?i nu poate am?gi pe nici un alt popor.

Īn Rusia sovietic? de ast?zi, toate sunt īn decaden??. Libert??ile sunt oprimate s?lbatec, culmineaz? prin opresiunea celei religioase; regimul administrativ este inchizitorial; toate aspectele culturale īn cumplit? reducere; situa?ia material? a republicilor sovietice īnsp?imānt?tor de precar?; iar de asupra tuturor acestor st?ri de lucruri nenorocite, spectrul paradoxal al unei conduceri exercitat? de o band? de parveni?i, str?ini de neamul ?i sufletul rusesc, ?inānd īntr-o robie acest popor lipsit de p?tura inteligent? ?i de energii, cum de mult nu s-a mai pomenit īn istoria popoarelor.

Cine urm?re?te cāt de pu?in - ?i Europa este de mult īn aceast? convingere -, expunerile propagandei scrise ?i celei radio-difuzate de la Moscova, vreme de 22 de ani, plictisitoare ?i zadarnice, precum pentru str?in?tate a?a ?i pentru l?untrul popoarelor sovietice, ?i cunoa?te st?rile de lucruri din vechiul stat ?arist ?i īntrevede ceea ce trebuie rena?terii ?i dezvolt?rii acestui popor, nu poate s? nu conchid? c? rezultatul muncii pus? nu creator, ci atāt de p?gubitor, īn contextul nevoilor ?i dorin?elor urm?rite de comunismul rusesc, se oglinde?te admirabil īn cuvintele bro?urii cu imput?ri f?cute de Lenin men?evicilor īn mai 1914: « Un pas īnainte ?i doi īnapoi ». Iat? care este rezultatul real al reformelor aduse īn Rusia de comunismul bol?evic dirijat de la Moscova pān? acum, adev?r pe care Europa, repet?m, īl cunoa?te foarte bine ?i de care se vor convinge īn curānd ?i conduc?torii actuali ai republicilor sovietice.

A?a stānd lucrurile, acest de al doilea motiv de expansiune rus? īn estul Europei e tot atāt de slab ?i nedrept pentru a justifica noile cuceriri teritoriale ale ru?ilor. Mai mult īnc?, din felul de propagand? ce se folose?te, porne?te atāta dezgust ?i ur? īmpotriva bol?evismului ?i a cārmuirei actuale ruse?ti, cāt nimeni dintre str?ini n-ar fi putut determina īmpotriva ideilor comuniste. ?i acest dezgust cre?te īndeosebi prin recentele cuceriri nejustificate teritoriale ce s-au f?cut, punānd Rusia īntr-o lumin? istoric? lugubr? pe care lumea o detest? ?i nu o va uita niciodat?.

Procesul acestor cuceriri va fi desigur desf??urat ?i juridice?te ?i istorice?te īntre to?i factorii competen?i ai popoarelor lumii, ?i atāt s?vār?itorii cāt ?i sprijinitorii din afar? ai acestor ac?iuni ī?i vor lua osānda cuvenit?. Oricum, ?i pān? atunci, pe noi ne prive?te egal recenta r?pire s?vār?it? īn paguba p?māntului romānesc ?i ar?t?m c? partea de ?ar? romāneasc? numit? de ru?i Basarabia īmpreun? cu Nordul Bucovinei, apar?in istorice?te, geografice?te ?i īndeosebi etnice?te indiscutabil ?i de veacuri Romāniei. Micul val de ucraineni, veni?i īn aceast? provincie īn vremea st?pānirii ruse?ti dintre 1812-1918, a fost īntotdeauna infim, precum o m?rturisesc īns??i statisticile ?i expunerile etnografice ruse de ieri ?i de ast?zi. Mai mult īnca, elementul romānesc este recunoscut de īnsu?i statul rusesc actual c? rev?rsāndu-se chiar peste Nistru, pentru care s-a ?i īnfiin?at Republica Moldoveneasc? dintre Nistru ?i Bug; iar aceast? a?ezare romāneasc?, se ?tie, este acolo mult mai veche decāt venirea īn jos spre Marea Neagr? a ucrainenilor, a?eza?i mai tārziu, ca ?i Germanii, Grecii ?i celelate elemente str?ine etnice locale de ast?zi. La fel s-a īntāmplat cu Rutenii veni?i foarte tārziu īn Nordul Bucovinei. Īncāt, īn virtutea principiului etnic de care se prevaleaz? ast?zi conduc?torii de la Moscova, nu numai c? nu e drept a se lua aceste dou? provincii, dar, dimpotriv?, cu dreptate trebuia s? se adaoge Romāniei ?i republica numit? Moldoveneasc? de dincolo de Nistru. Sau cel mult pe temeiul nou al schimbului de popula?ie, Rutenii din Nordul Bucovinei trebuiau muta?i īn teritoriul acestei republici, iar moldovenii de la Bug, muta?i īn Nordul Bucovinei ce s-a luat, r?mānānd grani?a natural? ?i pa?nic? īntre Romānia ?i Ucraina, apa Nistrului.

Numai cu astfel de procedare, dreapt? ?i logic?, rezolvarea grani?ei etnice dintre Romānia ?i U.R.S.S. de azi, se putea numi „pe cale pa?nic?”.

Procedarea for?at?, īns?, folosit? de Moscova acum prin luarea Basarabiei ?i a Nordului Bucovinei, este act de dureroas? r?pire, condamnat? de toat? lumea ?i ea sap? o pr?pastie, desigur inulil? ?i regretabil? īntre romāni ?i ucraineni, lucru cu des?vār?ire īn contrazicere cu „principiile de armonie dintre popoare” propagat? chiar de comunism.

Avem speran?a īns?, c? aceast? cotropire s?vār?it? acum īn dauna Romāniei, indiferent din ce calcul sau sugestii de moment, nu va r?māne de lung? durat?. Pr?pastia ce se deschide īntre Romānia ?i Ucraina ast?zi cu ac?iunea de la Moscova, se va nivela curānd, prin restabilirea teritorial? dreapt? cuvenit? Romāniei, dictat? atāt de armonia viitoare ce trebuie s? fie pururea īntre aceste dou? popoare vecine, cum ?i de echilibrul politic interna?ional, necesar īn acea lature a Europei de la gurile Dun?rii ?i Marea Neagr?.”[[1]]

10 iulie 1940


[1] Arhivele Na?ionale, Bucure?ti, Fond Pantelimon Halippa, 630/1940, fila 1-6.

footer