Revista Art-emis
Ultimatumul sovietic din iunie 1940 (4) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Duminică, 11 August 2013 17:18
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, art-emisAjutorarea refugia?ilor
 
Atāt Statul cāt ?i ini?iativa particular? au luat m?suri pentru ajutorul refugia?ilor. Func?ionarii refugia?i au fost plasa?i la Departamentele respective de care depindeau. Crucea Ro?ie a distribuit ajutoare familiilor refugiate. Straja ??rii a dovedit īntr-un chip remarcabil o grij? omeneasc? chiar din primele zile ale sosirii refugia?ilor, luānd grabnice m?suri pentru īncartiruire ?i primele ajutoare strict necesare.
Dar fa?? de jalnica situa?ie a refugia?ilor, care īn graba plec?rii ?i-au pierdut tot avutul, aceste m?suri sunt insuficiente ?i īngrijirea ca to?i refugia?ii s? primeasc? ocupa?ie permanent? ?i retribuit? mai bine, este mai folositoare decāt ofrandele sporadice.
Eviden?a refugia?ilor
Din datele statistice ob?inute pān? ast?zi la aceast? Direc?iune, se constat? un num?r de 11.372, repartiza?i astfel dup? na?ionalit??i:
Romāni din vechiul Regat  - 4.395
Romāni basarabeni           - 3.652
Ru?i                                  -  991
Alte na?ionalit??i                  - 120
 
Din analiza cifrelor ?i a tabelului rezumativ al?turat rezult? o diferen?? care se reg?se?te īn:
1. Procentul refugia?ilor romāni basarabeni 1 % fa?? cu popula?ia total? a Basarabiei.
2. S-au refugiat germani ?i italieni.
3. S-au refugiat evrei.
4. Femeile s-au refugiat īn num?r aproape egal cu b?rba?ii.
5. Elevii ?i copiii s-au refugiat īntr-o propor?ie apreciabil?.
6. Refugia?ii īn majoritate sunt func?ionari, preo?i, īnv???tori, liberi profesioni?ti, comercian?i etc.
7. ??ranii nu s-au refugiat.
8. Muncitorii s-au refugiat īn num?r redus.
 
Situa?ia Str?jerilor
Str?jerii s-au refugiat īn num?r foarte redus. Nici 1.000 din 100.000. Dintre cei 18 comandan?i s-au refugiat 16.
 
Manifest?rile Sovietelor cu prilejul ocup?rii Basarabiei ?i Bucovinei de Nord
 
Īn zilele de 28 ?i 30 iunie s-au ?inut mari meetinguri la Kiev-Moscova ?i Leningrad, rostindu-se discursuri pentru victoria grandioas? a politicii „pa?nice" a Sovietelor. S-au ?inut adun?ri ?i īn centrele principale din teritoriul ocupat: Chi?in?u, Cetatea Alb? ?i Cern?u?i, unde basarabeni ?i bucovineni īn frunte cu evreii au manifestat bucuria intr?rii armatelor sovietice liberatoare. Ziarul „Izvestia” din Moscova, īncepānd de la ocupare ?i pān? ast?zi, public? numeroase articole criticānd st?pānirea romāneasc? ?i pream?rind noua a?ezare sovietic?, care va īmbun?t??i soarta ??ranilor ?i muncitorilor, expropriind pe proprietari ?i capitali?ti. O vie propagand? sovietic? a īnceput īn teritoriile ocupate, prin apari?ia de ziare locale, prin filme de cinematograf, prin transmisiuni de radio, criticāndu-se guvernarea romāneasc? care „a s?r?cit poporul, l-a l?sat f?r? cultur? ?i īn suferin?? de boli prin neīngrijire sanitar?”. La toate acestea popula?ia b??tina?? a r?spuns cu entuziasm, prin manifest?ri de strad?, īn spiritul regimului sovietic, pe care-l primesc satisf?cu?i c? de acum īnainte pot vorbi ruse?te.
 
Noua orientare a politicii romāne?ti fa?? cu acest eveniment
 
Īn durere mut? Romānia p??e?te cu hot?rāre la orientare precis? īn politica sa extern?. Prin noul guvern constituit sub pre?edin?ia Gigurtu, renun?? la garan?iile britanice, se retrage din Societatea Na?iunilor ?i se īncadreaz? hot?rāt īn politica Axei Berlin-Roma. Īn politica intern? se iau m?suri pentru men?inerea ordinei atāt de necesar? īn clipa de fa??. [...].
 
Concluziuni
 
Din expunerea īmprejur?rilor īn care Basarabia ?i Bucovina de Nord au fost ocupate de armatele sovietice, se desprind urm?toarele concluziuni:
1. U.R.S.S.-ul n-a recunoscut de la īnceput alipirea Basarabiei la Romānia ?i diferendul a r?mas deschis de la 1918. Politica extern? a U.R.S.S.-ului fa?? de Romānia s-a manifestat prin preten?iunea continu? asupra Basarabiei, de?inut? numai īn fapt de Romānia. Aceast? politic? este m?rturisit? de Molotov, comisarul poporului pentru afacerile str?ine ale U.R.S.S.-ului, īn discursul rostit la 29 martie 1940.
2. Īnc? de la 1918, Sovietele au īntre?inut o propagand? asidu? cu sprijinul elementelor evreie?ti ?i comuniste din Basarabia, a?teptānd doar momentul oportun pentru ocuparea ei.
3. Cauzele determinante īn alegerea momentului oportun. Apropierea Romāniei de Germania īn politica extern? ?i īnfiin?area ?i organizarea Partidului Na?iunii īn politica intern?, cu excluderea evreilor din via?a politic? ?i economic? a ??rii, au determinat o contra-ac?iune evreiasc? cu obiectivul de a crea din Soviete suportul politic de ap?rare.
Ac?iunea evreiasc? din Romānia a fost sprijinit? de centrul evreiesc din Londra, care a sugerat englezilor ideea s? īmping? Sovietele la ocuparea imediat? a Basarabiei, considerānd acum prilejul cel mai favorabil.
Atrocit??ile comise de bandele evreo-comuniste īn Basarabia, cu toleran?a trupelor de ocupa?ie, īn leg?tur? cu atitudinea evreilor din Vechiul Regat, plec?rile lor īn mas? spre Basarabia sunt fapte edificatoare ale rolului hot?rātor pe care l-au avut īn aceast? ac?iune politic? a U.R.S.S.-ului fa?? de Romānia.
4. Evacuarea s-a f?cut īn condi?iuni dezastruoase din urm?toarele motive:
a) Termenul de 4 zile convenit a fost insuficient pentru aceast? opera?iune.
b) Armatele sovietice n-au respectat nici acest termen, dep??ind linia fixat? pentru īnaintare ?i īntret?ind retragerea cu para?uti?ti lansa?i īn acest scop.
c) Elementele basarabene din armata romān? - īn procent mare - au p?r?sit unit??ile, fraternizānd cu trupele de ocupa?ie, iar func?ionarii romāni basarabeni deasemenea au pactizat cu ocupan?ii.
d) Ac?iunea terorist? a bandelor evreo-comuniste, s?vār?it? cu toleran?a armatelor sovietice, a īmpiedicat retragerea.
5. Popula?ia b??tina?? basarabean? a dat dovad? de total? lips? de sentiment na?ional; romānii, īn majoritate ??rani, au primit evenimentul cu pasivitate, r?mānānd lega?i de p?māntul lor. Celelalte na?ionalit??i, prin atitudinea lor, s-au dovedit v?dit vr?jma?i ai ??rii.
6. Opinia public? romāneasc? din ?ar? surprins? de fulger?torul eveniment, complet dezorientat?, s-a manifestat printr-o total? derut?. O reac?iune fireasc? ?i spontan? a manifestat-o tineretul.
7. Acest eveniment a stārnit poftele revizioniste ungare ?i bulgare, care activeaz? intens.
8. Faptul a produs ?i mari repercusiuni īn via?a economic?, īncas?rile Statului fiind reduse sim?itor.
9. Īn Basarabia a īnceput o intens? activitate a Sovietelor, pentru adaptarea provinciei īn noul ritm de via?? bol?evic, īncadrānd-o īn Republica Moldoveneasc? sovietic? īmpreun? cu transnistrienii cu tendin?a ca la marginea Prutului s? se desf??oare o propagand? cu ramifica?ii spre Moldova noastr?.
 
Propuneri
 
1. O ac?iune intens? de propagand? īn ?ar? ?i str?in?tate, care s? eviden?ieze drepturile istorice ?i net?g?duite ale Romāniei asupra Basarabiei.
2. M?suri puternice de siguran?? īn special īn Moldova, spre a īmpiedica orice ac?iune tenden?ioas? a Sovietelor, care prin Republica Moldoveneasc? tind s? creeze un focar de influen?? ?i atrac?iune a Moldovei īn acea republic?.
3. Organizarea unei ac?iuni de propagand? īn popula?iunea romāneasc? din Basarabia, īntre?inut? cu ideea revizionist? de reāntoarcere la patria mam?. Īn acela?i timp o ac?iune de subminare a regimului bol?evic, pentru preg?tirea unei contra revolu?ii ruse?ti, pe baza ideilor c? sunt īn?ela?i de evrei ?i c?, prin īnl?turarea lor, fiecare ??ran rus va fi st?pān pe brazda lui.
4. Conservarea cet??eniilor acordate romānilor de origine etnic? din Basarabia ?i ridicarea īn bloc a tuturor cet??eniilor celorlal?i basarabeni de alt? origine etnic?.
5. Un recens?mānt al īntregii popula?ii, care nu s-a mai f?cut din anul 1930.
6. Organizarea unui control eficace al popula?iei, prin īnfiin?area unei c?r?i de identitate general?, uniform?, simpl?, cu fotografie ?i de o singur? culoare pentru to?i romānii din ?ar? ?i de la sate ?i de la ora?e; pentru str?ini, de alt? culoare.
7. Un studiu amplu al problemei evreie?ti īn general ?i īn special pentru Romānia, stabilindu-se un program metodic de rezolvare īntr-un timp determinat ?i īn raport cu interesele ??rii ?i situa?iei interna?ionale, astfel ca solu?ia s? corespund? n?zuin?elor Statului romān ?i s? aib? caracter de durabilitate.
8. O organiza?ie economic? a ??ranilor ?i muncitorilor, astfel ca s? aib? situa?ie superioar? celor din regimul bol?evic”.[1]
- Va urma -


[1] Arhiva Na?ional? a Republicii Moldova, fond 691, inv.1, dos.39, vol.I, f.2-20; vol.III, f. 448-451.  

 

 

footer