Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion Anton Datcu   
Miercuri, 14 August 2013 06:36

23 august 1944, art-emis69 de ani de la actul care a avut loc în interiorul Salonului Galben al Palatului Regal din Bucure?ti. Evenimentul de la 23 August 1944 a fost considerat de unii drept o lovitur? de stat, în timp ce al?ii l-au catalogat ca o m?sur? imperativ salvatoare pentru România. În func?ie de cine a urmat la putere în România, întoarcerea armelor împotriva Germaniei a fost descris? în mod diferit, corect sau amplificat, ac?iunea fiind plasat? între patru termeni: tr?dare, justificare, necesitate, apreciere.

La 22 august 1944, ofensiva sovietic? trecea Prutul, lasând în urm? un munte de cadavre pe un aliniament de 600 km. For?a de atac era format? din 900.000 de solda?i, care dispuneau de 16.000 de guri de foc de mare calibru, inclusiv de 1.400 de tancuri ?i 1.760 de avioane. O parte dintre aceste arme de temut a fost trimis? ca ajutor sovieticilor chiar de c?tre S.U.A., fapt regretat mai târziu de americani. Frontul 2 ucrainean, sub comanda generalului Rodion Malinovski, a atacat pe o l??ime de peste 330 km. Din componen?a acestui front a f?cut parte ?i celebra divizie „Tudor Vladimirescu”, înfiin?at? la initia?iva lui Stalin, în octombrie 1943, ?i format? din prizonieri români de o moralitate controversat?, dispu?i s?-?i omoare fra?ii de neam. Frontul 3 ucrainean, comandat de generalul Fiodor Tolbuhin, a înaintat pe o deschidere de peste 250 km, ajungând în ziua de 23 august, la periferia localit??ilor Târgu-Neamt, Roman, Bârlad ?i Hu?i.

Frontul german, Ucraina de Sud sub conducerea generalului Hans Friessner, încerca s? bareze înaintarea Armatei Ro?ii; dispunea de 643.000 de combatan?i bine înarmati ?i sprijini?i de trei divizii de tancuri. Armata Român?, format? din mai multe divizii, lupta în acel moment al?turi de germani pentru oprirea înaintarii puhoiului sovietic. Toate speran?ele se îndreptau spre o rezisten?? în trec?torile din Carpa?ii R?s?riteni ?i în zona fortificat? Foc?ani-N?moloasa-Br?ila-Constanta ?i Mangalia, unde se prognoza c? pentru câteva luni vor fi oprite armatele sovietice. Fabricarea bombei atomice de c?tre savan?ii germani era spre faza final?, arma infernal? urmând s? schimbe balan?a r?zboiului. Potrivit cercet?rilor istoricului Rainer Karlsch f?cute în arhivele militare sovietice ?i occidentale, în ultimele luni ale celui de-Al Doilea Razboi Mondial savan?ii germani testau în laborator bomba nuclear?, iar dac? r?zboiul s-ar mai fi prelungit cu mai putin de jum?tate de an Hitler putea s? lanseze arma atomic? asupra Londrei ?i Moscovei. Cazematele ?i fortifica?iile din beton armat construite pe malul Siretului ?i de-a lungul plajelor litoralului pentru a bara înaintarea armatei sovietice au fost pân? la urma realizate degeaba. Pe acel aliniament nu s-a mai dat nici o lupt?, datorit? ac?iunilor intreprinse la Bucure?ti de Regele Mihai.

In zilele de 21 si 22 august, mare?alul Ion Antonescu a fost prezent în zona de opera?ii pentru a evalua situa?ia de pe front. La întoarcere s-a oprit la Sl?nic Moldova, unde era Comandamentul german, iar generalul Hans Friessner i-a spus ca generalii români au început s? dea ordine ciudate. Tot în acele zile, Hitler i-a spus mare?alului sa ocoleasc? Palatul Regal de la Bucure?ti. Acela?i lucru l-a facut ?i Eugen Cristescu, ?eful Serviciului Secret Român, care a afirmat c? generalul Constantin S?n?tescu are un „comportament neobi?nuit”.

În diminea?a zilei de 23 august 1944 a avut loc la Snagov ?edinta Guvernului, tema fiind analizarea situa?iei critice de pe frontul care se apropia de Bucure?ti. Dup? ce s-a hot?rât ca armata s? se retraga pe linia fortificat?, mare?alul Antonescu a plecat la Palatul Regal, fiind invitat de urgen?? de Regele Mihai s? participe la ?edinta Consiliului de Coroan?. Coloneii Gheorghe Magherescu ?i Radu Davidescu l-au sf?tuit pe mare?al s? plece cu o escort? înt?rit?, dar Ion Antonescu a ales ca ma?ina sa blindat? s? fie înso?it? de numai dou? ma?ini cu agen?i de paz?. Ajuns la Palat în jurul orei 16,00, a fost arestat împreuna cu Mihai Antonescu (vicepremier ?i ministru al Afacerilor Str?ine). Au urmat: generalul Constantin (Piky) Vasiliu (subsecretar de stat în Ministerul de Interne), generalul Constantin Pantazi (ministru de R?zboi) ?i colonelul Elefterescu (prefectul Poli?iei Capitalei). Înainte de a fi arestat, mare?alul a avertizat: „O capitulare neconditionata în fata ru?ilor este ca un salt din avion f?r? para?ut?”. Din echipa celor care au decis întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste f?ceau parte mul?i generali ?i ofi?eri. Regele Mihai, dup? ce a înregistrat pe o plac? de patefon celebrul mesaj istoric care a fost difuzat la radio la orele 22,00, a plecat la Dobri?a (jud. Gorj) chiar cu ma?ina blindat? cu care venise la Palat mare?alul Antonescu, în mica localitate din Valea Sadului fiind a?teptat de generalul Nicolae Macici, pentru a-i da ultimele informa?ii din zona.

Istoricii au estimat ulterior c? prin ac?iunea de la 23 august 1944 r?zboiul a fost scurtat cu ?ase luni. Pentru acest motiv, Stalin i-a oferit Regelui Mihai valoroasa medalie Ordinul „Victoria”, încrustat? cu 115 diamante, iar pre?edintele american Harry Truman l-a decorat cu „Legiunea de Merit” în grad de Comandant ?ef. Ulterior, Regele Mihai a fost somat s? plece din ?ar? într-un exil ru?inos, fiind obligat s? renun?e la tron ?i titluri, în numele sau ?i al urma?ilor.

Generalul Constantin S?n?tescu, desemnat ?eful noului Guvern dup? 23 august, a fost pus de sovietici s? demisioneze o sut? de zile mai târziu, murind în condi?ii neclare. La 7 decembrie 1944, conducerea Executivului a fost preluat? de generalul Nicolae R?descu, îns? nu pentru mult timp, sovieticii înl?turându-l din func?ie dup? 88 de zile; generalul R?descu s-a refugiat la New-York, unde a murit în anonimat. În ceea ce prive?te soarta altor persoane implicate în evenimentele de atunci: generalul Aurel Aldea a fost arestat la 27 mai 1946, decedând în chinuri groaznice în închisoarea de la Aiud; mare?alul Palatului, Ioan Mocsony Stârcea, a executat 10 ani de temni?? politic?; colonelul Emilian Ionescu, secretarul Regelui, cel care a însotit trenul regal de la Sinaia la Lausanne, a fost arestat în 1949 - a fost încarcerat la închisorea Jilava, apoi în lag?rul de la Ocnele Mari, fiind supus unui regim crunt de b?t?i, foamete ?i frig. Dup? un proces regizat ?i desf??urat sub presiunea str?zii, Ion Antonescu, Mihai Antonescu, generalii Constantin Piky Vasiliu ?i Gheorghe Alexianu (profesor universitar, fost guvernator al Transnistriei) au fost considera?i criminali de r?zboi ?i executa?i, la 1 iunie 1946, în incinta închisorii Jilava.

Un element important ?i trist, peste care se trece u?or cu vederea, este acela c?, dup? ce a fost difuzat? la radio istorica proclama?ie a Regelui Mihai prin care se anun?a c? s-a încheiat armisti?iul cu U.R.S.S., Armata Ro?ie a luat în continuare prizonieri - cca. 170.000 de ostasi români. Deruta?i ?i afla?i într-o confuzie total?, ace?tia au depus armele crezând c? sovieticii respecta noua alian??. Mul?i dintre ei au fost du?i în U.R.S.S., în lag?re de munc? for?at?. În fapt, abia la 12 septembrie 1944 s-a semnat armisti?iul cu U.R.S.S., în termeni impu?i aproape în întregime de Uniunea Sovietic? - iar în cele trei s?pt?mâni, efective importante ale armatei române au fost luate în prizoneriat de Armata Ro?ie, f?r? lupt?. Practic, timp de 20 de zile (23 august-12 septembrie 1944), Romania a avut doi inamici antagonici: Germania ?i U.R.S.S.! Un mare paradox.

Privit în ansamblul s?u, pe fondul st?rii de spirit din acea vreme, actul de la 23 august 1944 nu i-a impresionat prea mult pe sovietici, care, oricum, nu î?i f?ceau probleme c? nu vor cuceri România. Din delega?ia României prezent? la Moscova pentru semnarea Tratatului de Armisti?iu a f?cut parte ?i Lucretiu P?tr??canu. În timpul dezbaterilor, liderul comunist român a întrebat, contrariat, de ce condi?iile impuse de sovietici sunt mult mai dure decât cele negociate anterior cu Ion Antonescu. Comisarul rus al Afacerilor Externe, Viaceslav Molotov, a r?spuns sec: „Antonescu reprezenta poporul roman, voi nu reprezenta?i pe nimeni!” De altfel, chiar ?i Ana Pauker, posesoare a gradului de colonel de informa?ii în Armata Ro?ie, de?i îi reprezentase la Moscova pe comuni?tii români, ?tia extrem de pu?in despre evenimentele din ?ara, dar urma cu stricte?e viziunea lui Stalin. Iar când a sosit la Bucure?ti, pentru a organiza noul minuscul partid comunist, dezorientat?, Ana Pauker l-a întrebat pe Lucre?iu P?tr??canu: „Ce s-a întâmplat cu Fori?? Ce v-a?i apucat s? face?i la 23 august?” (dup? cum a declarat Tatiana Br?tescu, fiica cea mare a cuplului Ana ?i Marcel Pauker în interviul realizat de Lavinia Betea în „Jurnalul Na?ional”).

Au existat ?i comandan?i romani care nu au aderat la mi?carea de întoarcere a armelor împotriva Germaniei, considerând o datorie de onoare s? respecte aliatul. Printre ei a fost contraamiralul Horia Macellariu, care imediat dup? 23 august a luat m?suri urgente pentru a permite retragerea trupelor germane din Constan?a. De?i a fost somat de sovietici s? predea întreaga flot? român?, contraamiralul Macellariu a încercat, la miezul noptii, s? deplaseze vasele române?ti spre Bosfor, dar vasele de r?zboi sovietice l-au înconjurat imediat. Arestat, dup? îndelungi procese, contraamiralul oltean a executat 16 ani de temni?? grea în închisorile din Aiud ?i Râmnicu-S?rat.

În manualele de istorie, actul de la 23 August 1944 a fost consemnat sub mai multe denumiri: „Insurec?ie armat?”, „Ziua eliber?rii României de sub jugul fascist”, „Ziua eliber?rii României de c?tre Armata Ro?ie”, „Revolu?ie de eliberare na?ional? ?i social?, antifascist? ?i antiimperialist?”, evident condus? de clasa muncitoare reprezentat? de Partidul Comunist (care în realitate avea în jur de 750 de aderen?i). De fapt, istoria a demonstrat c? 23 August 1944 a însemnat începutul altei tranzi?ii, românii trebuind s? o ia din nou de la cap?t, pentru a nu ?tiu câta oar? în istorie.

Sursa: ZigZag Român-Canadian[1]  
Grafica - Ion M?ld?rescu

[1]  http://zigzag-online.ro/index.php?page=vezi_articol&idArticol=1052&titlu=23%20August%201944,%20intre%20intre%20lauri%20si%20dezamagiri&cauta=Datcu

footer