Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Ion R. Popa   
Duminică, 28 Noiembrie 2010 12:08
Popa IonBasarabia ?i Bucovina - plaiuri mioritice, p?r?i ale trupului ??rii aflate cu coloanele de sus?inere pe Carpa?i, Marea Neagr? ?i Dun?re, locuit? din toate timpurile de acela?i popor cu dulcele s?u grai latin – au str?b?tut o istorie legendar? cu o vitejie demn? de poemele homerice, înfruntând vicisitudini care pe mul?i i-ar fi dus la pieire. ?inuturi ale spa?iului geto-dacic, locuite dup? venirea lui Traian de dacii liberi, Basarabia ?i Bucovina s-au circumscris civiliza?iei daco-romane ?i apoi române?ti, intrând în întregul etnic, lingvistic, economic, cultural ?i politic românesc pe care nu l-a putut modifica nicio semin?ie adus? de vânturile istoriei. Ad?posti?i de codrii seculari în vreme de restri?te, conservându-?i limba, obiceiurile ?i neamul, de fiecare dat? românii au ?tiut s? ias? la lumin? sub conducerea unor voievozi ca ?tefan cel Mare ?i Sfânt - devenit simbolul în?elepciunii, t?riei ?i persisten?ei lor pe p?mântul românesc - ?i ren?scând de fiecare dat? mai falnici în mijlocul jinduitorilor la plaiurile lor m?noase. Într-o vreme când alte popoare reu?iser? sau tocmai reu?eau s? î?i creeze un cadru statal necesar evolu?iei lor unitare, Mihai Viteazul a putut s? uneasc? sub sceptrul s?u pe to?i românii, dar jinduitorii din jur au doborât capul s?u mândru de pe umerii-i falnci ?i, odat? cu el, prima unire a românilor. Ideea de unire încol?ise îns? ?i a continuat s? germineze sub mai to?i voievozii care i-au urmat Marelui Viteaz. Dar tocmai când o epoc? apunea l?sând locul alteia de mari prefaceri pe t?râm economic, social ?i politic, când mai multe popoare ale lumii – ?i odat? cu ele poporul român - î?i în?l?au personalitatea istoric? la rangul de na?iune modern?, prin târguielile dintre marile imperii, aceste frânturi de rai ale p?mântului românesc au fost rupte din trupul ??rii c?reia îi apar?ineau în mod organic ?i încorporate în grani?e str?ine: Bucovina, la 1774-1775, prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi, a fost oferit? de sultan Imperiului Habsburgic ?i Basarabia, la 1812, prin Pacea de la Bucure?ti, era dat? de acela?i Imperiu Otoman altui mare imperiu, celui ?arist. Ceea ce nu reu?iser? semin?iile barbare timp de veacuri aveau s? reu?easc? acum marile imperii. Atra?i de bog??ia ogoarelor, livezilor ?i a p??unilor, de înlesnirile create inten?ionat de cuceritori, str?inii s-au aciuat pe aceste meleaguri ?i astfel popula?ia româneasc? a fost „împ?nat?" cu venetici, deveni?i instrumente ale opresiunii str?ine.

În urma altui conflict armat din r?s?ritul Europei, purtat în Crimeea, la Congresul de la Paris din 1856, trei jude?e ale Basarabiei - Cahul, Ismail, Bolgrad - se întorceau la trupul ??rii ?i Unirea Românilor devenea o problem? interna?ional?. Era rodul activit??ii pe plan interna?ional a frunta?ilor Revolu?iei de la 1848. În 1859, aceste trei jude?e intrau în componen?a statului na?ional modern care avea s? se numeasc? România. În februarie 1878, partenerii de pe câmpul de lupt?, pe care bravii osta?i români îi salvaser? de la o înfrângere categoric? ?i umilitoare din partea otomanilor, înc?lcând în mod grosolan Conven?ia româno-rus? semnat? la 4 aprilie 1877 ?i cea mai elementar? norm? de loialitate fa?? de un aliat, a?eza?i la masa tratativelor cu turcul învins cu ajutor românesc, puneau la cale r?pirea acestor ?inuturi române?ti. Pacea care a urmat a consfin?it samavolnicia. În marea confruntare mondial? din 1914-1918, ceea ce era r?u în marile imperii, ?i era mult r?u, s-a agravat la maximum. Popoarele, nemaiputând r?bda robia de veacuri, au scuturat jugul imperial. In baza dreptului la autodeterminare fundamentat în istorie de marea putere ce se conturase între cele dou? mari oceane, cehii, slovacii, polonii, slavii de sud ?i-au adunat teritoriile risipite în marile imperii, f?cându-?i state na?ionale. În acest context, românii afla?i între grani?e str?ine impuse de tor?ionarii istoriei s-au adunat la sânul patriei-mam?, întregindu-i trupul. Prin voin?a lor liber exprimat?, basarabenii la 27 martie, bucovinenii la 28 noiembrie 1918 s-au unit cu ?ARA ?i, la 1 decembrie acela?i an, 1918, anul întregirii noastre, al?turarea Transilvaniei des?vâr?ea unitatea na?ional?. Timp de 22 de ani aceast? ?ar? s-a bucurat de binefacerile întregirii, cunoscând cea mai fertil? evolu?ie ?i c?p?tând un loc demn între statele democratice ale lumii. Dar, ca urmare a marii conflagra?ii mondiale din 1939-1945, în lume au ap?rut fenomene social-politice noi: pe de o parte fascismul, pe de alta comunismul. Prins? la mijloc, România a fost din nou sfârtecat? în urma în?elegerilor secrete dintre Hitler ?i Stalin, ticluite de Ribbentrop ?i Molotov la 23 august 1939. Ca urmare, în 1940, un alt calvar începea pentru românii din Basarabia, Her?a ?i Nordul Bucovinei. De data aceasta, situa?ia era mult mai grav?, pentru c? politica imperiului ro?u nu se mai mul?umea doar cu implant?ri în p?mântul românesc, ci a recurs la dezr?d?cinarea bine chibzuit? a popula?iei române?ti fie prin exterminare economic?, social?, cultural?, politic? ?i na?ional?, fie prin deport?ri. Totodat?, aceasta a constituit ?i m?rul discordiei aruncat de Hitler ?i din care România a trebuit s? mu?te mergând în r?zboi al?turi de un aliat care î?i ar?ta ostilitatea într-un mod asem?n?tor, la 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena. Dup? o raz? de speran?? în 1941-1944, românii din Basarabia, Her?a ?i Nordul Bucovinei, prin hot?rârile mai-marilor vremii, aveau s? r?mân? sub talpa stalinist?.

Având ca simboluri ale perenit??ii lor pe ?tefan cel Mare ?i Mihai Eminescu, la ale c?ror monumente florile nu au cunoscut ofilirea, românii de pe aceste plaiuri au supravie?uit tuturor tertipurilor ?i torsiunilor cu care i-a d?ruit noua st?pânire.
Dar, cum istoria a demonstrat c?, în mod legic, un imperiu nu poate d?inui la nesfâr?it, iat? c? ?i imperiul ro?u de la r?s?rit – chiar ro?u fiind – nu a putut rezista celor mai firave raze de înnoire ?i sinceritate, numite perestroica ?i glasnosti, ?i s-a topit ca un sloi de ghea?? la mângâierea celor dintâi raze ale soarelui de prim?var?. Într-adev?r, la c?ldura degajat? de dorin?a fierbinte de libertate a popoarelor ruse ?i neruse, imperiul sovietic s-a destr?mat. Basarabia a devenit stat independent cu numele de Republica Moldova. Din p?cate îns?, for?ele r?ului, împlântate cu bun? ?tiin?? atâta timp în trupul Basarabiei, au zvâcnit din nou sub forma for?elor mâr?ave ale separati?tilor trasnistreni ?i în alte chipuri. De aceea, românii basarabeni au fost ?i sunt nevoi?i s? se bat? pentru dreptul la existen??, s? se bat? din nou pentru libertatea lor pe p?mântul str?mo?esc. A?a cum spunea în acele zile fierbin?i ale anilor '90 un în?elept basarabean, ei se bat ca tihna s? nu le mai fie mir, via?a s? nu le mai fie jelanie ?i ?tiin?a s? nu le mai fie nauca. footer