Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ioan Galdea   
Duminică, 11 August 2013 17:51

Marasesti, 96 ani96 de ani de la luptele de la M?r??e?ti (6 august 1917 - 6 august 2013)

Din Alba Iulia, capitala de suflet a Neamului Românesc aducem un omagiu fierbinte eroilor care ?i-au jertfit via?a în urm? cu 96 de ani în luptele pentru des?vâr?irea unit??ii na?ionale. Prin suprema jertf? de sânge în luptele duse în anii 1916-1918, a fost posibil? înf?ptuirea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Este meritul bravilor români patrio?i, intelectuali, c?rturari, care cu în?elepciunea necesar? au convins conducerea României de atunci s? intre în conflagra?ia mondial? al?turi de Antanta în momentul în care se vor ob?ine tratate politice ?i militare favorabile nou?. Un lider de necontestat al acestora a fost Nicolae Iorga care a militat neobosit pentru ca România s? intre în r?zboi de partea Antantei, pe care-l considera „cea din urm? jertf? de r?scump?rare pe care neamul nostru din Ardeal îl aduce pentru robia lui de 2000 de ani”. Singura posibilitate de a realiza idealul na?ional al românilor în acele condi?ii istorice era folosirea conjuncturii interna?ionale. R?zboiul la care s-a angajat la 14 august 1916 împotriva Puterilor Centrale a fost un moment de grea încercare pentru poporul nostru ?i pentru armata român? care era chemat? s? dea grele jertfe pentru ?elul nobil al ap?r?rii libert??ii ?i independen?ei patriei, pentru întregirea hotarelor ?i f?urirea unit??ii na?ionale.

Primul R?zboi Mondial a fost r?zboiul de cea mai mare amploare, cu cel mai mare volum de for?e, în cadrul celei mai mari coali?ii, cu cele mai mari eforturi, cu cele mai grele jertfe, dar urmat ?i de cele mai m?re?e înf?ptuiri, istoricii l-au numit „R?zboiul pentru întregirea neamului”, fiind posibil? realizarea României Mari. România avea nevoie acut? de sprijinul marilor puteri ale Antantei, în special în aprovizionarea cu armament, tehnic? de lupt? ?i materiale de r?zboi. Prin Tratatul politic ?i Conven?ia militar? din 4 august 1916 României i se recuno?tea dreptul de a-?i alipi provinciile aflate sub st?pânirea monarhiei austro-ungare, Bucovina ?i Transilvania.

În urma opera?iilor militare în fa?a unui inamic foarte puternic, România a ajuns într-o situa?ie foarte grea, Bucure?tiul a fost ocupat în noiembrie 1916, Regele Ferdinand ?i Regina Maria s-au refugiat în Moldova, la Ia?i a fost organizat un guvern na?ional, iar Parlamentul a decis modificarea Constitu?iei pentru a oferi temei legal reformelor preconizate. Tezaurul na?ional ce cuprindea arhivele, valut?, valori mari, lingouri de aur, tezaurul Casei Regale, obiecte ale Mitropoliei Ungro-Vlahiei a luat drumul Moscovei ?i de atunci nu s-a mai întors în ?ar?. Pe teritoriul ocupat de Puterile Centrale, ce însemna o mare parte din teritoriul ??rii, s-a organizat un regim de ocupa?ie militar?. Printr-un uria? efort militar s-a ref?cut o for?? militar? ce grupa 460.000 militari. De un real ajutor a fost ?i Misiunea militar? francez? condus? de generalul Henri Berthelot.

În vara anului 1917 s-au desf??urat luptele de la M?r??ti, M?r??e?ti ?i Oituz. Rezisten?a eroic? a Armatei a II-a Române conduse de generalul Alexandru Averescu a determinat pe Mackensen s? schimbe direc?ia de ofensiv? a trupelor austro-germane spre Foc?ani-M?r??e?ti-Adjud. Desf??urarea b?t?liei de la M?r??e?ti se întinde pe o durat? de 29 de zile cuprins? între 24 iulie ?i 21 august 1917, dar ziua de 6 august a avut un caracter decisiv pentru întreaga b?t?lie. Generalul Eremia Grigorescu, cu celebrele cuvinte „Pe aici nu se trece”, spunea: „Ziua de 6 august a fost scris? de voi cu litere de aur în cartea vitejiei neamului nostru”. Numai în aceast? b?t?lie am avut pierderi de peste 12.000 militari. Biruin?a de la M?r??e?ti a stârnit admira?ia în rândul alia?ilor ?i a avut un puternic ecou peste hotarele ??rii. Numeroase personalit??i politice ?i militare, ziare, posturi de radio, coresponden?i de r?zboi, au subliniat eroismul osta?ilor români. Generalul Berthelot aprecia c?: „Solda?ii români lupt? admirabil. Ei sunt la în?l?imea celor mai viteji ap?r?tori, sunt cei mai buni solda?i din lume”. Generalul american John Pershing, aflat pe teritoriul francez, exclama plin de admira?ie: „Admir splendidul eroism al armatei române, care ?i-a ap?rat cu îndârjire p?mântul patriei sale”. Str?lucitele victorii ob?inute de armata român? în vara anului 1917 au z?d?rnicit planul Comandamentului german de a nimici for?ele româno-ruse din Moldova ?i a sili România s? capituleze. În aceast? crâncen? încercare, inamicul a pierdut 65.000 oameni, mor?i ?i r?ni?i. ?i personalit??ile marcante din tab?ra advers? au recunoscut succesele armatei române. Contele Czernin, ministrul de Externe al Austro-Ungariei, relata, în memoriile sale: „La ultima mare ofensiv? de la M?r??e?ti trupele lui Mackensen au suferit pierderi sângeroase. Acest succes a încurajat pe români.” 

Reflectând impresia puternic? produs? în lumea întreag? de vitejia armatei noastre, ziarul englez „Times” aprecia în num?rul din 17 august 1917, c?: „Românii s-au b?tut cu un eroism mai presus de orice laud?. Solda?ii germani au fost atât de violent ataca?i, încât aruncau armele pentru a fugi mai iute ca s? nu fie f?cu?i prizonieri. Aceast? înfrângere este lovitura cea mai important? pe care au primit-o germanii în r?s?ritul Europei”. Rezisten?a eroic? a armatei române în Moldova a salvat statul român, dar totodat?, a oprit ?i înaintarea Puterilor Centrale spre Rusia.

De?i România era victorioas? pe front, situa?ia sa s-a înr?ut??it odat? cu adâncirea agita?iilor politice din Rusia. Prin lovitura de stat bol?evic? de la Petrograd din 25 octombrie/7 noiembrie, care a modificat complet situa?ia Rusiei, România era singur? ?i înconjurat? de du?mani. Generalul Scerbacev, comandantul trupelor ruse din România, a propus germanilor încheierea unui armisti?iu. Prin Pacea de la Brest-Litovsk între Rusia sovietic? ?i Puterile Centrale, trupele germane au intrat în Ucraina ?i au l?sat România total descoperit? în fa?a Puterilor Centrale ?i înconjurat? din toate p?r?ile de du?mani. România trebuia s? aleag? între o pace umilitoare sau ocuparea de c?tre inamic a întregului teritoriu al ??rii. Guvernul Marghiloman a acceptat o misiune foarte grea, aceea a încheierii unei p?ci umilitoare la 24 aprilie/7 mai 1918, Pacea de la Bucure?ti. Ea a fost deosebit de grea pentru ?ara noastr?. Dobrogea era ocupat? de Puterile Centrale, iar accesul României la Marea Neagr? era permis doar de-a lungul unui drum comercial pân? la Constan?a. Armata român? urma s? fie demobilizat?. Austro-Ungaria î?i m?rea teritoriul de-a lungul crestelor Carpa?ilor în mod considerabil. Surplusurile de petrol ?i cereale ale ??rii au fost preluate de c?tre Germania ?i s-a prev?zut, de asemenea, controlul german asupra economiei române?ti. De?i ratificat? de Parlamentul de la Ia?i, ea nu a fost promulgat? de Regele Ferdinand, deoarece ea nu semnifica decât o necesitate de moment, de natur? militar?.

Victoriile Antantei din vara anului 1918 au creat condi?ii favorabile reintr?rii ??rii noastre în r?zboi ?i continu?rii luptei pentru eliberare na?ional?. Trupele Antantei au trecut Dun?rea ?i au p?truns în România. ?ara noastr? a declarat r?zboi Germaniei ?i a anun?at c? Pacea de la Bucure?ti este un act nul ?i neavenit. La 18 noiembrie/1 decembrie 1918 Bucure?tiul eliberat a primit pe suverani ?i autorit??ile centrale.

Cu pre?ul unor mari jertfe în Primul R?zboi Mondial, peste 750.000 de militari, mor?i, r?ni?i, prizonieri, a fost posibil ca la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia s? se înf?ptuiasc? Marea Unire, visul de veacuri al românilor, iar anterior Bucovina ?i Basarabia s-au unit cu România, realizându-se România Mare. Acum dup? 96 de ani de la aceste importante evenimente ale istoriei poporului român constat?m cu mâhnire apari?ia unor preten?ii revizioniste, revan?arde ale iredentismului maghiar, prin vocea europarlamentarului Laszlo Tökes. Acesta, sprijinit de Budapesta, ca un adev?rat vârf de lance al maghiarismului iredentist, solicit? ca Transilvania s? devin? un protectorat al Ungariei, s? se realizeze un drapel al Transilvaniei ?i autonomia secuimii, c?lcând în picioare demnitatea românilor. În eviden?ele statistice, la ultimul recens?mânt figureaz? în jur de 1000 de secui. La toate aceste f?r?delegi ?i samavolnicii le r?spundem cu un protest ferm ?i hot?rât c? la noi acas? a?a ceva nu se poate înf?ptui.

Constat?m cu regret c? românii din Transilvania nu sunt reprezenta?i în Stema ??rii. Am f?cut toate demersurile necesare ?i a?tept?m ca aceast? eroare s? fie îndreptat? de c?tre cei în drept cât mai repede cu putin??. Prin ofensiva revizionismului maghiar se încearc? modificarea mai multor steme ale unor ora?e ?i jude?e din Transilvania, printre care ?i stema jude?ului Alba, prin eliminarea Tricolorului ?i a sigiliului lui Avram Iancu, un adev?rat simbol na?ional, iar în locul acestora ?i-au f?cut apari?ia simboluri habsburgice. S-a putut merge a?a departe deoarece tot ce se încearc? nu are nici un temei legal. Anul acesta vom s?rb?tori 95 de ani de la Marea Unire, de la 1 Decembrie 1918, ?i nici dup? atâ?ia ani, cu toate insisten?ele ?i eforturile f?cute nu avem la Alba Iulia un Monument al Unit??ii Na?ionale. Pân? la centenarul Marii Uniri din anul 2018 mai sunt cinci ani, suficien?i pentru ridicarea acestui mult dorit monument ?i a?tept?m o implicare mai hot?rât? a autorit??ilor locale ?i centrale. Dorim ca promisiunile f?cute s? fie concretizate printr-un monument m?re?, reprezentativ pentru to?i românii ?i care s? dea str?lucire capitalei Marii Uniri.

Începând cu anul 1990 ziua de 1 Decembrie a devenit S?rb?toarea Na?ional? a românilor. Acum au ap?rut din nou fel de fel de voci, care nu simt române?te, ?i care încearc? din toate puterile s? conving?, c? mai potrivit pentru a s?rb?tori este luna mai, decât în decembrie când este frig. Cu cinism, falsitate ?i minciun?, ace?tia recurg la cele mai josnice c?i ?i metode pentru a p?c?li cât mai mul?i iar în final s?-?i impun? punctul lor de vedere. Dar tot mai mul?i s-au de?teptat, dau dovad? de vigilen??, iar blânde?ea ?i indiferen?a au fost înlocuite cu pruden?a ?i exigen?a, ar?tând care sunt adev?ratele valori ale românismului.

Not?: Textul de mai sus a fost prezentat ca discurs, în ziua de 6 august 2013, cu ocazia festivit??ilor de la Mausoleul Eroilor din M?r??e?ti.

Grafica - Ion M?ld?rescu

footer