Revista Art-emis
Ultimatumul sovietic din iunie 1940 PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Miercuri, 10 Iulie 2013 22:42

Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u, art-emis„Il est probable que dans cette hypoth?se – la guerre – la Roumanie aurait beacoup souffert. Elle aurait été piétiné et pressurée par les troupes étrang?res. Mais son avenir aurait été mieux préservé. Et surtout, elle se devait de prouver – ce qui était vital, et cela rongera désormais la conscience de toutes les générations de Roumains – que la Grande Roumanie était une réalité, non une création fortunée de Versailles. Qu’elle était soudée pour le meilleur et pour le pire. Il y a dans la vie d’une nation des revers de fortune dont on peut discuter; il y a des coups du destin qu’il faut savoir affronter sans discuter, sous peine de ne plus avoir le front de croire dans son destin. Ce coup du destin, les chefs irresponsables de la Roumanie de 1940 l’ont manqué”. (Titus Barbulesco, Si le 26 Juin 1940 la Roumanie avait rejeté l’ultimatum soviétique, Artes Gráficas Benzal, Madrid, 1969)

În seara zilei de 26 iunie 1940, la orele 22, ?eful diploma?iei sovietice Veaceslav M. Molotov i-a înmânat, la Kremlin, ministrului român la Moscova, Gheorghe Davidescu, textul unei note ultimative în care Uniunea Sovietic? cerea ca România s? „înapoieze cu orice pre?” Basarabia ?i s?-i „transmit?” partea de nord a Bucovinei, r?spunsul fiind a?teptat în cursul zilei de 27 iunie. Pre?edintele Consiliului Comisarilor Poporului ?i ministrul de externe, Molotov, a ?inut s? precizeze verbal c?, dac? r?spunsul afirmativ nu va veni la timp, „atacul va fi lansat în seara urm?toare”. A?a cum nota ultimativ? sovietic? con?inea afirma?ii în flagrant? contradic?ie nu numai cu dreptul istoric, ci ?i cu normele ?i principiile juridice interna?ionale unanim acceptate, Gh. Davidescu a declarat c?, f?r? a prejudicia cu nimic decizia Bucure?tilor, ?ine de datoria sa s? declare, c? „argumentele inserate în not? sunt cu totul lipsite de temei”. A expus, apoi, „drepturile istorice, etnice ?i politice”, care au format „temelia Unirii Basarabiei cu România”, ?i a subliniat c? Decizia din 27 martie/9 aprilie 1918 „a fost un act al majorit??ii popula?iei basarabene, a c?rei voin?? s-a exprimat în Hot?rârea Sfatului ??rii”. Diplomatul a mai contestat faptul c? România „ar fi profitat de sl?biciunea militar?” a Rusiei sovietice în 1918 ?i a comb?tut teza dup? care Basarabia ar fi fost unit? cu Ucraina, expunând împrejur?rile în care Poarta Otoman? cedase aceast? parte a Principatului Moldovei, de?i „se obligase a ap?ra grani?a pe Nistru a Moldovei”.

Analize recente ale istoricilor efectuate în baza tuturor documentelor de arhiv? accesibile, arat? c? încerc?rile disperate ale lui Gheorghe Davidescu de a-l convinge, în acea sear?, pe V.M. Molotov asupra drepturilor istorice, etnice, politice ale României asupra Basarabiei ?i a faptului c? Bucovina n-a fost niciodat? sub st?pânirea ruseasc? erau din start sortite e?ecului. În consecin??, partea de nord a Bucovinei a fost cerut? de sovietici ca desp?gubire „pentru domina?ia român? în Basarabia timp de 22 de ani”. Mai mult, grani?a trasat? pe o hart? la scara de 1/800.000 cu un creion ro?u bont, a c?rei urm? acoperea un teritoriu lat de 7 mile, era confuz?, f?când imposibil s? se stabileasc?, de care parte c?deau anumite localit??i.

În a?a mod, dac? este adev?rat c? anul 1918 a semnificat intrarea în modernitate a Basarabiei , la fel de adev?rat r?mâne ?i faptul c? notele ultimative sovietice din iunie 1940 au marcat c?derea în barbarie a acesteia. Consecin?ele imediate - dar ?i de durat? - ale anex?rii Basarabiei de c?tre Uniunea Sovietic? au fost cel mai bine formulate ?i explicate de c?tre marele istoric Nicolae Iorga care, cu excep?ionala putere de prevedere ce l-a caracterizat, la doar câteva zile de la raptul teritorial s?vâr?it de colosul geografic de la R?s?rit, în articolul „Ce se duce cu noi din Basarabia”, men?iona urm?toarele: „Se poate ca la ie?irea din Basarabia s? plece cu noi unele gre?eli în administra?ie, pe care le pl?tim a?a de scump, dar care vor fi întrecute, f?r? îndoial?, de regimul social ?i mai ales na?ional care se a?eaz? acuma, dar împreun? cu noi pleac? de acolo ?i însu?iri a c?ror lips?, preg?tind alte vremuri, se vor resim?i îndat?. A?a cum eram în acea ?ar?, care f?cea parte, dup? orice judecat? dreapt?, din casa noastr?, noi reprezentam Apusul. Un fel de a gândi ?i de a lucra care nu are a face cu ce vine în loc. Apusul altei libert??i decât a celei de azi, o libertate care, în ciuda jandarmilor ?i a unor teorii mai noi, se sim?ea în toate. De acuma înainte asupra întregii vie?i, ?i asupra celei casnice, pân? în intimitatea ei, se las? perdeaua de fier. Ca în Gali?ia, despre care de zece luni nu se mai aude nimic.

Pleac? împreun? cu noi, o religie de dou? ori milenar?, pe care o împ?rt??ean ?i o respectam. Vor t?cea clopotele între Prut ?i Nistru. Vor t?cea cu toate pân? la... Pân? la cea de-a doua înviere, care va veni! Pleac? iubirea pentru limba a dou?-trei milioane de oameni care vor putea s? întrebuin?eze doar în cele mai mici ale lor un dialect moldovenesc dispre?uit. ?i pleac? forme de via?? potrivite cu tot trecutul acelui p?mânt care se cufund? în apele cenu?ii ale tulburelui interna?ionalism marxist” .

Din nefericire, previziunile lui N.Iorga aveau s? se adevereasc? întocmai deja în primul an de ocupa?ie sovietic?. Anexat? la 28 iunie 1940 conform Pactului de neagresiune von Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, Basarabia a fost supus?, în primul rând, unei dramatice amput?ri de teritoriu ?i de popula?ie. La 11 iulie 1940, bun?oar?, ziarul moscovit „Pravda” promitea c? „suprafa?a R.S.S. Moldovene?ti va fi de peste 50.000 km2” , deci cu mult mai mare chiar fa?? de suprafa?a Basarabiei interbelice. Contrar acelor promisiuni, sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al U.R.S.S. a procedat la dezmembrarea teritoriului Basarabiei, adoptând la 2 august 1940 Legea cu privire la includerea jude?elor Hotin, Cetatea Alb? ?i Ismail în componen?a Ucrainei sovietice . Procesul în cauz? a continuat pân? la 4 noiembrie 1940, când a fost adoptat Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. Cu privire la stabilirea grani?ei dintre R.S.S. Ucrainean? ?i RSS Moldoveneasc?. Ca urmare, în componen?a Moldovei sovietice a r?mas o suprafa?? de numai 33.700 km2 fa?? de 44.422 km2 pe care a avut-o în perioada dintre cele dou? r?zboaie mondiale, sau 80-85 % din teritoriul Basarabiei interbelice.

Ruperea unit??ii administrative a Basarabiei a f?cut ca frontierele acesteia s? nu mai coincid? cu cele etnice. Procedând în atare mod, Moscova ?i-a facilitat, deja în primul an de ocupa?ie a Basarabiei, obiectivul rusific?rii ?i comuniz?rii acesteia, aruncând, totodat?, în spiritul politicii comune oric?rui imperiu - divide et impera - m?rul discordiei dintre românii basarabeni ?i ucraineni. Dezmembrarea teritoriului Basarabiei a condus implicit la importante modific?ri în num?rul popula?iei acesteia. În perioada dintre cele dou? r?zboaie mondiale, popula?ia Basarabiei sporise de la 2.642.000 de locuitori în 1918 la 3.191.016 c?tre finele anului 1939. În perioada anilor 1930-1939, popula?ia Basarabiei sporise cu 326.614 locuitori sau cu 11,4 %, astfel încât ponderea popula?iei Basarabiei în totalul popula?iei României ajunsese la 16,0 % c?tre finele anilor ’30 .

În num?rul deja men?ionat al ziarului „Pravda”, din 11 iulie 1940, se relata c? popula?ia viitoarei RSS Moldovene?ti va fi cu mult superioar? celei din Basarabia propriu-zis?, constituind aproximativ 3.700.000 de locuitori. Contrar acelor promisiuni, în procesul tras?rii grani?ei moldo-ucrainene, nou-creata R.S.S.M. a r?mas cu doar 2.329.432 de locuitori, proiectul ucrainean de „repartizare” a popula?iei Basarabiei, Bucovinei de Nord ?i a R.A.S.S. Moldovene?ti între R.S.S. Ucrainean? ?i R.S.S. Moldoveneasc? probând clare inten?ii anexioniste.

Precum lesne se poate observa, oficialit??ile sovietice au operat exclusiv cu datele recens?mântului popula?iei din 29 decembrie 1930, din care motiv, pentru o evaluare mai exact? a Tabel1-Enciuconsecin?elor demografice ale anex?rii Basarabiei ?i Nordului Bucovinei de c?tre Uniunea Sovietic? este necesar? precizarea situa?iei din 1940, înainte de ocuparea teritoriilor în cauz?. Din nefericire, recens?mântul general al popula?iei României preconizat pentru luna decembrie 1939 sau ianuarie 1940 s-a realizat abia în prima jum?tate a anului 1941, în situa?ia în care Basarabia ?i Nordul Bucovinei se aflau sub ocupa?ie sovietic?. Precum pe bun? dreptate men?iona prof. Octav Onicescu, pre?edintele recens?mântului general al popula?iei României din 1941, „dac? administra?ia româneasc? î?i f?cea în decembrie 1939, sau în ianuarie 1940, datoria ?i executa cu organele admirabil preg?tite, ale Institutului Central de Statistic?, recens?mântul la care era obligat?, dureroasa dezbatere privind fruntariile ??rii ne-ar fi g?sit mult mai preg?ti?i. Datele proaspete, corespunzând exact situa?iilor, ar fi avut poate mai mare greutate. ?i chiar de n-ar fi fost a?a, am fi p?strat un inventar precis al oamenilor ?i bunurilor ce ni s-au luat” .

În lipsa unui inventar precis al oamenilor ?i bunurilor din prima jum?tate a anului 1940, spore?te importan?a studiilor lui Sabin Manuil? , Anton Golopen?ia ?i D.C.Georgescu . Din studiile dr. D. C. Georgescu, în special, rezult? c? la 31 decembrie 1939, popula?ia total? a României era de 20.045.488 locuitori. Considerând c? la 1 ianuarie 1920, România a avut o popula?ie de 15.502.840 de locuitori, rezult? o cre?tere de 4.542.648 de locuitori între 1920 ?i 1939, respectiv un spor de 29,3 % în decursul a dou? decenii interbelice . La rândul s?u, dr. S.Manuil? a stabilit c?, între recens?mântul din 29 decembrie 1930 ?i 31 decembrie 1939, popula?ia Basarabiei a sporit cu 326.614 locuitori sau 11,4 %, ajungând la 3.191.016 locuitori.

Tabel2-EnciuO încercare de evaluare exact? a consecin?elor demografice ale anex?rii Basarabiei, Bucovinei de Nord ?i Regiunii Her?a a fost efectuat? de Institutul Central de Statistic? din Bucure?ti, în cadrul inventarierii popula?iei ?i bunurilor din teritoriile eliberate de sub ocupa?ia sovietic?, în perioada august-septembrie 1941. Urmare a inventarierii respective, Institutul Central de Statistic? din Bucure?ti a realizat dou? serii de date: primele, ob?inute prin calcul la data de 1 ianuarie 1940, pe baza excedentului natural al popula?iei ?i o a doua serie de date, rezultate în urma inventarierii popula?iei ?i bunurilor din august-septembrie 1941. Datele ob?inute au fost urm?toarele .

Precum men?iona dr. S.Manuil?, directorul Institutului Central de Statistic?, fa?? de cifrele din ianuarie 1940, datele din 1941 au avantajul de a corespunde st?rilor reale de fapt, constatate ?i înregistrate cu prilejul inventarierii din vara acelui an.

Se constat?, în a?a mod, c? în lunile august-septembrie 1941, în Basarabia, Bucovina de Nord ?i Regiunea Her?a s-au num?rat cu 546.462 de locuitori mai pu?ini comparativ cu cifra probabil? calculat? pentru 1 ianuarie 1940. În opinia dr. S.Manuil?, cifra respectiv? – de 546.462 de locuitori – reprezint? pierderile suportate de teritoriile în cauz?: „prin ocupa?ia sovietic?, prin deportarea popula?iei evreie?ti, prin refugierea românilor, odat? cu ocuparea provinciilor ?i prin expatrierea popula?iei de origine etnic? german?” .

Din totalul celor 546.462 de locuitori, pierderile directe de popula?ie cauzate Basarabiei în consecin?a anex?rii acesteia de c?tre Uniunea Sovietic? au fost de 446.063 locuitori. O reducere atât de drastic? a num?rului popula?iei Basarabiei în intervalul unui singur an de ocupa?ie sovietic?, inclusiv reducerea la jum?tate a popula?iei ora?elor basarabene, a fost determinat? de o serie de factori particulari, inclusiv:Tabel3-Enciu

- refugierea popula?iei române?ti - func?ionari, preo?i, înv???tori, liber profesioni?ti, comercian?i etc. - în consecin?a ced?rii Basarabiei (circa 120.000 de persoane);

- deportarea popula?iei în timpul ocupa?iei sovietice;

- mobilizarea tineretului în armata sovietic? ?i retragerea unui num?r important din popula?ia civil?, în special evrei, cu ocazia retragerii trupelor sovietice;

- repatrierea germanilor din Sudul Basarabiei, num?rul c?rora s-a estimat la circa 110.000 de persoane;

- dispari?ia unui num?r important de locuitori.

Revenind ulterior la aceea?i problem? a pierderilor de popula?ie din primul an de ocupa?ie sovietic?, directorul general al Institutului Central de Statistic?, dr. S.Manuil?, va propune Pre?edin?iei Consiliului de Mini?tri un proiect mult mai amplu „în vederea unei eventuale folosiri în tratative diplomatice asupra frontierei r?s?ritene” a României, ?i anume: completarea constat?rilor f?cute prin inventarierea Basarabiei din iulie-august 1941, prin inventarierea Transnistriei din ianuarie 1942 ?i recens?mântul popula?iei României din 29 decembrie 1930, cu alte lucr?ri cum ar fi:

- compara?ia între recens?mintele din 1897, 1930 ?i inventarierea din 1941 în cazul Basarabiei, pe sate, comune, pl??i ?i jude?e;

- cercet?ri speciale, presupunând culegerea de declara?ii, documente, fotografii în satele care au suferit pierderi mai mari de popula?ie, prin deport?ri, ucideri în mas?, foamete, colectivizare etc..

Datele respective urmau a fi culese dup? un formular special, elaborat de Institutul Central de Statistic? din Bucure?ti. Cu toate c? au fost depuse eforturi considerabile în aceast? direc?ie, „o inventariere exact? a tuturor averilor din Basarabia ?i Bucovina, precum ?i din Transilvania” nu s-a mai efectuat în anii r?zboiului mondial, reu?indu-se doar „date de o valoare ?i exactitate relativ?” (dr. S.Manuil?), r?mase la departamentele care administrau diferitele sectoare ale activit??ii publice din respectivele provincii, astfel încât directorul Institutului Central de Statistic? solicita, la un moment dat, c?, „în cazul când se vor face centraliz?ri de astfel de date, rezultatele s? fie comunicate ?i Institutului Central de Statistic?” .

- Va urma -

footer