Revista Art-emis
Ultimatumul sovietic din iunie 1940 (4) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chişinău   
Duminică, 11 August 2013 17:18
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, art-emisAjutorarea refugiaţilor
 
Atât Statul cât şi iniţiativa particulară au luat măsuri pentru ajutorul refugiaţilor. Funcţionarii refugiaţi au fost plasaţi la Departamentele respective de care depindeau. Crucea Roşie a distribuit ajutoare familiilor refugiate. Straja Ţării a dovedit într-un chip remarcabil o grijă omenească chiar din primele zile ale sosirii refugiaţilor, luând grabnice măsuri pentru încartiruire şi primele ajutoare strict necesare.
Dar faţă de jalnica situaţie a refugiaţilor, care în graba plecării şi-au pierdut tot avutul, aceste măsuri sunt insuficiente şi îngrijirea ca toţi refugiaţii să primească ocupaţie permanentă şi retribuită mai bine, este mai folositoare decât ofrandele sporadice.
Evidenţa refugiaţilor
Din datele statistice obţinute până astăzi la această Direcţiune, se constată un număr de 11.372, repartizaţi astfel după naţionalităţi:
Români din vechiul Regat  - 4.395
Români basarabeni           - 3.652
Ruşi                                  -  991
Alte naţionalităţi                  - 120
 
Din analiza cifrelor şi a tabelului rezumativ alăturat rezultă o diferenţă care se regăseşte în:
1. Procentul refugiaţilor români basarabeni 1 % faţă cu populaţia totală a Basarabiei.
2. S-au refugiat germani şi italieni.
3. S-au refugiat evrei.
4. Femeile s-au refugiat în număr aproape egal cu bărbaţii.
5. Elevii şi copiii s-au refugiat într-o proporţie apreciabilă.
6. Refugiaţii în majoritate sunt funcţionari, preoţi, învăţători, liberi profesionişti, comercianţi etc.
7. Ţăranii nu s-au refugiat.
8. Muncitorii s-au refugiat în număr redus.
 
Situaţia Străjerilor
Străjerii s-au refugiat în număr foarte redus. Nici 1.000 din 100.000. Dintre cei 18 comandanţi s-au refugiat 16.
 
Manifestările Sovietelor cu prilejul ocupării Basarabiei şi Bucovinei de Nord
 
În zilele de 28 şi 30 iunie s-au ţinut mari meetinguri la Kiev-Moscova şi Leningrad, rostindu-se discursuri pentru victoria grandioasă a politicii „paşnice" a Sovietelor. S-au ţinut adunări şi în centrele principale din teritoriul ocupat: Chişinău, Cetatea Albă şi Cernăuţi, unde basarabeni şi bucovineni în frunte cu evreii au manifestat bucuria intrării armatelor sovietice liberatoare. Ziarul „Izvestia” din Moscova, începând de la ocupare şi până astăzi, publică numeroase articole criticând stăpânirea românească şi preamărind noua aşezare sovietică, care va îmbunătăţi soarta ţăranilor şi muncitorilor, expropriind pe proprietari şi capitalişti. O vie propagandă sovietică a început în teritoriile ocupate, prin apariţia de ziare locale, prin filme de cinematograf, prin transmisiuni de radio, criticându-se guvernarea românească care „a sărăcit poporul, l-a lăsat fără cultură şi în suferinţă de boli prin neîngrijire sanitară”. La toate acestea populaţia băştinaşă a răspuns cu entuziasm, prin manifestări de stradă, în spiritul regimului sovietic, pe care-l primesc satisfăcuţi că de acum înainte pot vorbi ruseşte.
 
Noua orientare a politicii româneşti faţă cu acest eveniment
 
În durere mută România păşeşte cu hotărâre la orientare precisă în politica sa externă. Prin noul guvern constituit sub preşedinţia Gigurtu, renunţă la garanţiile britanice, se retrage din Societatea Naţiunilor şi se încadrează hotărât în politica Axei Berlin-Roma. În politica internă se iau măsuri pentru menţinerea ordinei atât de necesară în clipa de faţă. [...].
 
Concluziuni
 
Din expunerea împrejurărilor în care Basarabia şi Bucovina de Nord au fost ocupate de armatele sovietice, se desprind următoarele concluziuni:
1. U.R.S.S.-ul n-a recunoscut de la început alipirea Basarabiei la România şi diferendul a rămas deschis de la 1918. Politica externă a U.R.S.S.-ului faţă de România s-a manifestat prin pretenţiunea continuă asupra Basarabiei, deţinută numai în fapt de România. Această politică este mărturisită de Molotov, comisarul poporului pentru afacerile străine ale U.R.S.S.-ului, în discursul rostit la 29 martie 1940.
2. Încă de la 1918, Sovietele au întreţinut o propagandă asiduă cu sprijinul elementelor evreieşti şi comuniste din Basarabia, aşteptând doar momentul oportun pentru ocuparea ei.
3. Cauzele determinante în alegerea momentului oportun. Apropierea României de Germania în politica externă şi înfiinţarea şi organizarea Partidului Naţiunii în politica internă, cu excluderea evreilor din viaţa politică şi economică a ţării, au determinat o contra-acţiune evreiască cu obiectivul de a crea din Soviete suportul politic de apărare.
Acţiunea evreiască din România a fost sprijinită de centrul evreiesc din Londra, care a sugerat englezilor ideea să împingă Sovietele la ocuparea imediată a Basarabiei, considerând acum prilejul cel mai favorabil.
Atrocităţile comise de bandele evreo-comuniste în Basarabia, cu toleranţa trupelor de ocupaţie, în legătură cu atitudinea evreilor din Vechiul Regat, plecările lor în masă spre Basarabia sunt fapte edificatoare ale rolului hotărâtor pe care l-au avut în această acţiune politică a U.R.S.S.-ului faţă de România.
4. Evacuarea s-a făcut în condiţiuni dezastruoase din următoarele motive:
a) Termenul de 4 zile convenit a fost insuficient pentru această operaţiune.
b) Armatele sovietice n-au respectat nici acest termen, depăşind linia fixată pentru înaintare şi întretăind retragerea cu paraşutişti lansaţi în acest scop.
c) Elementele basarabene din armata română - în procent mare - au părăsit unităţile, fraternizând cu trupele de ocupaţie, iar funcţionarii români basarabeni deasemenea au pactizat cu ocupanţii.
d) Acţiunea teroristă a bandelor evreo-comuniste, săvârşită cu toleranţa armatelor sovietice, a împiedicat retragerea.
5. Populaţia băştinaşă basarabeană a dat dovadă de totală lipsă de sentiment naţional; românii, în majoritate ţărani, au primit evenimentul cu pasivitate, rămânând legaţi de pământul lor. Celelalte naţionalităţi, prin atitudinea lor, s-au dovedit vădit vrăjmaşi ai ţării.
6. Opinia publică românească din ţară surprinsă de fulgerătorul eveniment, complet dezorientată, s-a manifestat printr-o totală derută. O reacţiune firească şi spontană a manifestat-o tineretul.
7. Acest eveniment a stârnit poftele revizioniste ungare şi bulgare, care activează intens.
8. Faptul a produs şi mari repercusiuni în viaţa economică, încasările Statului fiind reduse simţitor.
9. În Basarabia a început o intensă activitate a Sovietelor, pentru adaptarea provinciei în noul ritm de viaţă bolşevic, încadrând-o în Republica Moldovenească sovietică împreună cu transnistrienii cu tendinţa ca la marginea Prutului să se desfăşoare o propagandă cu ramificaţii spre Moldova noastră.
 
Propuneri
 
1. O acţiune intensă de propagandă în ţară şi străinătate, care să evidenţieze drepturile istorice şi netăgăduite ale României asupra Basarabiei.
2. Măsuri puternice de siguranţă în special în Moldova, spre a împiedica orice acţiune tendenţioasă a Sovietelor, care prin Republica Moldovenească tind să creeze un focar de influenţă şi atracţiune a Moldovei în acea republică.
3. Organizarea unei acţiuni de propagandă în populaţiunea românească din Basarabia, întreţinută cu ideea revizionistă de reântoarcere la patria mamă. În acelaşi timp o acţiune de subminare a regimului bolşevic, pentru pregătirea unei contra revoluţii ruseşti, pe baza ideilor că sunt înşelaţi de evrei şi că, prin înlăturarea lor, fiecare ţăran rus va fi stăpân pe brazda lui.
4. Conservarea cetăţeniilor acordate românilor de origine etnică din Basarabia şi ridicarea în bloc a tuturor cetăţeniilor celorlalţi basarabeni de altă origine etnică.
5. Un recensământ al întregii populaţii, care nu s-a mai făcut din anul 1930.
6. Organizarea unui control eficace al populaţiei, prin înfiinţarea unei cărţi de identitate generală, uniformă, simplă, cu fotografie şi de o singură culoare pentru toţi românii din ţară şi de la sate şi de la oraşe; pentru străini, de altă culoare.
7. Un studiu amplu al problemei evreieşti în general şi în special pentru România, stabilindu-se un program metodic de rezolvare într-un timp determinat şi în raport cu interesele ţării şi situaţiei internaţionale, astfel ca soluţia să corespundă năzuinţelor Statului român şi să aibă caracter de durabilitate.
8. O organizaţie economică a ţăranilor şi muncitorilor, astfel ca să aibă situaţie superioară celor din regimul bolşevic”.[1]
- Va urma -


[1] Arhiva Naţională a Republicii Moldova, fond 691, inv.1, dos.39, vol.I, f.2-20; vol.III, f. 448-451.  

 

 

footer