Revista Art-emis
12-13 iunie 1941 - Primele deport?ri staliniste PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u   
Miercuri, 12 Iunie 2013 21:17
Prof. univ. dr. hab. Nicolae Enciu, Chi?in?u
12-13 iunie 1941 - primul val al deport?rilor staliniste din R.S.S. Moldoveneasc?

„Într-un stat comunist, plugarul român ar fi lipsit de toate bunurile ?i de toate bucuriile sale ?i el nu ar mai fi un om liber ?i neatârn?tor, ci ar fi un simplu ?i neînsemnat ?urub într-o ma?in?rie mare" (Nicolae Enciu)

Acum 72 de ani, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, la nici un an de la anexarea Basarabiei la imperiul sovietic, în proasp?t creata „Republic? Sovietic? Socialist? Moldoveneasc?" s-a produs prima deportare masiv? de popula?ie, - o opera?iune militar? minu?ios elaborat? de organele NKVD-ului sovietic conduse de Lavrenti Beria, în urma c?reia peste 22 mii de b?rba?i, femei ?i copii sub 16 ani au fost „deporta?i cu domiciliu for?at" în diverse regiuni ale URSS, în special în RSS Kazah?, RSS autonom? Komi, ?inutul Krasnoiarsk ?i regiunile Novosibirsk ?i Omsk. Preg?tirile începuser? cu mult înainte de opera?iunea de ridicare propriu-zis?, prin întocmirea listelor „membrilor organiza?iilor contrarevolu?ionare ?i a altor elemente antisovietice", precum ?i a „membrilor familiilor celor reprima?i ?i ai membrilor forma?iunilor contrarevolu?ionare afla?i în ilegalitate" din regiunile de vest ale RSS Ucrainene, RSS Belaruse, din RSS Moldoveneasc? ?i din regiunile Cern?u?i ?i Ismail recent atribuite Ucrainei sovietice.

De?i ca pretext al deport?rii din 12-13 iunie 1941 s-a invocat „intensificarea activit??ii antisovietice, cu sprijinul activ al serviciilor de informa?ii române?ti, a organiza?iilor ?i partidelor contrarevolu?ionare din RSSM", teroarea fizic? ?i moral? a popula?iei a constituit elementul intrinsec ?i definitoriu al concep?iei staliniste ?i practicii bol?evice de reorganizare „pe cale socialist?" a Basarabiei. „Ace?ti du?mani, - afirma, bun?oar?, P. Borodin, secretarul Comitetului Central al Partidului Comunist (bol?evic) din RSS Moldoveneasc? în primul an de ocupa?ie sovietic?, - p?trunzând în colhozuri (inexistente în acea perioad?.- N.E.), î?i vor continua activitatea de subminare a orânduirii colhoznice, pe care noi o vom crea. Trebuie s? ducem o lupt? necru??toare ?i s? stârpim din r?d?cin? toate canaliile r?mase de la români. Dar trebuie s? spunem c? unor tovar??i nu li se ridic? mâna ca, în chip bol?evic, s?-i alunge de acolo. Iat? o sarcin? important? care st? în fa?a noastr?". Un alt emisar al Kremlinului în Basarabia cerea ca „în niciun caz s? nu fie subapreciat? rezisten?a de clas? a elementelor chiabure?ti ?i a acoli?ilor chiaburilor", dat fiind c? ace?tia „sabotau pr??itul" ?i inten?ionau s? desf??oare „o activitate intens? pe parcursul campaniei de recoltare ?i colectare".

A?adar, orânduirea colhoznic? abia urma a fi impus? ??ranilor basarabeni, iar sarcina „stârpirii chiaburilor ?i a altor elemente ostile" fusese deja trasat?, în situa?ia în care nu exista nici un document oficial care s? fi permis catalogarea gospod?riilor ??r?ne?ti ca fiind chiabure. Mai mult ca atât, concomitent cu no?iunea indefinit? de „chiabur" a fost lansat? ?i o alta, aceea de „acolu?i ai chiaburilor" (rus. «???????????»), permi?ând încadrarea oric?rei persoane suspecte ori indezirabile în categoria adversarilor prezumtivi ai noului regim.

Obiectivul „stârpirii chiaburilor ?i altor elemente ostile" puterii sovietice se con?inea inclusiv în textul primei Constitu?ii din 8 februarie 1941 a Moldovei sovietice. Preluând principiile de baz? ale Constitu?iei staliniste din 1936, R.S.S.M. era proclamat? „stat socialist al muncitorilor ?i ??ranilor", a c?rui baz? politic? o constituiau Sovietele de deputa?i ai oamenilor muncii, iar cea economic? – sistemul socialist de gospod?rire ?i proprietatea socialist? asupra uneltelor ?i mijloacelor de produc?ie.

Este adev?rat c? art. 9 al Constitu?iei stipula c?, „în paralel cu sistemul economic socialist, în R.S.S.M. sunt admise ?i gospod?rii individuale ale ??ranilor, meseria?ilor ?i micilor produc?tori de m?rfuri ?i servicii, mici întreprinderi industriale ?i comerciale particulare". Toate acele categorii erau îns? tolerate doar „în limitele prev?zute de lege", - o formulare extrem de vag?, aplicat? de noile autorit??i într-o manier? discre?ionar?.

În paralel ?i concomitent cu transform?rile politice, social-economice ?i culturale radicale, deja în primul an de ocupa?ie sovietic? s-a procedat la crearea unor structuri speciale, urm?rind s? asigure controlul total ?i permanent al Kremlinului asupra activit??ii organelor de conducere din Basarabia. Una din structurile de baz? care aveau s? asigure eficien?a acestui control cvasitotal asupra noii achizi?ii teritoriale a fost Institutul Împuternici?ilor (rus. «??????????????») ai Comitetului Central al Partidului Comunist (bol?evic) al Uniunii Sovietice pentru RSS Moldoveneasc?, în fruntea c?ruia, printr-o decizie din 7 mai 1941 a CC al PC (b) al U.R.S.S., a fost numit S.A. Goglidze.

Deja c?tre finele lunii mai 1941, Goglidze a expediat lui I.V. Stalin un raport, care avea s? pecetluiasc? destinul tragic al unui num?r de oameni nevinova?i din Basarabia recent anexat?. În opinia lui Sergo Goglidze, urmare a sprijinului direct al serviciilor de informa?ii române?ti, o seam? de partide burgheze din Basarabia, „fo?tii oameni" (rus. «?????? ????», un alt termen care define?te cu exactitate viziunea comunist? asupra lumii.- N.E.), mo?ierii, ofi?erii armatei albe, marii proprietari de case, negustorii ?i tot felul de elemente antisovietice desf??urau în R.S.S.M. „o intens? activitate contrarevolu?ionar?", solicitând, în consecin??, permisiunea Comitetului Central al Partidului Comunist (bol?evic) al Uniunii Sovietice de a efectua „deportarea în alte regiuni ale Uniunii Sovietice a 5.000 de persoane, împreun? cu membrii familiilor lor", inclusiv 980 de persoane din activul partidelor politice burgheze române?ti, 137 de mo?ieri, 140 de poli?i?ti ?i jandarmi, 285 de ofi?eri ai armatelor albe, 83 de ofi?eri ai armatei ?ariste, 64 de ofi?eri ai armatei române, 1948 de mari comercian?i, 411 mari proprietari de case ?i 652 de primari.
Cererea lui Goglidze de expulzare din RSSM a „elementelor ostile" puterii sovietice a ajuns la Moscova în momentul în care materialele necesare justific?rii acelei f?r?delegi erau deja întocmite, iar mecanismul organelor N.K.V.D. ?i K.G.B. centrale ?i locale era preg?tit pentru declan?area opera?iunii militare. În consecin??, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 a fost efectuat? o opera?iune special? sub egida N.K.V.D.-ului, în urma c?reia în întreaga Basarabie ?i în nordul Bucovinei au fost arestate 5.479 de persoane, „membri ai organiza?iilor contrarevolu?ionare ?i alte elemente antisovietice", 24.360 de persoane fiind deportate. Din cele 6 jude?e basarabene, r?mase în componen?a RSS Moldovene?ti, au fost arestate în acea noapte 4.507 persoane ?i deportate 13.885 de persoane.

Este de remarcat c? deportarea din noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 s-a efectuat în temeiul „Regulamentului cu privire la modul de aplicare a deport?rii fa?? de unele categorii de criminali", aprobat de Lavrenti Beria la 29 mai 1941. Luând în considerare faptul c? cele 13.885 de persoane deportate din RSS Moldoveneasc? (exceptând capii familiilor) erau copii sub 16 ani, femei ?i b?trâni - iat?, a?adar, „criminalii" ?i „elementele ostile" identificate de regimul bol?evic în primul an de ocupa?ie ?i deportate f?r? vreo anchet? sau judecat? prealabil?. Una din victimele deport?rii din anul 1941, Eufrosinia Chersnovschi, avea s? descrie mai târziu în urm?torii termeni tragedia miilor de persoane ridicate, în doar câteva ore, din locurile natale: „?in minte o gloat? de solda?i, strig?te, ?ipete, îmbulzeal? ?i vagonul ticsit cu oameni pierdu?i ?i chinui?i... culca?i cu to?ii claie peste gr?mad?, ag??ându-se fiecare de catrafusele sale, femei, b?rba?i, copii în vagonul de vite..., în minte mi se perind? ?iruri de oameni dintre cei mai diferi?i...- mici func?ionari, pr?v?lia?i, prostituate, înv???tori, pe care-i unea un singur lucru: nimeni nu-?i d?dea seama ce se întâmpl?, plângeau cu to?ii de fric? ?i disperare... La 15 iunie, dup? un control am?nun?it, iar??i ne-au num?rat ?i... pe nea?teptate trenul s-a urnit din loc. Nu eram deprin?i cu vagoanele de marf?, am c?zut jos care încotro. De prin toate vagoanele r?zb?teau plânsete ?i tânguiri: femeile boceau ca la mort. Nu era de mirare: î?i luau r?mas-bun de la p?mântul natal, de la Basarabia... Ace?ti nenoroci?i, care nu în?elegeau pentru ce p?cat îi lovise o pedeaps? atât de stra?nic?, erau smul?i din mediul lor obi?nuit, pierzând tot ce-au adunat cu atâta greu ani ?i ani la rând...".

În atare mod, Stalin, cu ipocrizia-i caracteristic?, declara omul drept „valoare suprem? a noii orânduiri", în timp ce în realitate, pe altarul „construc?iei societ??ii comuniste" sacrifica f?r? mil? nu numai zeci, sute de mii ?i milioane de persoane adulte, ci ?i tot atâtea suflete de copii nevinova?i.

Într-o recent? Rezolu?ie a Adun?rii Parlamentare a Consiliului Europei din 25 ianuarie 2006 privind Necesitatea unei condamn?ri interna?ionale a crimelor regimurilor comuniste totalitare, se men?ioneaz?, între altele, c? „marele public este foarte pu?in con?tient de crimele comise de regimurile comuniste din Europa Central? ?i de Est ?i care mai exist? în multe ??ri ale lumii", c? acestea „au fost marcate, f?r? excep?ie, de viol?ri masive ale drepturilor omului. Aceste viol?ri, care variaz? în func?ie de cultur?, ?ar? ?i perioad? istoric?, includeau asasinate ?i execut?ri, fie individuale sau colective, decese în lag?rele de concentrare, moarte prin foamete, deport?ri, tortur?, munc? for?at? ?i alte forme de teroare psihic? ?i colectiv?, persecut?ri pe motive etnice sau religioase, atingeri la libertatea de con?tiin??, gândire ?i exprimare ?i la libertatea presei ?i lipsa pluralismului politic".

Pân? a deveni, a?adar, membru cu drepturi depline al Marii familii europene, Republica Moldova urmeaz?, întâi de toate, s? se debaraseze hot?rât ?i definitiv de sechelele trecutului s?u comunist, s? restituie în întregime propriet??ile confiscate de la popula?ie ?i s? afirme, la nivel oficial, adev?rul cunoscut ?i recunoscut de întreaga comunitate ?tiin?ific? interna?ional?, potrivit c?ruia „comunismul con?ine orizontul genocidului", pretutindeni ?i de la început (André Glucksmann).

Not?: Nicolae Enciu este doctor habilitat în istorie, cercet?tor ?tiin?ific coordonator la Institutul de Istorie al Academiei de ?tiin?e a Moldovei, Chi?in?u footer