Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Comandor (r) Prof. univ. dr. Jipa Rotaru, Membru A.O.?.R.   
Joi, 18 Noiembrie 2010 17:11
Ripa RotaruGeneralul Ion Antonescu - Artizanul reorganiz?rii Armatei Române
în vederea particip?rii la r?zboiul de reîntregire na?ional?

Adus la cârma ??rii de c?tre regele Carol al II-lea, în condi?iile geopolitice ?i geostrategice din toamna anului 1940, fiind îns?rcinat cu func?ia de prim ministru ?i înzestrat prin Decret Regal[1] cu puteri depline în calitate de Conduc?tor al statului, generalul Ion Antonescu, con?tient de misiunea istoric? ce ?i-a asumat-o, a trecut înc? din primele zile ale guvern?rii la m?suri ferme de asanare a vie?ii publice, restructurarea institu?iilor statului ?i în primul rând a armatei, ?elul guvern?rii antonesciene constituindu-l „reîntregirea ??rii prin orice mijloace", dup? cum generalul s-a exprimat înc? din prima ?edin?? a Consiliului de Mini?tri din 7 septembrie 1940 ?i apoi în toate interven?iile sale. Dup? înf?ptuirea actului de preluare a puterii, generalul Ion Antonescu a procedat la reorganizarea comenzii militare superioare, instalând în posturile cheie oameni de încredere: Ministerul Ap?r?rii Na?ionale l-a p?strat sub conducerea sa direct?; generalul Al.Ioani?iu, un apropiat al s?u, a fost numit ?ef al Marelui Stat Major, structura cheie a armatei, denumit? în perioada interbelic? ?i „guvernul secret al României", generalul C.Pantazi a de?inut un timp comanda militar? a Bucure?tiului ?i a devenit apoi subsecretar de stat al Ministerului Ap?r?rii Na?ionale (de R?zboi); generalul I.?teflea sub?ef al Marelui Stat Major ?i din noiembrie secretar general al Ministerului Ap?r?rii Na?ionale. Mai mul?i înal?i ofi?eri din camarila regal? (generalii: Gh. Mihail, Gh.Arge?eanu, Ilasievici, Ilcu?u) sau nu (generalul F.?enescu, ?ef al Marelui Stat Major) au fost trecu?i în rezerv? ori aresta?i sub acuza?ia de „dezastru în care adusese ?ara". În paralel, s-a restabilit în scurt timp ordinea în armat?, trupele au evacuat f?r? incidente serioase Ardealul de Nord ?i s-a stins rebeliunea legionar?, mai ales dup? proclamarea la 14 septembrie 1940 a „statului na?ional legionar"[2].

Prin decretele succesive din 5, 6 ?i 8 septembrie 1940, forma de conducere a statului român a înregistrat schimb?ri esen?iale. Regele, respectiv noul rege, Mihai I, a r?mas formal „Capul O?tirii" îns?, posibilit??ile sale de interven?ie în conducerea armatei erau nesemnificative. Întreaga responsabilitate ?i în privin?a armatei a revenit generalului Ion Antonescu care, de altfel, în septembrie 1940 – ianuarie 1941 ?i septembrie 1941 – ianuarie 1942 a de?inut ?i portofoliul Ap?r?rii Na?ionale. Generalul Ion Antonescu ?i-a asumat ?i „Comandamentul de C?petenie" al armatei, organism care fusese prev?zut înc? din perioada interbelic?, numai c? se presupunea c? el va fi îndeplinit de c?tre un general desemnat de rege. O asemenea delegare putea s? fac? ?i Conduc?torul, dar a preferat s? lase conducerea guvernului vicepre?edintelui Consiliului de Mini?tri – Mihai Antonescu, iar el, militarul, s? se consacre în exclusivitate, cel pu?in în prima parte a guvern?rii, conducerii opera?iunilor militare. Pozi?ia Marelui Stat Major a cunoscut modific?ri în func?ie de noile cerin?e, la care se ad?ugau tendin?ele lui Ion Antonescu de a lucra direct cu acest organism de conducere a armatei. Prin decizie ministerial? se preciza c? ?eful Marelui Stat Major era numit direct de c?tre Conduc?torul Statului. Noua pozi?ie a Marelui Stat Major (devenit în noiembrie 1941 Marele Stat Major General) va fi precizat? ?i în Decizia Ministerial? nr.3000 din 10 decembrie 1940, care stabilea rela?iile acestuia cu ministerul în termenii „conlucr?rii" ?i nu ai subordon?rii. Prin aceasta, competen?ele ministerului au fost limitate la probleme administrative, juridice ?i de aprovizionare.

Generalul Ion Antonescu s-a considerat un restaurator al statului român. Gândirea sa de om politic se axa pe ideea restaur?rii „pilonilor de t?rie" ai edificiului statal, pe reforma societ??ii, combaterea luxului ?i marilor decalaje sociale, instaurarea „ordinii" în economie ?i via?a public?. Regenerarea na?iunii ?i a statului, în conformitate cu planuri clare ?i o voin?? politic? tenace, trebuiau s? înceap? cu refacerea armatei, deoarece în perioada anterioar?, structurile militare au fost premeditat neglijate. Factorii care au contribuit la sl?birea dramatic? a puterii militare na?ionale în concep?ia generalului erau: haosul legislativ, birocra?ia care se dezvoltase în detrimentul corpului de comand? ?i stat major, „servitu?ile" de tot felul (strângerea recoltei, construc?ii, asan?ri etc.) cerute armatei în defavoarea instruc?iei de lupt?; lipsa de fonduri, inexisten?a unui plan de organizare, dotare, încadrare ?i preg?tire de r?zboi etc. În apelurile disperate c?tre Carol al II-lea din 1934-1940, Ion Antonescu învinuia pentru dezastrul armatei întreaga conducere politic? ?i militar? a vremii, f?r? a se omite pe el. Pentru salvarea institu?iei militare, generalul în?elegea s? ac?ioneze cu energie ?i chiar cu duritate, a?a cum îi comunicase regelui în mai multe rânduri: „Pe lâng? bani trebuie: o voin?? ferm?, conduc?toare; un plan clar, complet ?i metodic de refacere; continuitate ?i energie în aplicarea lui; înl?turarea cu biciul ?i f?r? mil? a farsorilor, a fanfaronilor ?i provocatorilor"[3]. Posesor al unei bogate experien?e în domeniul militar ?i cunosc?tor în detaliu a realit??ilor din armat?, pe baza constat?rilor directe f?cute de pe timpul când s-a aflat în fruntea Marelui Stat Major ?i a Ministerului de R?zboi, Ion Antonescu a dorit ca prin noua concep?ie de reorganizare a armatei s? se constituie o for?? capabil? s? asigure ap?rarea intereselor na?ionale, readucerea pe calea armelor, în grani?ele fire?ti, a teritoriilor r?pite. De altfel, acest gând reprezint? crezul militarului ?i conduc?torului politic Ion Antonescu: „Eu vreau s? r?storn arbitrajul de la Viena..., de aceea, între primele noastre griji este preg?tirea armatei pentru a deveni un instrument cât mai perfec?ionat de r?zboi care s? fie în stare s? sus?in? efectiv politica revendic?rilor noastre na?ionale". [4]

Programul de refacere elaborat de Marele Stat Major dup? indica?iile generalului Ion Antonescu, era deosebit de amplu ?i prevedea, în linii generale: adaptarea cadrului de pace ?i de mobilizare la resursele demografice ?i materiale ale ??rii existente dup? rapturile teritoriale; adaptarea structurilor organizatorice la resursele financiare ale statului, realizându-se în acest mod a?a-numita „ armat? a posibilit??ilor bugetare"; dotarea marilor unit??i cu mijloace moderne de lupt?, în special cu blindate, mijloace antiaeriene ?i antitanc; desf??urarea recrut?rii pe baze strict regionale pentru toate armele ?i serviciile; desfiin?area tuturor comandamentelor din timp de pace care nu au întrebuin?are la r?zboi; crearea unor mari unit??i omogene care s? dispun? de o bun? mobilitate în câmpul tactic; reducerea la strictul necesar a unit??ilor cu recrutare special? (gr?niceri, jandarmi, unit??i de gard? etc.) pentru a spori calitatea ?i condi?iile de recrutare a armatei operative; modernizarea ?i motorizarea infanteriei[5]. Pentru avia?ie ?i marin? obiectivele principale constau în: reducerea structurilor de comandament la strictul necesar; omogenizarea materialului din dotare; completarea re?elelor de protec?ie a naviga?iei aeriene ?i navale; crearea de depozite cu materiale de între?inere, piese de schimb, combustibili ?i materii prime; îmbun?t??irea dot?rii prin achizi?ionarea sau producerea de material performant etc. Reorganizarea armatei prevedea ?i o ampl? reform? a sistemului de înv???mânt militar. Acesta urma s? aib? un sporit caracter practic-aplicativ, s? se bazeze pe nout??ile ap?rute pe câmpul de lupt?, astfel încât, s? se asigure necesarul de cadre cu o temeinic? preg?tire teoretic? ?i practic?. Se prev?zuse, de exemplu, ca fiecare armat? s? aib? un comandament propriu, care s? fixeze scopurile, principiile ?i modalit??ile de preg?tire a cadrelor.


1 I.D. nr.3067/6 septembrie 1940, vezi în Mircea Agapie, Jipa Rotaru, Ion Antonescu. Cariera militar?,
Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucure?ti, 1993, p.156
2 Monitorul Oficial, nr.214 bis din 14 septembrie 1940, p.5414.
3 Mircea Agapie, Jipa Rotaru, Op.cit.p.148.
4 Apud, Jipa Rotaru, Octavian Burcin, Vladimir Zodian, Mare?alul Antonescu la Odessa, Editura Paideea Bucure?ti, 1999, p.26.
5 Apud, Armata Român? în al doilea r?zboi mondial, vol.I Editura Militar?, Bucure?ti, 1996, p.56. footer