Revista Art-emis
Ultimatumul sovietic din iunie 1940 (5) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Joi, 05 Septembrie 2013 15:13
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, art-emisII - Iulie 1940.
Bilan? statistic al Basarabiei (Dosar special. Ministerul Internelor, Direc?iunea General? a Poli?iei, Arhiva Siguran?ei):
„Basarabia are o suprafa?? de 44.936 km.p. teren uscat ?i 2.500 km.p. lacuri. Īn aceast? īntindere intr? 249.356 ha p?dure, 112.946 ha vie ?i 40.470 ha livezi cu pomi fructiferi.
Suprafa?a cultivabil? a Basarabiei este de 3.037.703 ha, ceea ce reprezint? a ¼ parte suprafa?? total? cultivabil? a Romāniei (13.324.090 ha).
Dup? statistica f?cut? īn ultimii 5 ani produc?ia cerealelor din Basarabia se cifreaz? astfel (īn medie anual?):
Grāu - 4.500.000 chintale, adic? 1/5 parte din produc?ia total? a ??rii.
Porumb - 10.000.000 chintale (1/5 din produc?ia total?).
Orz- 5.000.000 chintale (aproape ½ din produc?ia ??rii).
Secar? - 1.000.000 chintale (1/3 din produc?ia total?).
Produc?ia legumelor ajunge pān? la 1/5 din produc?ia total?.
Suprafa?a cultivabil? cu tutun este de 3.000 ha (1/4 din suprafa?a cultivabil? cu tutun din ?ar?).
Suprafa?a viilor este de 1/3 din suprafa?a viilor din īntreaga ?ar?.
Arborii fructiferi reprezint? 1/6 din num?rul arborilor din ?ar?.
 
1. Animalele.
Caii - 546.877 capete (1/4 din num?rul total din ?ar?).
Boi - 611.808 capete ( 1/7 din num?rul total).
Oi - 2.000.000 capete (1/5 din num?rul total).
Porci - 500.000 capete (1/6 din num?rul total).
Aici trebuie remarcat c? Basarabia se distinge prin superioritatea oilor caracul ?i ?urcana- cu produc?ia anual? de piei pān? la 500.000 buc??i, foarte c?utate īn str?in?tate- mai ales īn America, unde exportul a fost foarte activ īn ultimii ani.
Īn Basarabia s-au expropriat 1.500.000 ha, cu care s-au īmpropriet?rit 357.016 agriculturi, īn majoritate romāni, ceea ce reprezint? ¼ din exproprierea ?i īmpropriet?rirea total? a ??rii.
2. Produc?ia pe?telui.
Datorit? pozi?iei naturale a Basarabiei īnvecinat? cu Nistrul-limanul ?i Marea Neagr?, produc?ia pe?telui este foarte abundent? ?i de toate variet??ile. Anual se prinde pān? la 5.000.000 kgr. Pe?tele kefal, care se prinde la Bugaz, este o specie ce nu se g?se?te īn alt? parte a ??rii.
3. Reforma agrar?.
Īn Basarabia s-au expropriat 1.500.000 ha, cu care s-au īmpropriet?rit 357.016 agricultori, īn majoritate romāni, ceea ce reprezint? ¼ din exproprierea ?i īmpropriet?rirea total? a ??rii.
4. Investi?ii agricole.
Ma?ini agricole cu for?e motrice.
Tractoare- 361 (1/10 din totalul pe ?ar?).
Batoze- 2.000 (1/7 din totalul pe ?ar?).
Unelte cu trac?iune animal?.
Pluguri- 451.662 (1/5 din totalul pe ?ar?).
Sem?n?toare- 7.000 (1/10 din totalul pe ?ar?).
5. B?nci agricole populare.
Īn Basarabia sunt: 452 b?nci cu 90.000 membri, cu 100.000.000 capital ?i 60.000.000 depozite; acest num?r reprezint? 1/10 din totalul pe ?ar?.
6. Cooperative agricole - 65, cu 5.000 membri, 3.000.000 capital, adic? a 1/8 parte din num?rul total pe ?ar?.
7. Organizare administrativ?.
Din punct de vedere administrativ, Basarabia cuprinde 9 jude?e: Hotin, Soroca, B?l?i, Orhei, L?pu?na, Tighina, Cetatea Alb?, Cahul ?i Ismail ?i un num?r de 1.738 comune rurale. Īn 1929/1930 s-a īnfiin?at Directoratul Basarabiei, la Chi?in?u, care a func?ionat pān? la 1934. Īn 1938, dup? Constitu?ia lui Carol al II-lea, prin noua lege administrativ?, sudul Basarabiei cu 4 jude?e a alc?tuit ?inutul Nistru, cu reziden?a regal? la Chi?in?u, iar jude?ele din nordul Basarabiei au fost atribuite la ?inuturile Prut ?i Suceava.
8. C?ile de comunica?ie.
Re?eaua de cale ferat? exploatat? are o lungime de 1.087 km, cu 400 locomotive ?i 7.000 vagoane uzate, din care circul? regulat 95 locomotive ?i 2.675 vagoane, formānd urm?toarele garnituri de trenuri: accelerate- 60, personale - 222, mixte- 334, marf?- 516. Transportul pe ap? este aproape inexistent. Drumurile sunt impracticabile, iar pe vreme ploioas? circula?ia este imposibil?. Basarabia a fost īnzestrat? īntre timp cu 3 aeroporturi: la Chi?in?u, la Cetatea Alb? ?i Ismail, īn leg?tur? cu Bucure?tii prin curse zilnice, numai īn timpul verii cu avioanele Soc. Lares.
Sta?iuni balneo-climaterice. Pe litoralul M?rii Negre, cu care se m?rgine?te Basarabia la Sud, sunt patru sta?iuni balneare: Budachi, Bugaz, Serghievca ?i Burnas. Bugazul este remarcabil printr-un sanatoriu modern a?ezat chiar la malul m?rii, construit de romāni, cu suma de 125.000.000 lei, unde se trateaz? bolnavii de tuberculoz? osoas?.
9. Sacrificiile Statului Romān pentru organizarea, administrarea ?i investirea Basarabiei de la 1918-1940.
Din bilan?ul cheltuielilor ?i veniturilor īntocmite de Ministerul Finan?elor pe īntreaga perioad? de la 1918-1940, referitor numai la Basarabia, rezult? urm?toarea situa?ie:
La cheltuieli                     25.712.999.305,77
La venituri                        21.107.289.251,37
Deci un deficit bugetar de 4.605.710.054,40
 
Era necesar un bilan? al tuturor investi?iilor f?cute īn Basarabia ?i Bucovina de Nord, care s? īnf??i?eze īntreaga situa?ie a patrimoniului public din acest teritoriu, dar fa?? de r?spunsul Ministerului Inventarului, prin adresa Nr. 2.885/940, prin care ne face cunoscut c? nu posed? nici o situa?ie, ne g?sim īn imposibilitate de a o face.
Popula?ia.
Īn lipsa unui recens?mānt recent, dup? datele vechi completate cu datele biurourilor de popula?ie, rezult? urm?toarea situa?ie:
Popula?ia stabil?
2.263.000 la sate
368.000 la ora?e
Totalul popula?iei stabile       2.642.000
Popula?ia flotant?                     483.250
Totalul general al popula?iei 3.125.250
 
Popula?ia stabil? este repartizat? pe na?ionalit??i astfel:
                         La sate                         La ora?e
Romāni             1.585.000                       98.000
Velicoru?i               45.000                       30.000
Bulgari-G?g?uzi 124.000                          23.000
Alte na?ionalit??i   33.000                         34.000
 
Popula?ia flotant?, venit? īn cea mai mare parte din ?inuturile Podoliei ?i Hersonului, a constituit un pericol permanent, īntrucāt din ea s-au recrutat to?i vagabonzii, escrocii interna?ionali, comuni?tii, anarhi?tii etc.Din analiza datelor statistice asupra popula?iei īn general, se constat? c? jum?tate din popula?ia basarabean? o constituie elementul romānesc , iar cealalt? jum?tate este alc?tuit? din elemente diferite prin originea etnic?: ru?i, ucraineni, bulgari, germani, evrei etc. La sate īns? elementul romānesc este covār?itor ca num?r fa?? de toate celelalte na?ionalit??i.
 
Din punct de vedere economic, comer?ul ?i industria se afl? īn māinile evreilor ?i a celorlalte na?ionalit??i, romānii sunt aproape inexisten?i īn aceast? activitate, c?ci din num?rul instala?iunilor industriale,- circa 2.000,- vreo 500 sunt instala?iuni romāne?ti, care se reduc la mori de vānt.
Elementul romānesc este inferior ?i din punct de vedere al culturii. Īn aceast? privin?? romānii se men?in īn procentul cel mai sc?zut, 15 % ?tiutori de carte, fa?? de toate celelalte na?ionalit??i care merg pān? la 55-60 % ?tiutori de carte.
 
Elementul romānesc īn marea lui majoritate se ocup? cu agricultura ?i gospod?riile ??ranilor romāni sunt cu totul lipsite de cele mai elementare mijloace de cultur? a p?māntului. N-au vite, n-au unelte de munc?, n-au semin?e, n-au capital de investi?ie, nici credite. Casele lor sunt bordeie f?r? lumin?, f?r? aer, f?r? nici un confort.
Cine a v?zut un sat german al?turi de un sat moldovenesc, este impresionat adānc de aspectul civilizat al satului german fa?? de starea mizer? a satului moldovenesc.
Din punct de vedere sanitar, popula?ia basarabean? īn 1918 a fost g?sit? īntr-o stare sanitar? mai prejos de orice critic?. Tifosul exantematic, tuberculoza, pelagra, sifilisul ?i malaria f?ceau ravagii pe scar? īntins?. La aceasta contribuia īn larg? m?sur? alcoolismul. Regimul rusesc nu f?cuse nimic pentru combaterea acestor maladii, dar guvernul romān de la 1918-1940 a īntreprins o serioas? activitate prin crearea de noi spitale ?i sanatorii ?i printr-o energic? ofensiv? sanitar? la sate ?i ora?e. Ac?iunea guvernelor romāne?ti a fost īncununat? de succes, ob?inānd urm?toarele rezultate: procentul mortalit??ii a sc?zut de la 25 % la 19 %, iar procentul natalit??ii a crescut cu 11,7 %, ceea ce a produs o cre?tere a popula?iei de la 2.750.000 īn 1919 la 3.110.654 īn 1937”.[1]  
- Va urma -


[1] Arhiva Na?ional? a Republicii Moldova, fond 691, inv.1, dos.39, vol.III, f.434-440.

footer