Revista Art-emis
Zilele Minciunii Universale PDF Imprimare Email
Mare?al Ion Antonescu   
Duminică, 04 August 2013 10:42

Mare?al Ion Antonescu, art-emisÎn zilele minciunii univesale, a spune adev?rul este un act de diziden??.

Istoria se repet?! În ciuda curgerii timpului, problemele noastre au r?mas aproape acelea?i ?i nimeni dintre cei afla?i la putere n-a fost în stare s? spun? adev?rul, precum, atunci, Mare?alul Antonescu. Textul care urmeaz? este cunoscut multora, îns? a-l reciti ?i a în?elege, atât atmosfera anului 1942, cât ?i dificult??ile cu care s-a confruntat România în acele vremuri tulburi, modul demn de comportare al Conduc?torului Statului fa?? de adversarii politici, apelul s?u la ra?iune ?i ap?rarea intereselor na?ionale, este o necesitate, o referire la realitate ?i un apel medita?ie. Sunt mai mult decât relevante cuvintele Mare?alului: „Un om care nu a avut, nu are ?i nu va avea nici mo?ii, nici vii, nici pivni?i de desfacere, nici bani depu?i, nici industrii, nici consilii de administra?ie, nici safeuri, în ?ar? ?i str?in?tate, nici cupoane de t?iat, nici timp de pierdut la club ?i care nu ?i-a pricopsit nici cumna?ii, nici nepo?ii, nici prietenii, nici partizanii, nici adversarii.”

Tr?im Zilele Minciunii Universale, a jafului f?r? frontiere, camuflate sub denumirea Noua Ordine Mondial?. Poate privi în oglinda con?tiin?ei proprii vreunul dintre demnitarii postdecembri?ti, dup? ce a citit/va citi scrisoarea Mare?alului? I-ar putea r?spunde? Cine - dintre conduc?torii ??rii - mai spune ast?zi, românilor, ADEV?RUL? Cine le mai ap?r? interesele? Tot ce a afirmat atunci, Mare?alul, s-a adeverit, iar complotul ?i tr?darea de la 23 august 1944 a l?sat urme adânci, pe care Neamul Românesc le simte ?i ast?zi. (Ion M?ld?rescu) 

Ion Antonescu c?tre C.I.C. Br?tianu - 29 octombrie 1942

„Am l?sat f?r? r?spuns scrisorile dumneavoastr? anterioare. Am f?cut-o din în?elepciune, fiindc? urm?ream unirea, ?i nu vrajba. Puteam s? v? r?spund, aducând justi?iei pe to?i vinova?ii de catastrofa moral? ?i politic? a ??rii, printre care sunte?i, în primul rând, ?i dumneavoastr?.  Na?ia o dore?te ?i o a?teapt? de la mine. Nu am f?cut-o totu?i, fiindc? nu am voit s? a?â? ?i mai mult spiritele ?i, mai ales, nu am voit s? dau un spectacol care ar fi fost speculat de inamicii no?tri. Am l?sat ziua acestor r?fuieli mai târziu. Abuza?i, îns?, de r?bdarea, de t?cerea ?i de în?elepciunea mea ?i, rând pe rând, la scurte intervale de timp, îmi trimite?i, când dumneavoastr?, când dl. Maniu, avertismente, sfaturi ?i acuza?iuni. În virtutea c?rui drept? Ce reprezenta?i în aceast? ?ar?, dumneavoastr?, to?i fo?tii oameni politici, în afar? de interesele dumneavoastr? egoiste ?i un trecut politic total compromis ?i dureros?! Uita?i, domnule Br?tianu, c? eu sunt omul muncii mele ?i martirul gre?elilor acelora care au primit în 1918 România Mare ?i au dus-o, dup? 22 de ani de conducere, în pr?pastia de unde am luat-o eu în 1940, pe când dumneavoastr? sunte?i din profitorii ?i d?râm?torii unei mo?teniri mari.

În mai pu?in de un sfert de secol, fiecare în parte ?i to?i la un loc, a?i pr?bu?it lupta, sacrificiile ?i suferin?ele duse ?i îndurate, 20 de secole, de poporul nostru, pentru a face unitatea sa politic?. Orice ap?rare încerca?i ?i orice diversiune face?i dumneavoastr?, conduc?torii politici de ieri, purta?i pe umeri aceast? r?spundere. Dumneavoastr?, liberalii, mai mult ca al?ii, fiindc? ?i din opozi?ie ?i de la guvern, prin ac?iunea dumneavoastr? de dirijare ?i de îndrumare a vie?ii noastre politice, economice, morale ?i spirituale, exercitat? direct ?i indirect, de pe b?ncile ministeriale, din birourile b?ncilor ?i din culisele politice, a?i dus ?ara la catastrofa din 1940. 

De pe fotoliile ministeriale încuraja?i ?i favoriza?i, acoperea?i ?i mu?amaliza?i afacerile lor ?i ale dumneavoastr?str?, în detrimentul statului.

Sta?i fa?? în fa?? cu con?tiin?a dumneavoastr?, dep?na?i cu corectitudine, pas cu pas, atât actele dumneavoastr?, cât ?i pe ale acelora cu care, rând pe rând, v-a?i întov?r??it ?i v-a?i acuzat,în fa?a na?iei dezolate, scandalizate ?i înm?rmurite; r?sfoi?i toat? colec?ia ziarelor din ultimii 40 de ani, începând cu Universul ?i terminând cu Viitorul ?i cu ziarele jidove?ti pe care se sprijinea na?ionalistul domn Maniu ?i v? reaminti?i: Cine sunte?i dumneavoastr? ?i dumnealui; câte p?cate a?i f?cut; cum v-a?i calificat singuri ?i cum v-a calificat na?ia; câte r?spunsuri ave?i. Pentru a v? u?ura munca, v? reamintesc, domnule Br?tianu, c?, împreun? cu dl. Maniu, v-a?i acuzat public ?i zilnic, în pres?, în întruniri, în parlament, de: „incapacitate, „tâlh?rie”, „falsific?ri” ?i „furturi de urne”, în Bucure?ti, pentru ob?inerea puterii; „demisii în alb”, „b?t?i ?i omoruri”, „c?lcarea legilor ?i Constitu?iei”, lu?ri de comisioane” la toate furniturile statului, „trafic?rile de influen??” practicate de partizanii, deputa?ii, mini?trii ?i pre?edin?ii corpurilor dumneavoastr? legiutoare; „scandalurile cu contingent?rile” cu „grâul britanic”, modul cum a?i f?cut reforma agrar? ?i cum „a?i profitat de ea”, risipa avutului public”, „concesion?rile oneroase ale bunurilor statului”, „demagogie”, incorectitudine civic?, provocat? de faptul c? atunci când era?i în opozi?ie dirija?i ocult statul, în profitul intereselor dumneavoastr? ?i ale jidanilor din ale c?ror consilii de administra?ie - mari ?i mici - f?cea?i parte, iar de pe fotoliile ministeriale încuraja?i ?i favoriza?i, acoperea?i ?i mu?amaliza?i afacerile lor ?i ale d-str?, în detrimentul statului.


Un om care nu a avut, nu are ?i nu va avea nici mo?ii, nici vii, nici pivni?i de desfacere, nici bani depu?i, nici industrii, nici consilii de administra?ie, nici safeuri, în ?ar? ?i str?in?tate, nici cupoane de t?iat, nici timp de pierdut la club ?i care nu ?i-a pricopsit nici cumna?ii, nici nepo?ii, nici prietenii, nici partizanii, nici adversarii.

Ad?uga?i, la acest bogat ?i concludent stat de serviciu al partizanilor ?i al adversarilor dumneavoastr? de ieri, cu care - ca totdeauna când v? g?si?i în opozi?ie - sunte?i azi prieteni: cazurile, pe care na?ia le ?ine numai în dormitoare, ale domnilor T?t?rescu, Bârsan, Boil?, Aristide Blank ?i afacerea Skoda; ruinarea poporului, prin dobânzile oneroase care au pr?bu?it economiile, avutul ?i munca tuturor, de la ??ran la marele proprietar, de la micul pân? la marele negustor român; ravagiile f?cute de conversiune ?i de concesionarea bunurilor statului, pe care am început s? le r?scump?r eu; împrumuturile externe, oneroase ?i umilitoare; introducerea controlului str?in la Banca Na?ional? ?i C?ile Ferate, comisioanele scandaloase etc. etc. ?i ve?i avea, domnule Br?tianu, imaginea unui trecut tragic, pe care l-am pl?tit atât de scump ?i pe care na?ia întreag? o are permanent în fa?a ochilor s?i. Totu?i, domnule Br?tianu, cu to?ii crede?i c? toate acestea au fost uitate ?i, cu perfidia politicianist? de alt? dat? - de totdeauna - atât de bine cunoscut?, v? a?eza?i cu cinism pe acest trecut ?i - de la cel dintâi dintre dumneavoastr?, pân? la cel din urm? - încerca?i s? acuza?i ?i s? sabota?i, pe sub mân?, opera de îndreptare ?i consolidare la care s-a antrenat toat? na?ia ?i s? t?ia?i elanul unui om care nu a avut, nu are ?i nu va avea nici mo?ii, nici vii, nici pivni?i de desfacere, nici bani depu?i, nici industrii, nici consilii de administra?ie, nici safeuri, în ?ar? ?i str?in?tate, nici cupoane de t?iat, nici timp de pierdut la club ?i care nu ?i-a pricopsit nici cumna?ii, nici nepo?ii, nici prietenii, nici partizanii, nici adversarii.

Nu sunt nici profitorul meritelor predecesorilor mei ?i nici ?eful unei bande de corbi odio?i, care au ajuns la conducere prin minciun?, promisiuni, furt de urne sau prin sprijin ocult masonic ?i iudaic.

Chiar dac? am gre?it, gre?esc sau voi gre?i, nu pot fi acuzat, domnule Br?tianu, de nici unul dintre dumneavoastr?. Fi?i încredin?a?i, sunte?i înfiera?i ?i pu?i chiar de genera?ia actual? pe banca acuza?ilor.  Dac? va fi s? fiu ?i eu pe aceast? banc?, pentru c? fac tot ceea ce un om putea s? fac?, nu numai pentru a salva un neam de la dezunire ?i de la pr?bu?ire, dar ?i pentru a-l întregi ?i a-i asigura o via?? nou?, în onoare ?i în munc?, atunci în nici un caz nu ve?i fi dumneavoastr? acuzatorii ?i în nici un caz nu voi fi pus al?turi de dumneavoastr? ?i acuzat de acelea?i gre?eli ca dumneavoastr?. Fac aceast? afirmare nu pentru c? m? simt vinovat cu ceva fa?? de ?ar?, dar pentru c? ?tiu ce au suferit, din antichitate ?i pân? azi, de la Socrate ?i Demostene, pân? la Clemenceanu, atâ?ia nenum?ra?i - mici ?i mari - oameni care ?i-au servit poporul cu credin??, cu devotament ?i cu folos ?i, mai ales, pentru c? nu au uitat c? în Ia?i, în tragica prim?var? din 1918, ?i chiar la Bucure?ti, dup? Unire, s-a cerut trimiterea în judecat? ?i condamnarea fratelui dumneavoastr?, atât pentru c? f?cuse r?zboiul, cât ?i pentru dezm??ul creat de nepriceperea dumneavoastr? a tuturor, chiar de c?tre aceia care ceruser? intrarea în lupt?, care îl acuzaser? în 1914-1915 de lunga ?i dezm??ata perioad? de neutralitate, care au aplaudat cu frenezie intrarea în r?zboi ?i care, ca o culme a cinismului lor, erau ei în?i?i vinova?i de modul cum fusese administrat? ?i ruinat? ?ara.

Eu ?i mul?i al?ii înc? nu am uitat ridicolul acestei îndr?zneli pe care istoria l-a înregistrat. Oricum ar fi îns? eu nu voi putea fi acuzat de dumneavoastr? ?i nici pus pe aceia?i banc? cu dumneavoastr?, pentru c? nu sunt nici profitorul meritelor predecesorilor mei ?i nici ?eful unei bande de corbi odio?i, care au ajuns la conducere prin „minciun?”, „promisiuni”, „furt de urne” sau prin „sprijin ocult masonic ?i iudaic”, ci sunt omul adus de un trecut onest ?i de voin?a unanim? a unei na?ii care, pentru a se salva, a f?cut apel la mine, iar nu la dumneavoastr? sau la dl. Maniu, ?i nici la domnii care stau în jurul dumneavoastr? ?i cu care a?i f?cut ?i face?i sistem.

Retragerea for?elor din situa?ia lor actual? ar însemna p?r?sirea frontului.

Niciodat?, pentru a fi salvat?, na?iunea, armata ?i corpurile constituite nu au indicat numele dumneavoastr? sau al d-lui Maniu, în ultimii ani ai tragicei guvern?ri, care s-a sfâr?it la 6 septembrie 1940. Dumneavoastr? v-a?i strecurat ?i v-a?i al?turat acestei mul?imi, cu discre?ia impus? de instinctul r?spunderii pe care o ave?i ?i a dorin?ei legitime de a v? salva ?i nu a?i f?cut nici un gest pentru a v? valorifica drepturile la conducere, când aceast? mul?ime spulber? un regim care era de fapt al dumneavoastr? ?i când aclama un om nou, care eram eu.

Când am intrat în r?zboi, cu pruden?? caracteristic? a politicienilor valoro?i nu v-a?i manifestat nici pentru, nici contra. Dup? ce am reluat Basarabia ?i Bucovina, v-a?i gr?bit s?-mi cere?i, ?i dumneavoastr?, ?i domnul Maniu, s? m? opresc la Nistru. V-am ar?tat considera?iunile militare, politice, economice ?i morale pentru care nu puteam s? o fac ?i v-am invitat, pentru a treia oar?, s? lua?i conducerea, r?spunderea ?i riscurile unei asemenea ac?iuni. Bineîn?eles, a?i refuzat.

 
Dup? omorurile de la Jilava ?i imediat dup? rebeliune, mi-a?i trimis memorii prin care îmi ar?ta?i situa?ia ?i-mi d?dea?i noi sfaturi. V-am oferit s? lua?i conducerea ?i s? face?i cum crede?i c? este mai bine. ?i unul, ?i altul v-a?i scuturat. Luându-v? dup? câ?iva ofi?eri, f?r? prestigiu militar, care au deraiat dup? linia principiilor s?n?toase strategice, morale ?i politice, pe care poate c? nici nu le-au avut vreodat?, mi-a?i cerut s? retrag armata din Rusia ?i m-a?i îndemnat s? m? „aranjez” cu Anglia ?i cu America. Ar fi o gre?eal? ?i o felonie, iar gre?elile ?i feloniile se pl?tesc scump.

[...] Însemneaz? a ne dezonora pentru vecie ca popor,însemneaz?a asigura ??rii în viitoarea comunitate european? o pozi?ie moral? care îi va ridica drepturile idealurilor sale...

Suntem la peste 1.500 km de ?ar?, drumurile sunt cum sunt, iarna bate la u??, depozitele sunt ale germanilor, c?ile ferate sunt în mâna lor, avia?ia are for?a de distrugere pe care ar trebui s-o cunoa?te?i. Retragerea for?elor din situa?ia lor actual? ar însemna p?r?sirea frontului. Exact ceea ce au f?cut ru?ii în Moldova în 1917-1918. 

V? întreba?i ce s-ar întâmpla dac? germanii ar face cu noi ast?zi în caz de p?r?sirea frontului, ceea ce am f?cut noi, atunci, cu ru?ii?

V? da?i seama ce s-ar alege de armata noastr?, de disciplina noastr?, de solda?ii ?i caii no?tri, de tunurile noastre, dac? am încerca, în condi?iile ar?tate mai sus, s? p?r?sim frontul f?r? asentimentul Comandantului german? Situa?ia aceasta, a oamenilor care la cea dintâi greutate se descurajeaz?, ar denota u?urin?? total? nepricepere militar? ?i prostie.

Solu?ia ar fi criminal?, domnule Br?tianu, fiindc? nu s-ar pr?bu?i numai armata, s-ar pr?bu?i îns??i ?ara , deoarece germanii ar ocupa-o imediat ?i am ajunge în situa?ia Serbiei ?i Greciei.

Pofti?i, domnule Br?tianu, v? ofer din nou conducerea statului ?i a guvernului. Retrage?i dumneavoastr? armata ?i „aranja?i-v?” cu Anglia. Numai c? trebuie s? întreb ?i armata ?i poporul. Sunt gata s? le pun aceast? întrebare, deschis ?i categoric, dac? ?i dumneavoastr? sunte?i gata s? v? lua?i r?spunderea. 
A m? fi „oprit la Nistru” ?i a „retrage ast?zi for?ele din Rusia” înseamn?, pentru un om care mai poate înc? judeca, a anihila dintr-odat? totul, sacrificiile f?cute de la trecerea Prutului, ac?iune în contra c?reia nu v-a?i pronun?at public; însemneaz? a ne dezonora pentru vecie ca popor; însemneaz? a crea ??rii, în cazul victoriei germane, condi?ii dezastruoase, f?r? a ne asigura, în cazul victoriei ruse, nici provinciile pentru care lupt?m, nici grani?ele care vor voi s? ni le lase ru?ii, nici libert??ile noastre ?i nici m?car via?a familiilor ?i a copiilor no?tri; în sfâr?it, însemneaz?, din cauza nestabilit??ii ?i a feloniei pe care m? sf?tui?i s? o practic - ?i aceasta este cea mai mare crim? - a asigura ??rii în viitoarea comunitate european? o pozi?ie moral? care îi va ridica drepturile idealurilor sale ?i ar putea s?-i fie chiar fatal?. Gestul pe care-l cere?i s?-l fac, domnule Br?tianu, va face din neamul românesc o victim? a tuturor, fiindc? concomitent cu dezorganizarea, pr?bu?irea ?i distrugerea armatei, ar începe instaurarea anarhiei în ?ar?. Comuni?tii, legionarii, jandarmii, ungurii, sa?ii ar începe agita?iile, lupta, distrugerea ordinei, a lini?tei, pentru a profita de ocazie, pentru a da ultima lovitur? de picior unui neam care cu adev?rat ar merita calificativul de netrebnic. Ungurii ar ocupa imediat restul Ardealului.

Iat?, domnule Br?tianu, la ce ar da na?tere gestul pe care mi-l cere?i s?-l fac. Ar fi gestul nefericit al unui soldat lipsit de onoare ?i al unui om de stat, nu numai incon?tient, dar nebun.

Suntem punte între slavi ?i z?gazul care le st? în calea expansiunii lor, c?tre vestul ?i sud-vestul Europei, avem bog??iile pe care le avem ?i vom fi trambulina salturilor lor viitoare.

Conduc?torul nefericit al Fran?ei - ?i mai nefericite de azi - a declarat, într-o recent? chemare la realitatea a unui popor, care a c?zut ?i el victim? josnic? a unei guvern?ri venale, iudeo-democratice ?i masonice, c? are convingerea c? dac? „Germania ar fi înfrânt?, Sovietele ar impune mâine legea în Europa ?i s-ar termina astfel cu independen?a ?i patriotismul na?iunilor”. Am avut ?i am aceast? convingere. R?mân la aceast? convingere, fiindc? noi, mai curând ca al?ii, mai total ca al?ii, vom fi zdrobi?i: pentru c? suntem punte între slavi ?i z?gazul care le st? de secole în calea expansiunii lor, c?tre vestul ?i sud-vestul Europei, pentru c? avem bog??iile pe care le avem ?i pentru c? vom fi trambulina salturilor lor viitoare.

Tr?gând înv???minte din trecut, cunoscând tendin?ele slave, plecând de la considera?iunile f?cute mai sus ?i îndrumat de instinctul de conservare ?i de logica bunului-sim?, nu puteam, domnule Br?tianu, ca un conduc?tor responsabil, s? m? „opresc la Nistru” ?i nici nu pot „s? retrag armata din Rusia”. Ar fi o prostie din partea mea. Este cu neputin?? s? o fac? cineva ?i ar fi o gre?eal? ireparabil? pe care nu eu ?i dumneavoastr?, ci neamul ar pl?ti-o scump.

Când ?ara este în nenorocire, nu mai este loc pentru minciuni ?i himere.

Mare?alul Petain, într-una din valoroasele sale cuvânt?ri, a dat speculatorilor situa?iunile grele lec?ia care li se cuvenea ?i care a fost aplaudat? de to?i oamenii cu con?tiin?? clar? ?i nep?tat?. R?spunzând unor critici ale ac?iunii sale, el a spus: „Când Fran?a este în nenorocire, nu mai este loc pentru minciuni ?i himere”. Nici la noi, domnule Br?tianu, nu mai este loc pentru „minciuni ?i himere” ?i, mai ales, nu mai putem s? ne pl?tim luxul de a face ?i prostii. V-am r?spuns, domnule Br?tianu, punct cu punct, nu numai la scrisoarea dumneavoastr? de la 24 septembrie, dar ?i la cele anterioare.


Este r?spunsul unui soldat, care nu are nimic de ascuns ?i care este con?tient de greut??ile ?i pericolele ceasului de fa??, precum ?i de îndatoririle ?i de r?spunderile lui. V-am r?spuns, cum v-am r?spuns, fiindc? nu a?i în?eles nici ?inuta ?i nici în?elegerea cu care am voit s? trec atât peste gre?elile trecutului, cât ?i peste marii vinova?i de ele.

Ca oamenii cei mai lipsi?i de p?cat, marile ?i numeroasele gre?eli politice care s-au comis sub dumneavoastr?, continuând a considera comunitatea româneasc? ca pe o turm? de sclavi, pe care - împreun? cu celelalte organiza?ii politice, cu firm? na?ionalist?, îns? în acord cu oculta iudeo-masonic?, cu care numai pe fa?? era?i în lupt? - a?i exploatat-o, a?i min?it-o, a?i demoralizat-o, a?i exasperat-o ?i, în cele din urm?, din neputin??, a?i dus-o, mân? în mân? cu trinitatea T?t?rescu - Urd?reanu - Lupeasca, la catastrofa din 1940 ?i la rebeliunea din 1941, îndr?zni?i ast?zi, când s-a pus regul? în ?ar? ?i via?a nim?nui nu mai este în pericol, s? ridica?i capul, de dup? saltarele consiliilor de administra?ie, ale industriilor ?i ale multiplelor afaceri, pentru a m? acuza. Ei bine, domnule Br?tianu, când cineva a fost ?eful unui partid care, de la mare la mic, de la prim?ria din sat pân? la cabinetul mini?trilor, are r?spunderea destr?b?l?rii administrative, dezm??ul moral, a iudeo-masoniz?rii ??rii, a venalit??ii, a compromiterii viitorului neamului ?i a catastrofei grani?elor, nu mai are calitatea s? vorbeasc? ?i în numele comunit??ii române?ti, s? dea sfaturi de conducere altora ?i mai ales s?-i acuze c? lucrurile nu merg cum trebuie.”[1]

 
Not?: Subtitlurile au fost extrase din con?inutul textului.
 



[1] Arhiva Istoric? Central?; fond Pre?edin?ia Consiliului de Mini?tri, Cabinet I. Antonescu,dos. 61/1940, f. 88-221.

footer