Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Dr. Larry Watts   
Joi, 19 Septembrie 2013 21:23

Larry Watts - Cei dintai vor fi cei din urm?...Inten?iile Pactului de la Var?ovia vizavi de hot?rârea României

Peste câ?iva ani, de?i negând inten?ia „serioas?” privind o eventual? invazie ?i denaturând dezacordul sovietic cu Bucure?tiul ca fiind limitat la „refuzul acestuia de a lua parte la ac?iunea comun? a Pactului împotriva Cehoslovaciei”, ambasadorul sovietic a confirmat c? existau motive legitime de îngrijorare. Dobrinin, care avea s? p?r?seasc? în sfâr?it Washingtonul,  în anul 1986, pentru a conduce Departamentul interna?ional care coordona ?i superviza opera?iunile de dezinformare, a informat c? trupele sovietice erau într-adev?r „angajate în manevre tactice demonstrative” de-a lungul frontierei cu România, care erau „atent monitorizate” de serviciile secrete occidentale, astfel încât „informa?iile cu privire la acestea au ajuns repede la pre?edintele Johnson.”[67]

Cu siguran??, a?tept?rile legate de o mi?care împotriva României erau larg r?spândite în rândul for?elor sovietice ?i ale statelor membre ale Tratatului de la Var?ovia care au participat la invazia Cehoslovaciei. Pe 26 august, ministrul polonez al ap?r?rii, Generalul Wojciech Jaruzelski, a declarat auditoriului s?u de la Academia Statului Major General al Poloniei c? România va avea de suferit pentru lipsa de obedien?? ?i c? „trebuie s? se supun? ordinelor sau s? suporte consecin?ele.”[68] Aproape patruzeci de ani mai târziu, pe când sus?inea c? nu a f?cut parte din grupul de decizie ?i strategie al Tratatului de la Var?ovia, Wojciech Jaruzelski ?i-a amintit c? „la timpul respectiv ?i, de asemenea, ulterior, s-au vehiculat unele informa?ii potrivit c?rora for?ele noastre se puteau folosi de un „fir” pentru a invada România ?i pentru a sc?pa de Ceau?escu”, informa?ii care „probabil” c? „reprezentau inten?iile unor persoane.”[69] Recunoa?terea lui Jarujelski este ?i mai interesant? având în vedere c? el a respins în mod repetat propunerea României de a se uni pentru a contrabalansa domina?ia sovietic?, a denaturat frecvent pozi?iile (militare ?i politice) ale României în fa?a conducerii partidului ?i guvernului polonez ?i lucra, se pare, pentru spionajul militar sovietic.[70]

Un fost ofi?er G.R.U. aflat la vremea respectiv? la comand?, considera c? era „destul de evident” c? armata sovietic? „va invada România”.[71] Motivele pentru care s-au întors atât de rapid împotriva ei erau „foarte conving?toare”. Acestea con?ineau denun?area de c?tre România a interven?iei în Cehoslovacia ca fiind „un act de agresiune”, refuzul ei de a permite trupelor statelor Tratatului de la Var?ovia s? desf??oare misiuni pe teritoriul s?u, declara?ia c?, „în eventualitatea unui r?zboi în Europa, va decide în mod independent dac? va intra sau nu în r?zboi ?i de partea cui” ?i exercitarea dreptului de veto pentru crearea unei leg?turi pe teritoriul s?u între U.R.S.S. ?i Bulgaria pentru transferul trupelor.[72] Astfel, este u?or de în?eles de ce Administra?ia Johnson a depus eforturi atât de mari „pentru a sublinia gravitatea acestei probleme”.

Potrivit arhivelor Departamentului de Stat, Rusk a declarat c? Washingtonul „era foarte îngrijorat”, iar Dobrinin „nu ar trebui s? interpreteze gre?it atitudinea lor moderat?”. Statele Unite doreau s? specifice clar, „în cei mai duri termeni”, c? se a?teptau ca Uniunea Sovietic? „s? nu mai ia în calcul pe viitor utilizarea for?ei militare împotriva oric?ror ??ri din estul Europei.”[73] Dobrinin î?i aminte?te c? Rusk ?i-a exprimat îngrijorarea în termeni emo?ionali: „În numele omenirii, v? cerem s? nu invada?i România, deoarece consecin?ele vor fi imposibil de prev?zut” ?i „vor fi dezastruoase pentru rela?iile sovieto-americane ?i pentru întreaga lume.”[74]

A doua zi, într-un mesaj urgent, asistentul special al pre?edintelui observa c? „dac? avea s? se întâmple ceva în România, acest lucru se putea întâmpla în prima s?pt?mâna a lunii septembrie”, altfel spus, exact conform planific?rii furnizate Bucure?tiului de c?tre ofi?erul polonez din grupul de strategie al Tratatului de la Var?ovia.[75] Mesajul era înso?it? de o scrisoare a pre?edintelui Johnson adresat? ?efului statului, Alexei Kosîgin, invocând posibilitatea unui al treilea R?zboi Mondial în cazul în care Moscova invada România: „De dou? ori în decursul vie?ii dumneavoastr? ?i al vie?ii mele ne-am confruntat cu un r?zboi mondial, provocat de evenimente care s-au petrecut în estul Europei…. A?a cum secretarul Rusk sublinia în discu?ia cu ambasadorul Dobrinin, sper c? guvernul dumneavoastr? se va ab?ine, dac? se pune problema unei interven?ii militare în România sau în orice alt? ?ar? din Europa de est”.[76]

În acela?i timp, Rostow i-a comunicat pre?edintelui Johnson c?, de?i „exist? pu?ine informa?ii adi?ionale” asupra amenin??rii militare sovietice la adresa României: Re?eaua meteorologic? a for?elor aeriene sovietice a difuzat condi?iile meteorologice din România ?i Iugoslavia, începând din 28 august, sugerând prin aceasta c? se a?teapt? s? fie efectuate zboruri în Balcani… În acela?i timp, rapoartele meteorologice despre Cehoslovacia s-au diminuat considerabil.[77]

În 24 de ore, Dobrinin s-a întors cu r?spunsul oficial al U.R.S.S., îns? nu scris, ci verbal. Se declara oficial, pentru prima dat? de la începutul crizei, în urm? cu 10 zile, c? „temerile ?i informa?iile privind interven?ia militar? a U.R.S.S. împotriva României erau total nefondate.”[78] Dobrinin se refer? la atacul indirect al Moscovei asupra credibilit??ii României în declara?ia sa c? „rapoartele despre viitoare deplas?ri de for?e sovietice în România sunt create special de anumite cercuri pentru a induce în eroare guvernul american ?i ele nu corespund realit??ii.”[79] Opera?iunile deschise de recunoa?tere ?i preg?tirile pentru traversarea frontierei cu România s-au oprit într-o s?pt?mân?. Ulterior, Rusk le-a spus românilor c? au avut „patru c?r?i” de jucat împotriva Moscovei. Din p?cate, primele dou? - „con?tiin?a sovieticilor ?i a alia?ilor din cadrul Tratatului de la Var?ovia” ?i „reac?ia furioas? a opiniei publice mondiale” - se dovediser? deja inutile în cazul Cehoslovaciei.[80] Celelalte dou? c?r?i, unitatea ?i „atitudinea poporului român” ?i „faptul c? o invazie în România ar risca o rupere a rela?iilor dintre U.R.S.S. ?i Occident” (la care Rusk a ad?ugat asigurarea sa „c? o repetare a ac?iunii sovieticilor în România ar provoca o reac?ie mult mai puternic? din partea Occidentului decât în cazul Cehoslovaciei”) au fost cele care au constituit, într-adev?r, atuurile României. [81]

Dup? cum se men?iona în unul din rapoartele C.I.A. ulterioare invaziei, controlul sovietic asupra sateli?ilor s?i func?iona numai dac? erau îndeplinite patru precondi?ii:
- Partidul comunist trebuie s? de?in? monopolul puterii;
- Dorin?a sovieticilor de a interveni militar trebuie s? fie credibil?;
- Leg?tura dintre partid ?i popor trebuie s? fie rupt?; [?i]
- Conducerea local? trebuie s? fie capabil? de divizare.[82]
Primele dou? precondi?ii - sau vulnerabilit??i din perspectiva regimului ?int? – existau cu siguran?? ?i în cazul României. Ultimele dou? au reprezentat ?inta „m?surilor active” sovietice pe tot parcursul r?zboiului rece.  Chinezii aveau o opinie similar? în privin?a importan?ei unit??ii românilor. La observa?ia lui Maurer c? România era doar o ?ar? mic?, Kang Sheng a ripostat: „India este o ?ar? mare, dar nu este unit?; România este o ?ar? mic?, dar este unit?. În acest caz, care dintre ele este mai mare?”[83]
 
Editura Rao, Bucuresti, 2012  
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
[67] Dobrinin (1995), p. 178-183.
[68] Comentariul lui Jarujelski a? cum a fost citat în Immediate Warsaw, Telegram no. FOE 144, 19 noiembrie 1968, BNA, PRO, PREM 13/2638.
[69] R?spunsul dat de Generalul Iaruzelski lui David Dastych, Var?ovia, 14 iunie 2007, la întrebarea pus? de autor. Amintirile lui Iaruzelski trebuie analizate cu grij?. Este interesant totu?i c? el a re-afirmat dezinformarea sovietic? privind o ofensiv? din Occident (Germania) a justificat invazia ?i c? opozi?ia României fa?? de Moscova, chiar “în aspecte minore”, a fost ridicol?, înainte de a afirma c? regimul lui Ceau?escu era “regim stalinist, dur ?i caracterizat de cultul personalit??ii”, fapt ne-adev?rat în 1968, când Ceau?escu era înc? pe linia deschis? de Gheorghiu Dej a liberaliz?rii. Afirma?ia lui Iaruzelski c? „Ungurii au unele motive s? se opun? lui Ceau?escu”, a fost in deplin? conformitate cu dezinformarea c? ostilitatea a fost dirijat? împotriva liderului român ?i nu a politicii independente ?i anti-sovietice atât de populare.
[70] Vezi de ex.: Interviul colonelului Ryszard Kuklinski la CIA, “Jaruzelski’s Attitude, Behavior and Style,” (publicat par?ial: HR70-14, 19 August 2008), p. 47, în “Preparing for Martial Law: Through the Eyes of Colonel Ryszard Kuklinski,” CIA; Marek Jan Chodakiewicz, “The Jaruzelski Case: The Ascent of Agent ‘Wolski’,” World Politics Review, 12 decembrie 2006, “The General’s Dark Past” Warsaw Voice, 15 iunie 2005.
[71] Viktor Suvorov, Inside the Soviet Army, New York, Berkeley Books, 1982, p. 7.
[72] Op. cit. p.8. Oportunitatea nu reprezenta o problem? deoarece, spre deosebire de Cehoslovacia care avea grani?? cu NATO (?i cu Austria, care era neutr?), „România nu avea nici speran?a teoretic?  de a primi ajutor din partea Occidentului.”
[73] Memorandum al discu?iei, 30 august 68, Document 165, FRUS, 1964-1968, Eastern Europe, volum XVII.
[74] Dobrynin (2001), p. 183.
[75] Nota a fost întocmit? de Secretarul de Stat Rusk ?i de Secretarul Ap?r?rii, Clark Clifford. O s?pt?mân? mai târziu, Pre?edintele Johnson ?i Dean Rusk au informat conducerea Congresului c? se p?rea c? „sovieticii ar putea intra în România”, dup? care  Johnson a transmis avertismente publice ?i private ?i „asigurarea verbal?” a Ambasadorului Dobrinin c? for?ele sovietice nu vor intra în România (sau Berlin).  Secretarul Clifford a 0065plicat c? în timp ce „nu exista „nici o dovad? despre vreo interven?ie imediat?  în România”, Pactul î?i ar?tase capacitatea de a se deplasa rapid ?i existau „?apte divizii în Ungaria, 12 în Bulgaria” ?i „18 în URSS.” Pre?edintele Johnson a ad?ugat apoi c? administra?ia r?mânea îngrijorat? „c? poate vor dori s? fac? cur??enie în acela?i timp în Iugoslavia, Românai ?i Cehoslovacia.” Notes on President’s Meeting with House Leadership on Monday, septembrie 9, 1968, p. 1-2, 4, „Strategic Warning and the Role of Intelligence” (2010), CIA.
[76] Telegrama de la Asistentul special al Pre?edintelui (Rostow) adresat? Pre?edintelui Johnson, în Texas, 31 august 1968, 1801Z, Document 91, FRUS, 1964-1968, Eastern Europe, Vol. XVII. Scrisoarea c?tre Kosîgin, marcat? „secret, sensibil, personal,” era aprobat? de Departamentul de Stat ?i cel al Ap?r?rii. De?i nu se ?tie dac? scrisoarea a fost vreodat? trimis?, date fiind amintirile lui Dobrinin privind avertismentele formulate de SUA, mesajul pe care îl con?inea a ajuns în mod cert la destinatar.
[77] Cele mai recente aprecieri asupra situa?iei din Europa de Est (As Of 8:30 AM EDT), 31 august 1968, Walt Rostow c?tre pre?edinte, p. 2, punctele 7 ?i 8, “Strategic Warning and the Role of Intelligence: Lessons Learned From The 1968 Soviet Invasion of Czechoslovakia” (2010), CIA.
[78] Telegrama de la Asistentul special al Pre?edintelui (Rostow) adresat? Pre?edintelui Johnson, 1 septembrie 1968, 0344Z, Document 167 in op. cit. Telegrama a fost primit? la ferma lui LBJ pe 31 august, ora 11:01 p.m. De asemenea, în r?spuns se ar?ta c? “nu se vor întreprinde astfel de ac?iuni nici împotriva Berlinului”, dat fiind c? SUA ?i-au exprimat îngrijorarea în aceast? privin??.
[79] Dobrynin ((2001), p. 183.
[80] Memorandum al discu?iei, SecDel/MC/13, New York, 1 octombrie 1968, Document 170, FRUS, 1964-1968, Eastern Europe, Vol. XVII.
[81] Ibid. Rusk a mai ad?ugat ?i un al cincilea atu, «Â puterea conducerii Partidului Comunist”. F?r? îndoial? un atu în 1968, avea s? devin? un joker 20 de ani mai târziu.
[82] Intelligence Memorandum: Czechoslovakia. The Problem of Soviet Control (Reference Title: ESAU XLIV), 16 ianuarie 1970, anali?tii James Ogle, John Kerry King, Chief DD/I Special Research Staff, p. ii, CIA.
[83] Munteanu (2008), Doc. 8, p. 429, Minutele discu?iilor dintre delega?ia român? la funeraliile lui Ho Chi Minh, condus? de Ion Gheorghe Maurer, ?i delega?ia chinez?, condus? de Ciu Enlai, 11 septembrie 1969, ANIC, fond CC al PCR – Departamentul politic? extern?, dos. 72/1969, p. 35 – 65, în Budura (2005), p. 963 – 982.
footer