Revista Art-emis
Ultimatumul sovietic din iunie 1940 (3) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Miercuri, 31 Iulie 2013 15:46

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, art-emisConsecin?ele ultimatumului sovietic din iunie 1940 īn documentele vremii

I

Ministerul Internelor

Direc?iunea General? a Poli?iei, Arhiva Siguran?ei:

Iulie 1940

Dare de seam? asupra actului istoric al ced?rii Basarabiei ?i Bucovinei de Nord din 28 iunie 1940 ?i consecin?ele lui īn politica intern? ?i extern? a Romāniei

„Īn noaptea de 26-27 iunie 1940, guvernul romān prime?te ultimatumul U.R.S.S.-ului pentru cedarea imediat? a Basarabiei ?i a Bucovinei de Nord, cu termen de r?spuns chiar īn cursul zilei de 27 iunie.

Consiliile de Coroan? din 27 ?i 28 iunie au hot?rāt cedarea īn condi?iile propuse de U.R.S.S., armata romān? s? se retrag? ?i autorit??ile s? evacueze teritoriile cedate īn termen de 4 zile cu īncepere de la 28 iunie ora 12 (Moscova), iar trupele sovietice s? ocupe īn acela?i timp aceste teritorii.

Īn ?edin?a Parlamentului din 2 iulie 1940, guvernul T?t?r?scu-Argetoianu face cunoscut ??rii, motivele care au determinat cedarea f?r? lupt?, sintetizate īn urm?toarele dou? idei:

1. Romānia- īn actuala conjunctur? interna?ional?- r?mas? singur?, a fost silit? s? accepte cedarea sub presiunea for?ei U.R.S.S.-ului.

2. Sacrificiul f?cut- a fost dictat de interese superioare pentru p?strarea p?cii īn Sud-Estul Europei.

Comentariile din lumea politic? romāneasc?

Legionarii

Dezastrul na?ional se datore?te gre?elilor politicii romāne?ti, caracterizat? prin lipsa de sinceritate fa?? de Germania. Protivnici ced?rii- sunt hot?rā?i s? lupte īn jurul Tronului pentru integritatea teritorial?.

Na?ional-cre?tinii

Īmp?rt??esc aceea?i p?rere ?i sunt īngrijora?i de eventuale preten?iuni teritoriale ungare ?i bulgare.

Cercurile Octavian Goga

Protivnici ced?rii f?r? lupt?, aprob? atitudinea ?i demisia dlui Gigurtu de la Ministerul Externelor.

Intimii dlui Iorga

Cred c? ac?iunea Sovietelor a pornit din ini?iativa Angliei, care īn situa?iunea de azi are tot interesul s? deta?eze r?zboiul īn Sud-Estul european. Iorga personal afirm? categoric c? īn actuala conjunctur? mondial?, Romānia r?mas? complet izolat? nu poate conta nici pe alia?i, nici pe germani ?i nici pe alian?a balcanic?; se a?teapt? zile negre cu participarea noastr? la prefacerile lumii.

Vaidi?tii: Suntem ?i noi victima garan?iilor franco-engleze. Hot?rārea Consiliului de Coroan? a fost singura solu?ie posibil? pentru Romānia īn momentul de fa??. Cedarea e provizorie. Conflictul īntre Germania ?i Rusia este iminent; trebuie s? fim preg?ti?i ?i- cu jertfa sāngelui- s? redobāndim ce am pierdut. Dar atunci s? nu mai repet?m gre?eala de a ocroti sub scutul legii minoritatea criminal? a evreilor.

Liberalii: Afirm? c? ru?ii au ales momentul cel mai prielnic- cānd suntem singuri ?i chiar Germania ?i Italia ne-au sf?tuit s? ced?m. Īn aceast? situa?ie, to?i romānii s? r?mān? la punctul de vedere al Regelui ?i Consiliului de Coroan?. Solu?ia nu e definitiv?, c?ci īn curānd germanii vor porni r?zboi contra Rusiei.

Na?ional-??r?ni?tii

E o īntrebare dac? n-a existat o prealabil? īn?elegere germano-rus?, cu privire la Basarabia. Critic? politica extern? a Romāniei bazat? pe garan?iile iluzorii franco-engleze. Īnfiin?area Partidului Na?iunii cu caracter totalitar a fost considerat? de ru?i ca preludiul unei īn?elegeri romāno-germane īndreptat? contra lor ?i spre a nu fi surprin?i de evenimente ?i-au asigurat pozi?iile strategice. Īn actuala īmprejurare e necesar? o solu?ie medie pentru un echilibru īntre preten?iile Sovietelor ?i aprehensiunile Germaniei.

Mani?tii

Pretind c? īntre Germania ?i Rusia a fost acord perfect ?i c? prin faptul ocup?rii Basarabiei ?i Bucovinei de Nord, ru?ii ?i-au satisf?cut toate preten?iunile teritoriale īn Europa. Īn scurt timp Germania ?i Rusia vor putea ataca Imperiul Britanic īn Orientul Apropiat. Astfel se explic? acordul german cu ungurii ?i tratativele lui Fabricius īn Bucure?ti pentru a ob?ine din partea Romāniei aceea?i permisiune de a trece trupa spre orient. Au aderat la memoriul de protest al dlui Iorga pe care-l va prezenta īn Parlament, ar?tānd drepturile etnice ale romānilor asupra Basarabiei recunoscute chiar prin pacea de la Brest-Litovsk, de c?tre ru?i.

Comuni?tii

Sus?in c? atitudinea politic? a Romāniei din ultimul timp, regimul totalitar, antisemitismul ?i apropierea de Germania trebuia s? ne duc? fatal la un conflict cu Sovietele. Chestiunea ced?rii a fost hot?rāt? mai īnainte- la īncheierea pactului germano-rus din 1939- teritoriul cedat f?cānd parte din regiunea dun?rean? cuprins? īn zona de influen?? sovietic?. Profesorul Constantinescu-Ia?i crede c? preten?iile sovietice se vor m?ri evolutiv.

Organiza?ia clandestin? comunist? a inten?ionat lansarea unui manifest elogios pentru armata ro?ie ?i de protest contra modului cum autorit??ile romāne au reprimat incidentul din Gala?i, provocat de 2.000 de evrei īn drum de plecare spre Basarabia.

Comentarii din cercurile diplomatice str?ine

Germanii

Manifest? surpriz?. Fabricius - īn urma convorbirilor cu Berlinul - comunic? M.S.Regelui p?rerea pentru cedare deocamdat?. Col. Gerstemberg afirm? categoric c? la mijloc este māna englez?, fiind informat c? ziaristul Walter Duranty, expert īn chestiuni sovietice ?i dna Claire Hollinwortz, expert? īn preg?tirea actelor de sabotaj, ambii īn serviciul Lega?iei engleze din Bucure?ti, au s?rb?torit mar?i 25 crt., deci cu o zi īnainte de primirea ultimatumului, succesul demersurilor engleze la Moscova, adic? hot?rārea de a se trimite ultimatumul preg?tit de Sir Stafford Cripps, īns?rcinatul cu afaceri al Angliei la Moscova.

Consider? atitudinea Reichului fa?? de cererea disperat? a Romāniei ca o ru?ine, c?ci lumea ī?i va forma ideea c? Germania nu a fost īn stare s? ia pozi?ie. Acuz? pe Schulenberg de la Moscova c? n-a ?tiut din vreme ce preg?tesc ru?ii. Acuz? pe Fabricius c? n-a informat Berlinul la timp. Arat? gre?elile romānilor ?i anume:

 

1. O politic? de duplicitate- acceptāndu-se garan?ii britanice ?i īn acela?i timp pretinzānd īntre?inerea leg?turilor de prietenie cu Germania- nu este īn?eleapt? pentru un stat cu atātea probleme de rezolvat pe toate fronturile.
2. Ministrul Lavrentiev a fost r?u primit.
3. Nu s-au f?cut preg?tiri militare masive din vreme la Est.
Īn prezent orice ac?iune de denigrare a Regelui este lipsit? de inteligen??, c?ci e singurul om ce poate face fa?? situa?iei. Exist? oare īn Romānia cineva care s?-l poat? īnlocui ?
Barbariile comise de evrei contra romānilor sunt ordonate de centrul evreiesc din Londra din sugestie englez?. Reprimarea energic? a incidentelor provocate de evrei a f?cut impresie bun?. Este necesar? men?inerea ordinei interne īn Romānia cu orice pre?. Pentru protejarea germanilor din Sudul Basarabiei s-a trimis delega?i speciali.

Italienii

Ministrul Pellegrino Ghigi, personal, dirijeaz? pe ziari?ti cum s? transmit? ?tiri īn str?in?tate despre ac?iunea terorist? a evreilor din Basarabia ?i Bucovina. Este informat c? organiza?iile evreie?ti colecteaz? fonduri īn valut? forte, pe care le pune la dispozi?ia Sovietelor, pentru ajutorarea popula?iei evreie?ti din Basarabia.

Īn curānd, diploma?ii germani din ??rile balcanice cu delega?ii respectivi vor fi convoca?i īntr-o conferin??, pentru tran?area diferendelor existente. Romānia va trebui s? cedeze 3-4 jude?e Ungariei, Cadrilaterul pentru Bulgaria ?i o mic? parte din Banat Iugoslaviei. Preten?iunile bulgarilor vor fi moderate de italieni.

Se crede c? e periculos pentru politica intern? s? se īnceap? acum agita?ii antisemite. A.C.Cuza ?i Gh.Cuza sf?tui?i s? p?r?seasc? Ia?ul pentru evitarea unui asasinat. Pentru protejarea coloniilor italiene din Sudul Basarabiei s-a trimis un delegat special.

Maghiarii

La Budapesta manifesta?iile neoficiale revizioniste se ?in lan?, iar conflictele de la frontiera romāno-maghiar? sunt acute ?i des repetate. Īn ?ar? maghiarii organizeaz? o autoap?rare īn vederea unui eventual r?zboi. Īntreprinderile sf?tuite s? lichideze, maghiarii s? fie aten?i la Radoi-Budapesta. Guvernul romān n-a plasat pe refugia?ii basarabeni īn Ardeal, con?tient, pentru a nu-i supune la dou? refugiuri.

Bulgarii

 

Sunt informa?i c? U.R.S.S. va formula noi preten?ii fa?? de Romānia ?i anume:
1. Introducerea de reprezentan?i sovietici īn comisiile petrolifere romāne.
2. Control sovietic īn porturile dun?rene ?i maritime.
3. Demobilizarea armatei.

Lt.Col. Stef. Nedeff comunic? informa?ii de la Sofia de noi concentr?ri de for?e bulgare la frontiera romān?. Īn leg?tur? cu evenimentele din Basarabia, se constat? numeroase incidente la frontiera romāno-bulgar?. Lega?ia a ordonat comunit??ilor bulgare din ?ar? inventarierea averilor, iar locuitorii s? nu se deplaseze decāt īn cazuri speciale.

Englezii

Ocuparea Basarabiei este īnceputul unei noi faze a r?zboiului īn Europa. Guvernul romān nu e st?pān pe situa?ia intern?. Men?inerea ordinei este tot a?a de important? ca ?i evitarea unui conflict extern. Inamicii Romāniei pāndesc momentul critic pentru noi interven?ii.

De la Lega?ia U.R.S.S.

Paul Koukuliev. Consiliul de Coroan? a procedat cu īn?elepciune prin lichidarea pa?nic? a diferendului dintre U.R.S.S. ?i Romānia.
Serghei Mihailov. Problema Basarabiei a devenit acut? din cauza c? Romānia s-a apropiat prea mult de Germania.
Gurvitz. Prin cedare pa?nic? Romānia va avea sprijinul Sovietelor fa?? de preten?iunile teritoriale ungare ?i bulgare.
Sevelev. Sovietele nu sunt īn?elese cu nem?ii, ele au politica lor ?i atitudinea lor fa?? de Romānia, depinde numai de Romānia. Lavrentiev nemul?umit de primire ?i mai ales de Gigurtu, care l-s sfidat. La sosire īn Romānia el a g?sit un guvern pur hitlerist ?i Sovietele sunt nemul?umite de aceast? apropiere de Germania, fapt care va atrage īn mod brusc rezolvarea celorlalte probleme litigioase dintre U.R.S.S. ?i Romānia. Primele m?suri vor fi:
1. Nu se va restitui materialul de r?zboi r?mas īn Basarabia.
2. Se va cere satisfac?ie pentru omorārea evreilor la Gala?i, care din moment ce doreau s? plece īn Basarabia trebuiau considera?i cet??eni sovietici.
Lavrentiev a f?cut raport satisf?c?tor la Moscova pentru faptul c? īn Parlamentul romān nu s-au rostit discursuri ofensatoare la adresa U.R.S.S.-ului.
 
Evacuarea ?i ocuparea de fapt a teritoriilor cedate
 
Īn primul rānd termenul scurt de 4 zile pentru cedare ?i comunicarea tardiv? a evacu?rii a produs o derut? ?i o īnv?lm??eal? de nedescris printre romāni. Armata n-a avut timpul necesar pentru manevra retragerii, autorit??ile surprinse n-au putut lua m?suri de evacuare, iar mare parte din popula?ie n-a fost vestit? ?i astfel trupele de ocupa?ie au īntrecut pe romāni īn retragere.

Atitudinea armatelor sovietice

Trupele sovietice au dep??it linia de demarca?ie fixat?, dānd loc la incidente ?i lupte locale cu armata r?mān?. Ofi?eri ?i solda?i din armata romān? au fost īmpu?ca?i. Para?uti?ti lansa?i din avioane au īntret?iat retragerea la Bolgrad īnainte de expirarea termenului convenit, oprind trenurile, perchezi?ionānd ?i oprind lucrurile ?i valorile refugia?ilor, dezarmānd trupa ?i pe ofi?erii romāni ?i re?inānd pe solda?ii originari din Basarabia. Dar cea mai caracteristic? atitudine a trupelor sovietice a fost toleran?a ca, īn prezen?a lor, bandele evreo-comuniste s? comit? ac?iuni de teroare contra romānilor din Basarabia.

Atitudinea evreilor din teritoriile ocupate

Constitui?i īn bande evreo-comuniste, s-au dedat la cele mai īngrozitoare acte de teroare contra romānilor īn retragere, ca ?i contra celor r?ma?i pe loc: omoruri, jafuri, devast?ri, schingiuiri, trenuri atacate cu arme, preo?i batjocori?i ?i cu limbile t?iate, biserici pāng?rite, ofense la adresa Regilor Ferdinand ?i Carol al II-lea prin batjocorirea statuilor din Chi?in?u ?i Cetatea Alb?, eviden?iaz?, īn miniatur? doar, ac?iunea criminal? pe care au s?vār?it-o f?r? a cru?a nimic īn calea lor. Īn acela?i timp organizau adun?rile ?i manifest?rile de simpatie pentru noii ocupan?i, iar cei cu situa?ie social? superioar? preluau conducerea autorit??ilor evacuate romāne.

Īn toate aceste ac?iuni era prezent ?i elementul bulg?resc, ru?ii ?i ucrainenii p?strānd o atitudine mai rezervat?. Atrocit??ile s-au īntins ?i asupra popula?iei germane ?i italiene, fapt care a determinat interven?ia de proteguire pe cale diplomatic?.

Pactizarea func?ionarilor romāni cu Sovietele

Fapt trist dar adev?rat este c? func?ionarii r?ma?i, īn mare majoritate de origine basarabean?, au participat la ac?iunea ocupan?ilor ?i la teroarea dezl?n?uit? īn teritoriile cedate.

Atitudinea evreilor din Vechiul Regat este din cele mai variate

Cu dou? zile īnainte - la īnfiin?area Partidului Na?iunii - toat? lumea evreiasc? a fost surprins? de panic? ?i un doliu general īl manifestau pretutindeni.

Īn ziua cānd s-a produs evenimentul dureros pentru īntregul popor romān, o satisfac?ie evreiasc? manifestat? pretutindeni a fost un contrast izbitor. Dup? aceasta, atitudinea a oscilat īntre satisfac?ie ?i panic? izvorāt? din caracterul nativ al evreului, īngrijit de eventualele m?suri antisemite. Ac?iunea evreilor ?i rolul jucat īn aceast? dureroas? dram? a poporului romān, este caracterizat? printr-o tendin?? de diversiune - īntrev?zut? din multipla lor manifestare. N?scocesc ?i r?spāndesc versiuni tenden?ioase īn folosul lor ?i īn detrimentul romānilor, amenin?ānd c? Sovietele nu se vor opri aci ?i īncearc? s? creeze opinie public? īn Romānia pentru un guvern simpatizat de Soviete. Īn timp ce manifest? īn mas? satisfac?ia de lovitura primit? de Romānia, o parte din intelectualii evrei se solidarizeaz? la doliul ??rii ?i m?rturisesc o perfid? desolidarizare a evreilor din Vechiul Regat de cei din teritoriile alipite, cānd īn acela?i timp īntre?in puternic curentul de emigrare cei cu capitaluri īn Palestina, iar proletarii īn teritoriile ocupate de Soviete.

Iau toate m?surile de pruden?? prin retragerea īn cas? ?i cu calcul bine chibzuit suspend? lucrul ?i orice tranzac?ii, lichideaz? īntreprinderi pentru a periclita realizarea veniturilor bugetare ale Statului, dar īn acela?i timp intensific? colectarea de fonduri pentru ajutorul lor reciproc. M?rturisesc pe fa?? o divergen?? īntre evreii comuni?ti ?i cei sioni?ti, cānd īn realitate exist? cea mai perfect? solidarizare a īntregei rase evreie?ti, manifestat? prin organizarea general? de autoap?rare.

Atmosfera creat? de evrei ?i rolul important pe care-l īndeplinesc īn continuare contra romānilor, reiese clar din faptul plec?rii īn mas? a evreilor din Vechiul Regat spre Basarabia, tocmai īn acest timp cānd sub regimul sovietic nici un romān din Regat n-ar avea curajul s? se īndrepte īntr-acolo.

Al?turi de ei au plecat ?i muncitori de origine basarabean?, care se aflau īn Vechiul Regat, atra?i de mirajul unei vie?i mai bune sub regimul sovietic.

Atitudinea studen?imei ?i opinia public?

Atitudinea evreilor ?i ac?iunea lor terorist? contra romānilor a produs o profund? indignare īn sufletul īndurerat al poporului romān, dar mai ales īn rāndurile studen?imei. Reac?iunea fireasc? fa?? de atrocit??ile comise de evrei, īncepuse ca o vijelie din ini?iativa proprie a fiec?rui romān, dar guvernul a luat m?suri īn?elepte pentru a se opri generalizarea care ducea la periclitarea ordinei interne a Statului, cu repercusiuni īn afar?. Studen?ii supravegheaz? īndeaproape ac?iunea evreiasc?.

Repercusiuni īn via?a economic?

Un mare num?r de īntreprinderi din ?ar? cu sucursale īn Basarabia, au suferit pierderi mari. Nu s-au putut lua m?suri necesare pentru evacuarea depozitelor de bani ?i m?rfuri r?mase īn teritoriile ocupate. Au r?mas mari cantit??i de zah?r, uleiuri ?i depozite de lān?. Societatea Soia a pierdut ¾ din recolta r?mas? īn Basarabia, īn valoare de peste 1 miliard.

Societatea de telefoane pierde īn Basarabia ?i Bucovina investi?ii care trec de 1 miliard. La Bucure?ti s-au ivit mari cereri de ridic?ri de depozite de la B?nci, C.E.C. ?i Casa de Depuneri. La burse nici o cerere. Bursa neagr? este ca ?i desfiin?at?. Numeroase īntreprinderi cu capital evreiesc lichideaz?. Lucrul aproape pretutindeni suspendat. Se remarc? zilnic o mare sc?dere la īncas?rile veniturilor Statului. Lipsa de tranzac?ii,- īn sf?r?it, īntreaga via?? economic?, paralizat? pentru moment.

- Va urma -

footer