Revista Art-emis
Un document pentru istorie (1) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ioan Scurtu, Membru A.O.?.R.   
Duminică, 21 Aprilie 2013 15:46
Moscova,1
Moscova, aprilie 1992

La 1 noiembrie 1991, când am fost numit director general al Arhivelor Statului din România, principiile de baz? ale unui acord cu Comitetului de Stat pentru Arhive de pe lâng? Consiliul de Mini?tri al Federa?iei Ruse (Rosarhiv) erau convenite: reluarea colabor?rii, aprobarea ca speciali?tii s? poat? cerceta în arhivele celeilalte p?r?ii, schimb de experien?? în domeniul teoriei ?i practicii arhivistice. Pentru semnarea acestui acord am efectuat o vizit? la Moscova în zilele de 17-24 aprilie 1992. Am fost înso?it de Teodor Mavrodin, ?eful Filialei Arge? ?i de Liliana Popa de la Filiala Sibiu, care urmau s? fac? cercet?ri în arhivele ruse?ti timp de dou? s?pt?mâni.

Vineri, 17 aprilie 1992 - plecarea de pe aeroportul Otopeni. La aeroportul Vnukovo suntem a?tepta?i de Prokopenko, director adjunct ?i Tatiana Belova, expert în Serviciul Rela?ii Externe al Comitetului de Stat pentru Arhive, precum ?i de Vasile Buga, consilier la Ambasada României la Moscova. Cazarea la hotelul Rossia, în apropierea Kremlinului.
Istoricii Gheorghe Buzatu ?i Ioan Chiper, afla?i pentru o lun? la cercetare, sosi?i pe linia Academiei Române, erau caza?i la Ambasad?.

Sâmb?t?, 18 aprilie - vizit? la Muzeul Seremetievo, pe care-l mai v?zusem în deplas?rile mele anterioare, înso?i?i de Belova. Îi spun c? sunt interesat s? v?d m?n?stirea ?i cimitirul Novodevicie, dar ea zice c? „aceste obiective nu sunt înscrise în programul delega?iei". A?adar, vechea decizie de a nu permite str?inilor s? viziteze acest renumit cimitir, unde sunt înmormânta?i mul?i fo?ti lideri sovietici, a r?mas în vigoare.

Duminic?, 19 aprilie - împreun? cu Mavrodin ?i Popa, cu metroul pân? la Novodevicie. Doamna Popa are idea de a cump?ra un buchet de flori pentru a l?sa impresia c? vrem s? le depunem pe un mormânt. Am pl?tit, totu?i, o tax? de intrare. Am v?zut mormintele lui Hru?ciov, Kosâghin, Podgornâi, al so?iei lui Stalin, ale unor arti?ti ?i scriitori. Am constatat c? ierahia se men?ine ?i dup? moarte, amplasarea ?i dimensiunea mormintelor fiind în func?ie de demnitatea ocupat? sau de aprecierea de la vremea respectiv? a fiec?ruia. Dup? mas?, m? întâlnesc cu Chiper ?i Buzatu la hotel ?i, de aici, mergem în Pia?a Ro?ie. Aici au loc manifesta?ii zgomotoase, pe grupuri (supravegheate de mili?ie), pe care le disting dup? portretele pe care le poart?: comuni?tii ai lui Stalin, reformi?tii ai lui El?in, monarhi?tii ai ?arului Aleksandru al II-lea.

Lâng? Istoriceskii Muzei (Muzeul de Istorie) câ?iva in?i cu barb? ?i must??i (care spun c? sunt cazaci) protesteaz? împotriva inten?iei României de a anexa Transnistria ?i înscriu într-o condic? pe cei care vor s? mearg? acolo ca voluntari sau s? ajute cu bani (ruble), lupta pentru a ap?ra „integritatea Patriei". Câ?iva se înscriu, mai mul?i ofer? bani. (Urm?risem o emisiune TV în care România era acuzat? c? urm?re?te s? anexeze Moldova, iar transnistrenii se opun).
Este în preajma Pa?tilor. Peste tot se v?d lozinci cu „Hristos a Inviat", se vând ou? ro?ii de lemn, iconi?e cu Isus Hristos ?i Maica Domnului, candele, lumân?ri (o noutate absolut? în aceast? ?ar? în care timp de 75 de ani s-a propagat ateismul).

Intr?m în Muzeul Revolu?iei, pe care-l mai vizitasem de câteva ori, vizionasem filme documentare despre revolu?ia din 1917 ?i ascultasem glasul lui Lenin. Acum muzeul p?rea a fi abandonat, nu era nici un custode, iar sala pentru film era goal?. La Mausoleul lui Lenin sunt doar vreo 30-40 de persoane la coad? (acum câ?iva ani erau sute ?i sute), astfel c? îl vedem din nou pe Vladimir Ilici (am r?mas cu acea?i convingere c? expunerea unui cadavru poate trezi o anumit? curiozitate, dar nimic mai mult).

Pe str?zile laterale, trotuarele sunt pline de m?rfuri, de la insigne, maieuri, teni?i ?i cizme la c?r?i, tablouri, bijuterii etc. Am senza?ia c? m? aflu pe trotuarul din fa?a Universit??ii din Bucure?ti în primele luni ale anului 1990. Buzatu cump?r? dou? carnete noi, necompletate, unul de membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice ?i altul o legitma?ie K.G.B.. La insisten?a lui cump?r o c?ciul? de general cu stema sovietic? în fa?? (aici este foarte frig ?i eu am venit cu o ?apc? sub?ire).

Buzatu ?i Chiper spun c? au avut acces la tot ce au cerut pentru c? nu se duc în nici o zi la arhive cu mâna goal?: o sticl? de t?rie, o ciocolat? sau o cutie de bomboane care sunt bine venite ?i a?teptate (Chiper zice c?, dup? ce a oferit o sticl? de vodc?, a fost invitat chiar în depozit pentru a indica dosarele pe care dorea s? le studieze). Sunt amândoi încânta?i, nici nu visau c? vor reu?i vreodat? s? cerceteze „la liber" în arhivele de aici. Seara, împreun? cu Prokopenko ?i Belova în Marea Sal? a Congreselor din Kremlin, spectacolul „Ruslan ?i Ludmila". Absolut excep?ional! În pauza dintre acte constat c? spectatorii sunt foarte elegan?i, doamnele frumos machiate, iar tinerele poart? rochii cu un ?li? lung, pentru a li se vedea ?i admira, frumuse?ea picioarelor. Prokopenko îmi spune c? mul?i arti?ti valoro?i au plecat în Occident, unde sunt pl?ti?i foarte bine.

Luni, 20 aprilie - la Rosarhiv, discu?ii privind rela?iile dintre arhivele din România ?i din Rusia. Particip? din partea român? - Ioan Scurtu, Teodor Mavrodin, Liliana Popa ?i Vasile Buga (pe post de translator), iar din partea rus? Rudolf Pihoia (pre?edintele Rosarhiv), Prokopenko, Tarasov (?eful Serviciului Rela?ii Externe) ?i Tatiana Belova. Rudolf Pihoia ?i Prokopenko prezint? situa?ia arhivelor din Rusia: dup? lovitura de stat e?uat? din august 1991, prin decret al pre?edintelui Boris El?in, arhivele Partidului Comunist ?i K.G.B. au trecut în subordinea Comitetului de Stat pentru Arhive, cu tot personalul, cl?dirile ?i aparatura). În total de?in cam 200 milioane de unit??i arhivistice. Nu a fost preluat? Arhiva Kremlinului (a pre?edintelui URSS), unde sunt cam 100.000 de dosare. O comisie parlamentar?, condus? de istoricul Volkogonov consilierul pre?edintelui El?in, selecteaz? arhiva KGB, pentru a identifica dosarele care intereseaz? siguran?a statului. Este o munc? dificil? deoarece nu a fost adoptat? o lege privind siguran?a statului.

Republicile desprinse din U.R.S.S. cer s? li se restituie arhivele, ceea ce ar însemna dezmembrarea arhivelor centrale. Se poart? discu?ii, nu s-a ajuns la un acord. Au mari probleme cu personalul, salariile sunt foarte mici ?i nu se achit? la timp. De aceea, sunt interesa?i s? realizeze colabor?ri externe, în urma c?rora s? ob?in? fonduri. Au deja contracte cu arhive din S.U.A. ?i Germania care au venit cu aparatura lor, se fac microfilme în dou? exemplare, din care unul r?mâne la Rosarhiv, ?i pl?tesc o sum? nu prea mare. Au stabilit s? fie achitate în ruble care r?mân la Rosarhiv, deoarece valuta merge la fondul centralizat al statului. Eu am vorbit despre Arhivele Statului din România, evolu?iile de dup? 1989, eforturile vizând preluarea arhivei institu?iilor desfiin?ate, situa?ia arhivei C.C. al P.C.R., înfiin?area Facult??ii de Arhivistic?. Nici în România arhivi?tii nu sunt bine pl?ti?i, dar salariile se achit? la timp. Urmeaz? discu?ii privind scopul vizitei ?i c?dem de acord c? este nevoie de colaborare pentru scrierea unei istorii reale, bazat? pe documente. Suntem invita?i la mas?, la cantina (de fapt restaurantul) unde ni se spune c? m?nânc? liderii politici, inclusiv pre?edintele Rusiei. Întâmpl?tor sau nu, vine la masa noastr? administratorul cantinei, care-mi spune c? este moldovean, are rude la R?d?u?i. Este foarte mul?unit de serviciul s?u, are hrana asigurat? pentru el ?i familie, salariu bun, apartament. Este c?s?torit cu o rusoaic? cu care are doi copii. Îl întreb dac? ace?tia au înv??at române?te, iar el îmi r?spunde cu o întrebare: „Nu! La ce le-ar folosi?" Sper? ca peste un an s?-?i viziteze rudele din România.

Dup? mas?, facem o vizit? la Direc?ia Istorico-Documentar? de pe lâng? Ministerul de Externe al Federa?iei Ruse, care se afl? chiar în cl?direa acestui minister (din a c?rui arhitectur? s-au inspirat cei ce au construit Casa Scânteii, devenit? Casa Presei, din Bucure?ti). Discu?ii cu directorul Sokolov ?i cu Buharkin, specialist în probleme balcanice. Am surpriza s? aflu c? Buharkin a citit c?r?ile mele despre istoria Partidului Na?ional-??r?nesc ?i a monarhiei. Sokolov spune c? aici sunt dou? arhive: a Imperiului Rus (1720-1917) ?i a Federa?iei Ruse (de la 1917 la zi). El a fost numit director în martie 1992 (deci de mai pu?in de o lun?), a absolvit Institutul de Rela?ii Interna?ionale, a lucrat ca diplomat la Washington, a discutat problema unei colabor?ri cu Arhiva Ministerului de Externe al României pentru editarea unor volume de documente privind rela?iile româno-ruse (sovietice). Îl întreb dac? îmi poate da rela?ii despre documentele depuse de guvernul României la Moscova în 1916-1917. Zice c? nu cunoa?te subiectul, dar ?tie c? problema restituirii de documente este de competen?a pre?edintelui Federa?iei Ruse. Crede c? dac? pre?edintele României se adreseaz? lui Boris El?in se pot ob?ine clarific?ri. A?a au procedat pre?edin?ii Fran?ei ?i Poloniei care au primit un num?r de documente din arhivele Rusiei. Colaboreaz? foarte bine cu arhive din Occident ?i din Israel care microfilmeaz? cu aparatele lor, las? un exemplar arhivei ?i achit? sume frumoase, care le sunt arhivi?tilor de mare folos, mai ales pentru salarii. Ar fi bucuros s? încheie un contract ?i cu arhivele din România; au foarte multe documente despre prizonierii români din Rusia.

Prezint o informare despre Arhivele Statului din România, dorin?a de colaborare, inclusiv ob?inerea unor microfilme. Îi întreb de pre? ?i îmi spun c? depinde de documente, de la 20 de cen?i la 3 dolari fila. Seara, la Ambasada României, discut cu ambasadorul Vasile Sandru pe care-l cunosc foarte bine (este c?s?torit cu o absolvent? a Facult??ii de Istorie din Bucure?ti). Este aici de dinainte de 1989 ?i î?i încheie misiunea peste câteva luni. Rela?iile României cu Rusia au fost proaste ?i înainte ?i acum, mai ales în urma unor declara?ii f?cute la Bucure?ti, care-i irit? foarte tare pe liderii ru?i. R?zboiul din Transnistria este prezentat în mass-media (controlate de stat) ca opozi?ie fa?? de încercarea României de a ocupa Moldova. S-a liberalizat accesul la arhive dar exist? ?i reac?ii contrare. Chiar în aceste zile s-a iscat un scandal, deoarece a fost publicat un document din care rezult? ca Palmiro Togliatti, pre?edintele Partidului Comunist Italian, ar fi fost agent K.G.B., fapt ce a determinat protestul italienilor, care cer ca documentul s? fie declarat fals. De asemenea, s-au publicat documente din care rezult? c? însu?i Lenin ar fi ordonat uciderea a zeci de mii de persoane, fapt ce i-a revoltat pe foarte mul?i ru?i care-l idolatrizeaz? pe Lenin.

În timp ce Sandru prezenta situa?ia arhivelor ruse?ti, pe care în parte am v?zut-o ?i eu, mi-a venit o idee, pe care am rostit-o cu glas tare:
- Domnule ambasador, ce ar fi s? propun ca în acordul pe care urmeaz? s?-l definitiv?m mâine s? propun un articol privind restituirea documentelor care fac parte de drept din fondul arhivistic na?ional al României?
Dup? câteva clipe de gândire, diplomatul cu o îndelungat? experien?? de ambasador, mi-a r?spuns:
- Domule profesor, încerca?i, nu ?tiu dac? ve?i reu?i, dar încerca?i!
Înainte de a ne desp?r?i, îmi aminte?te de masa rotund? de mâine, unde eu sunt înscris cu o expunere de 45-50 de minute (convenisem din ?ar? cu Ministerul de Externe asupra acestui eveniment). Dup? discu?ia cu ambasadorul, îi vizitez pe Buzatu ?i pe Chiper care au un apartament într-un bloc din incinta Ambasadei. Le spun ce idee mi-a venit. Amândoi sunt încânta?i, îmi spun c? dac? reu?esc voi intra „în istorie". Chiper propune s?-l apel?m pe domnul Buga, pentru a formula un text curat în limba rus?.

- Va urma - footer