Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Dinu Po?tarencu, Chi?in?u   
Duminică, 14 Aprilie 2013 07:15
Prof. univ. dr. Dinu Po?tarencu, Chi?in?u, art-emisÎn martie 1815, ?eful administra?iei basarabene a în?tiin?at Departamentul al II-lea c? a operat dou? remanieri în sistemul ispr?vnicesc: cu ocazia transfer?rii lui Andrei Pizani din postul de ispravnic al ?inutului Soroca în cel de consilier în Departamentul I al Guvernului Regional al Basarabiei, în locul lui a fost numit func?ionarul de clasa a IX-a Aleksei Somov, mutat din postul de pârc?lab al ?inutului Hotin, iar în locul acestuia din urm? a fost desemnat maiorul Reimers[1], care a de?inut demnitatea de pârc?lab pân? la 5 iulie 1815, când Harting l-a mutat în acest post pe Andrei Pizani, demisionat, în urma cererii depuse la 13 iunie 1815, din func?ia de consilier al Departamentului I.[2] Noul pârc?lab A. Pizani a sosit la Briceni pe data de 12 iulie 1815, în timp ce maiorul Reimers a fost numit ?ef de frontier? în ?inutul Hotin.

Instala?i în postul de ispravnic, func?ionarii ru?i tindeau s? introduc? unele prefaceri în modul de organizare a ispr?vniciilor. Înaintând, la 14 mai 1815, un raport lui Harting, ispravnicul ?inutului Bender, Satovski, l-a anun?at despre urm?toarele: „Eu am rugat s? fie numit un pisar rus în Ispr?vnicia ?inutului Bender. Fiind numit, acestuia i-au fost încredin?ate toate lucr?rile de scriere din cadrul ispr?vniciei. Din momentul intr?rii în exerci?iul func?iunii al acestui pisar, same?ul din Ispr?vnicia ?inutului Bender r?mâne în deplin? inactivitate. Same?ul nu numai c? nu ajut? la îndeplinirea lucr?rilor de scriere, ci, dimpotriv?, necunoscând ?tiin?a de carte în ruse?te, nici rânduielile, nici limba, din cauza lui uneori nu sunt executate dispozi?iile date de ?efi. În lipsa mea, fiind desf?cute, în cancelaria moldoveneasc?, scrisorile expediate ispr?vniciei ?i traduse cu nepricepere de c?tre traduc?tor, same?ul împreun? cu ispravnicul moldovean iau hot?râri ?i stabilesc leg?turi cu alte institu?ii, f?r? a dispune în aceast? privin?? de un registru, pentru a respecta ordinea ?i claritatea trebuincioas?, pe baza c?rora, în cazurile necesare, s? se scoat? copii. Adesea iau hot?râri verbale ?i, astfel, pun cap?t problemelor, în timp ce despre executare trebuie de raportat guvernului. Ca urmare, nefiind informat, guvernul iar??i ordon? ?i eu sunt nevoit, cerând actele de la cancelaria moldoveneasc?, s? execut din nou".[3] Enun?ând acestea, Satovski a solicitat ca func?ia de same? s? fie acordat? pisarului rus din cadrul acestei ispr?vnicii, Borsukov, c?ruia s?-i fie atribuit ?i salariul prev?zut pentru same?, pe când same?ul Biber s? fie transferat în alt ?inut, „unde el ar putea fi întrebuin?at cu folos. Iar dac? uneori, men?iona în continuare Satovski, ar putea s? apar? necesitatea de a scrie în cadrul ispr?vniciei vreo hârtie în moldovene?te, apoi, în cazul acesta, va fi întrebuin?at func?ionarul de clasa a XIV-a Harito, desemnat în aceast? ispr?vnicie, care ?tie cu des?vâr?ire s? citeasc? ?i s? scrie în moldovene?te".[4] La 16 iunie 1815, Harting i-a r?spuns lui Satovski c? nu poate fi de acord cu suprimarea postului de same? din schema ispr?vniciei, întrucât aceasta este o înc?lcare a legilor locale.[5]

Între timp, la 4 iunie 1815, Satovski a intervenit pe lâng? Harting cu o alt? solicitare. Ini?ial i-a explicat c?, din momentul mut?rii Ispr?vniciei ?inutului Bender în târgul C?u?eni, pentru paza aresta?ilor de?inu?i în cadrul ei sunt folosi?i c?l?ra?ii. Când c?l?ra?ii sunt trimi?i prin ?inut în calitate de curieri, paza de?inu?ilor este încredin?at? locuitorilor, numi?i la corvoad?, iar ace?tia, ne?tiind disciplina, îi supravegheaz? insuficient, din care cauz? aveau loc evad?ri ale aresta?ilor. În virtutea acestui motiv, Satovski a cerut ca ispr?vniciei s? i se pun? la dispozi?ie un deta?ament sub comanda unui subofi?er din cadrul str?jii interne.[6] Prin ordinul din 16 iunie 1815, Harting a efectuat o permutare în rândul ispravnicilor ru?i: pe Marcenko l-a transferat în postul de ispravnic al ?inutului Codru, iar pe Nepeipivo - în locul acestuia, în ?inutul Greceni.[7]

Ispravnicii ru?i numeau cona?ionali în posturi administrative din cadrul ?inuturilor. Aceasta se poate constata luând cuno?tin?? de urm?toarea dispozi?ie dat? de Harting, în iunie 1815, Ispr?vniciei ?inutului Soroca: „Considerând necesar ca în ?inutul Soroca s? fie numi?i în calitate de vechili nu altcineva decât persoane localnice din rândul nobilimii sau mazililor, care posed? limba moldoveneasc?, eu ordon acestei ispr?vnicii ca de azi înainte s? se conduc? neap?rat de regula respectiv?. În deosebi, de ea trebuie s? ?in? seama ispravnicul Somov. Porucicul Blava?ki, pe care Somov l-a numit în postul de vechil la Otaci, urmeaz? s? fie înlocuit cu unul dintre mazilii sedentari ai acestui ?inut".[8]
Într-un raport cu privire la deficien?ele pe care le-a sesizat în administrarea ?inutului Soroca, trimis, la 9 iulie 1815, lui Harting, ispravnicul Somov s-a referit ?i la vechilii desemna?i de el în târgurile din ?inut: „În posturile de vechil din târguri au fost instala?i ofi?eri ru?i, ?i anume: în târgul Ra?cov - func?ionarul de clasa a XII-a Leontevici, iar în târgul Otaci - porucicul Hartuleri, în privin?a c?ruia a existat inten?ia de a-l transfera în B?l?i, pentru o mai bun? examinare a locuitorilor din ?inut, iar în locul lui s? fie numit porucicul Blava?ki, de?i necunoscut de mine, dar recomandat de c?tre func?ionarul de clasa a VII-a Somov. Pe Aveni?ki am avut de gând s?-l numesc în Otaci responsabil de drumul mare. În calitatea sa de ofi?er rus, el cel mai bine ?tie ce ordine s? dea în cazul întâmpin?rii unit??ilor militare, care, pentru satisfacerea necesit??ilor sale, se adreseaz? doar în ruse?te. De asemenea, el cel mai repede va executa sau va raporta ispr?vniciei despre toate, fiind sub justi?ia rus? ?i purtând r?spundere, având fric?, pentru orice ilegalitate a sa, decât un mazil necunosc?tor, f?r? experien?? ?i care, pe lâng? dezordini, nu poate, prin func?ia sa, s? apere locuitorii de unit??ile militare trec?toare".[9]
Somov s-a referit în raportul s?u ?i la problema limbii în procesul de administrare a ?inutului, specificând urm?toarele: „Pe parcursul celor nou? luni cât a fost aici ispravnic, func?ionarul de clasa a VI-a Pizani a examinat chestiunile curente ?i a dat dispozi?ii în cadrul ?inutului în limba moldoveneasc?, ceea ce ?i de la mine mi se cere. Îns? Excelen?a Voastr? ?tie c? Pizani cunoa?te la perfec?ie limbile moldoveneasc? ?i greac?, de aceea, la judec??i, conversa în limbile respective cu locuitorii, mo?ierii ?i arenda?ii greci, care locuiesc într-un num?r mare în acest ?inut. El d?dea dispozi?ii f?r? traduc?tor ?i întocmea actele doar în moldovene?te. Traduc?torul era folosit numai pentru scrierea în ruse?te a rapoartelor adresate Excelen?ei Voastre. Eu, îns?, absolut nu posed limba moldoveneasc?, iar traduc?torul pu?in cunoa?te limba rus?, din care motiv nu am posibilitatea s? ascult mul?i solicitan?i, s? în?eleg cu acurate?? formul?rile din actele scrise în moldovene?te, s? ?in seama de împrejur?ri, ca, apoi, s?-mi exprim p?rerea. Este cu neputin?? s? semnez toate actele alc?tuite în moldovene?te, f?r? a pricepe ce este scris în ele ?i s? por?i r?spundere pentru executarea lor. Dorind s? fiu la datorie ?i informându-v? despre toate, dar ?i prevenindu-v? în privin?a opiniei nedrepte a domnilor moldoveni c? eu, chipurile, înaintez pe linie de serviciu cerin?e incorecte, solicit cu plec?ciune s? aproba?i, dac? binevoi?i, instruc?iunile enun?ate pentru func?ionari ?i s? permite?i c?l?uzirea, în cazuri necesare, în baza hot?rârilor poli?iene?ti scrise în ruse?te".[10]
Indignat? de modul de administrare al ispravnicului Makarov, popula?ia ?inutului Tomarova ?i-a exprimat nemul?umirea fa?? de acesta, fapt despre care men?ioneaz? Harting în dispozi?ia dat?, la 1 august 1815, Departamentului al II-lea: „Deta?ând func?ionari speciali în ?inutul Tomarova pentru a efectua cercet?ri în leg?tur? cu reclama?ia locuitorilor acestui ?inut asupra ispravnicului Makarov, eu l-am destituit din func?ie pân? la achitarea acestuia ?i l-am numit în locul lui pe func?ionarul de clasa a X-a Krapivnâi". [11]
Drept consecin??, la mijlocul anului 1815, din num?rul de 14 ispravnici câ?i erau prev?zu?i în conformitate cu statutul de func?ii, 9 erau func?ionari ru?i (inclusiv Dicescu), pe lâng? care, în calitate de subalterni, activau ?i al?i func?ionari ru?i.

Prin intermediul acestor func?ionari alogeni, instala?i în func?ii administrative ale Basarabiei, a început s? se produc? poluarea cu rusisme a mediului lingvistic românesc din provincie, ceea ce se poate constata în baza actelor de cancelarie scrise în limba român?, din care, cu diverse ocazii, am reprodus o serie de pasaje în prezenta lucrare. Actele, pe alocuri, sunt împestri?ate cu rusisme. Func?ionarii alogeni, evident, nu cuno?teau nici obiceiul p?mântului, nici limba român?, din care motiv se agravau rela?iile dintre ispravnicii ru?i ?i func?ionarii români din cadrul ispr?vniciilor. Totodat?, se diminuau contactele între cei dintâi ?i locuitorii ?inuturilor. Ca urmare, aceast? împrejurare, inclusiv al?i factori, provocau dezordini în cadrul provinciei r?pite. Dac? privim din punctul de vedere al invadatorului, atunci este firesc c? acesta neap?rat î?i instaleaz? pe teritoriul acaparat personalul s?u administrativ ?i desf??oar? insistent ac?iuni de asimilare a popula?iei autohtone. Noi îns?, cei care locuim pe spa?iul rupt, la 1812, din trupul românesc, privim din punctul de vedere al repercusiunilor nefaste cauzate de ocupa?ia ?arist?. Resentimentul lui Harting fa?? de func?ionarii moldoveni. De?i era c?s?torit cu o românc?, Harting nutrea o antipatie fa?? de func?ionarii autohtoni. Manifestând, astfel, exces de zel fa?? de imperiu, în al c?rui serviciu se afla, generalul se situa pe pozi?ia unui promotor al politicii ?ovine. Chiar în primul an al guvern?rii sale, la 10 decembrie 1813, Harting a expediat Ministerului Justi?iei al Rusiei o adres? cu urm?torul titlu sub form? de întrebare: „În baza c?ror legi se permite judecarea pentru abuz de putere a func?ionarilor moldoveni din cadrul autorit??ilor locale".[12]

El a explicat în adres? c? pe parcursul administr?rii de c?tre el a Basarabiei a întâlnit cazuri de comitere a delictelor de dep??ire a atribu?iilor sale de c?tre unii func?ionari moldoveni afla?i în serviciul statului, fapt pentru care „trebuie deferi?i justi?iei. De?i în urma încorpor?rii acestei regiuni în Imperiul Rus, popula?iei de aici i-au fost d?ruite de împ?rat drepturile locale, acestea, îns?, nicicând în Moldova nu au avut un caracter stabil ?i permanent, chiar ?i în prezent. Nu numai drepturile civile generale, dar nici cele private, care ar servi ca orientare pentru popula?ie ?i l-ar obliga pe fiecare s? le respecte. De obicei, sub domni, a fost introdus la un grad nelimitat dreptul celui puternic, nedezr?d?cinat pân? ast?zi. Numi?i de Poarta Otoman?, domnii Moldovei au fost ?i continu? ?i acum s? fie nu altceva decât ni?te arenda?i, care, f?când uz de toate mijloacele pentru a ob?ine de la guvernul turc aceast? fericire atr?g?toare ?i interesant?, s-au str?duit doar pentru a se îmbog??i, f?r? s? se gândeasc? la bun?starea popula?iei. Ca urmare, ?i numirea func?ionarilor în posturi, în cadrul Principatului Moldovei, se afla la discre?ia domnilor. Fiecare func?ionar dintre boierii moldoveni, având o slujb? ?i fiind îndatora?i pentru bun?voin?a domnului, manifest?, f?r? ru?ine, l?comia de bani, ca s?-?i restituie toat? suma pe care au pl?tit-o pentru func?ia sa, dar înc? ?i cu mare câ?tig".[13] Domnul, men?iona Harting în continuare, „nefiind limitat în drepturi, este un despot ?i, cu ocazia fiec?rei împotriviri din partea supu?ilor s?i, are puterea s? aplice boierilor pedepse corporale cu falanga, potrivit obiceiului local, ceea ce adesea s-a întâmplat pân? la intrarea armatei ruse în Moldova"[14], în 1806. Prin urmare, concluziona generalul, nu trebuie c?utate legile moldovene?ti, „din cauza lipsei lor pentru uz în regiunea Basarabia, cu atât mai mult în cazurile când func?ionarii se expun judec??ii pentru abuz de putere".[15]

La sfâr?itul motiva?iei expuse, Harting a solicitat permisiunea „ca func?iona?ii moldoveni s? fie judeca?i pentru abuz de putere de c?tre Guvernul Regional al Basarabiei, în baza legilor ruse?ti, cu atât mai mult c? ei, fiind în serviciul Maiest??ii Sale Imperiale, primesc un salariu suficient ?i se bucur? de toate privilegiile d?ruite de împ?rat nobilimii locale".[16] Prin avizul din 22 ianuarie 1814, Ministerul Justi?iei i-a r?spuns lui Harting c? solicitarea pe care el a formulat-o a fost transmis? spre examinare Comitetului de Mini?tri. Neprimind, îns?, r?spuns din partea Comitetului de Mini?tri, la 19 ianuarie 1815, Harting a expediat o nou? comunicare oficial? Ministerului Justi?iei în privin?a problemei abordate în adresa din 10 decembrie 1813, repetând acela?i text.[17] Evident, Comitetul de Mini?tri a ignorat solicitarea insistentului Harting din simplul motiv c? împ?ratul, prin decretul din 13 mai 1813, poruncise ca în forma de administrare a Basarabiei s? nu intervin? nici o schimbare pân? la emiterea unui decret în acest sens.
De fapt, în actele de epoc? sunt atestate cazuri de comitere a nelegiuirilor de c?tre ispravnicii ru?i, desemna?i de Harting. Bun?oar?, este cazul ispravnicului ?inutului Tomarova, Makarov, despre care s-a men?ionat anterior.

Un caz aparte îl reprezint? cel cu privire la ispravnicul ?inutului Codru, Nepeipivo. Pentru investigarea ac?iunilor s?vâr?ite de acest ispravnic a fost creat? chiar ?i o comisie special? (Comisia instituit? pentru investigarea ac?iunilor s?vâr?ite de c?tre fostul ispravnic al ?inutului Codru, Nepeipivo[18]). În cadrul ?edin?ei din 4 noiembrie 1816 a Comitetului Provizoriu al Basarabiei a fost audiat raportul comisiei respective, prin care s-a adus la cuno?tin?? c? cercet?rile se t?r?g?neaz? deoarece r?spunsurile lui Nepeipivo „sunt pline de repro?uri ?i deferite minciuni, ce întunec? fondul chestiunii ?i pun aceast? comisie într-o situa?ie dificil? de a îndeplini în curând misiunea încredin?at?".[19] Având în vedere dificult??ile ap?rute în procesul investig?rii acestui caz de c?tre comisie, Comitetul Provizoriu a decis: Despre comportamentul lui Nepeipivo s? i se comunice rezidentului plenipoten?iar al Basarabiei, A.N. Bahmetev, pentru a se pronun?a.

La 15 noiembrie 1816, Bahmetev a în?tiin?at Comitetul Provizoriu al Basarabiei c? „a dispus ispravnicului ?inutului Codru s?-l determine pe Nepeipivo, chiar ?i prin arestarea lui, s? satisfac? neap?rat, în cel mai apropiat timp, cerin?ele comisiei ce i-au fost formulate în privin?a abuzurilor la care s-a dedat pe parcursul exercit?rii fostei sale func?ii".[20] Concomitent, Harting a manifestat tendin?a de a modifica raportul de for?e din cadrul Departamentului I al Guvernului Regional al Basarabiei. Printre inconvenientele enumerate în proiectul de organizare a administra?iei civile a Basarabiei, elaborat în februarie 1814 din ordinul lui Harting, este eviden?iat? ?i cea referitoare la inegalitatea numeric? dintre consilierii moldoveni ?i cei ru?i ai acestui departament: ?apte consilieri moldoveni ?i doi – ru?i. „Anume în aceasta const?, citim în proiect, colosala inegalitate a voturilor, generat? de num?rul excesiv de mare al consilierilor moldoveni fa?? de cei ru?i. Pentru a spori acest dezavantaj vizibil, consilieri moldoveni, când decurge examinarea proceselor în cadrul departamentului, î?i unesc voturile mai degrab? ei înde ei decât cu cele ale consilierilor ru?i. Motivele sunt urm?toarele: provenien?a identic? ?i educa?ia uniform? a moldovenilor, firile lor cunoscute, asem?n?toare înde ele, dar deosebite de cele ale altor popoare cu judecat? s?n?toas?, pasiunile lor înn?scute c?tre interesul propriu, înrudirea lor unul cu altul, leg?turile lor strânse înde ei - leg?turi patriotice ?i, de fapt, privitoare la mo?ii ?i diferite afaceri ale lor. Printre faptele nobililor moldoveni sau ale celor care ?i-au atribuit titlul de boier, comune cu ac?iunile lor de rea-voin??, a fost remarcat? ?i urm?toarea: prin toate mijloacele ?i în toate cazurile se sus?in unul pe altul împotriva ru?ilor, chiar ofensându-i pe ultimii, fa?? de care sunt foarte nebinevoitori ?i au repulsie pentru a se supune legilor ruse?ti. Punând în aplicare toat? viclenia, toate abilit??ile ?i uneltirile ce preocup? min?ile moldovenilor din tagma superioar? ?i cea medie, ei ascund de ru?i pe orice cale starea actual? ?i condi?iile locale ale regiunii în care locuiesc; îi las? pe ru?i în ne?tiin?? despre acestea ?i îi induc în eroare în privin?a p?mânturilor ?i popula?iei, supravegheaz? ca ru?ii s? nu aib? în genere idee despre aceast? regiune ?i, astfel, func?ionarii moldoveni s? poat? ac?iona cu succes în favoarea sa, s?-?i sporeasc? drepturile ?i privilegiile sau s? dea acestora cu totul alt tâlc strâmb ?i prezentându-le cum trebuie".[21] Dup? cum se mai accentueaz? în proiect, boierii moldoveni „insist? ?i contribuie ca ru?ii s? de?in? cât mai pu?ine func?ii în provincie ?i importan?? în via?a public? a ei, iar moldovenii, dimpotriv?, s? fie cât mai mul?i în posturi, doar cu scopul de a se îmbog??i ?i de a-?i îmbun?t??i starea lor, deoarece ei fac aproape totul cu o anumit? inten?ie, cu patim?, demonstrând l?comia de bani la fiece pas, dar, mai cu seam?, prin cererea f?r? de ru?ine a posturilor, neonorabile, îns? foarte avantajoase, chiar dac? acestea le înjosesc rangurile, ?i participarea v?dit?, important? sau neînsemnat?, a boierilor moldoveni la concesiuni, antreprize ?i alte afaceri necuviincioase pentru ei, cu care se ocup? în mod deschis, aflându-se chiar într-o func?ie; de aceea depun eforturi ca de moldoveni s? depind? dac? nu toate sectoarele, atunci, cel pu?in, cât mai multe domenii ale administra?iei civile, cu inten?ia de a-?i uni toate for?ele pentru atingerea scopului râvnit: îmbog??irea neru?inat? ?i însu?irea unei demnit??i nemeritate, spre dauna statului ?i chiar a oamenilor. Prin urmare, c?l?uzindu-se de regulile pe care le-au adoptat, consilierii moldoveni pot men?ine în favoarea sa, când doresc, majoritatea de voturi ?i pot încheia procesele dup? bunul lor plac; având oricând preponderen?a celor ?apte voturi contra celor dou? ale consilierilor ru?i, consilierii moldoveni nu numai c? se împotrivesc eforturilor depuse de consilierii ru?i de a p?stra ordinea ?i dreptatea conform legilor ruse?ti, dar, dispunând de cancelaria sa moldoveneasc?, ei r?pesc consilierilor ru?i posibilitatea de a participa, cât de cât, la examinarea cauzelor în limba moldoveneasc?, nu numai a celor civile ?i penale, ci ?i a celor executorii".[22]

Prin intermediul proiectului s-a mai atras aten?ia c? aceast? inegalitate de voturi exist? ?i în Adunarea General? a Departamentelor, unde de asemenea membrii moldoveni sunt într-un num?r mai mare, decât cei ru?i.[23] Având în vedere acest inconvenient în cadrul sistemului administrativ imperial, autorii proiectului au propus ca Departamentul I „s? fie divizat nu în trei p?r?i, dup? cum ar trebui s? fie, judecând dup? num?rul stabilit de trei direc?ii, ci în dou? p?r?i, împ?r?ind atât consilierii moldoveni ?i cei ru?i în dou? grupuri, cât ?i cancelariile – în moldoveneasc? ?i rus?, dintre care ultima se va conduce dup? legile ruse?ti".[24] Dac? Harting ?i acoli?ii s?i erau lini?ti?i, dup? cum ace?tia s-au exprimat în paginile proiectului respectiv, în privin?a administr?rii localit??ilor urbane, unde organele de poli?ie activau în virtutea legilor ruse?ti, ei, îns?, nu acceptau modul de cârmuire a ?inuturilor, în limitele c?rora nu existau alte institu?ii administrative decât ispr?vniciile, ispravnicii „fiind singurii cârmuitori ai ?inuturilor, f?r? a fi supu?i unei supravegheri".[25] Func?ionarilor ru?i nu le convenea faptul c? în posturile de ispravnici se aflau boieri moldoveni, „care niciodat? nu au activat în serviciul de stat al Rusiei" ?i c?rora le era „dezavantajos s? se conformeze unei anumite ordini ?i s? respecte legile ruse?ti în cazul examin?rii ?i solu?ion?rii proceselor ?i în decursul tuturor ac?iunilor întreprinse în cadrul ?inuturilor sale".[26] Singurul scop al ispravnicilor, se sublinia în proiect, consta „nu în a respecta obliga?iile supreme, ci de a-?i realiza gândurile ?i a ob?ine câ?tig".[27] Prezentându-i pe ispravnicii moldoveni în cele mai negre culori, ?i, astfel, denigrându-i, alogenii de la cârma Basarabiei au mai men?ionat în proiect: „Orice dorin?? a ispravnicilor e lege atât pentru ocola?i ?i c?pitanii de târg, devota?i lor ?i care depind de ace?tia, cât ?i pentru slujitorii ispr?vniciilor, care alc?tuiesc straja ?inutal? ?i sunt trimi?i prin ?inut, precum ?i pentru pisarii ispr?vnice?ti, care în nici un chip nu contrazic ispravnicii; dar mai ales pentru locuitori, care, fiind crunt subjuga?i sub guvernul moldovenesc ?i socotind, dup? vechiul obicei, voia ispravnicilor drept sfânt?, îndeplinesc totul ce le este pe plac ispravnicilor. De aceea locuitorii, de fric?, nicicând nu îndr?znesc a se jelui mai marilor asupra ispravnicilor, oricât? dreptate ar avea ei, temându-se de prigoniri ?i mai mari, unde mai pui c? printre ei sunt mul?i ??rani fugari ru?i, care îndur? totul, numai s? nu fie descoperi?i ?i întor?i la fostul lor loc de trai".[28] În timp ce starea de s?r?cie a popula?iei era provocat?, mai întâi de toate, de prezen?a, pe parcursul r?zboiului ruso-turc ?i dup? încheierea acestuia, a for?elor armate ruse?ti, alc?tuitorii proiectului au formulat o alt? cauz?, învinuindu-i de toate relele pe ispravnici: „Toate nenorocirile locuitorilor sunt pricinuite doar de pe ispravnici, fa?? de care ace?ti prigonitori sunt atât de nep?s?tori, precum sunt ei însu?i neomeno?i ?i cruzi".[29] Înaintat factorilor de decizie de la Sankt Petersburg, ini?ial membrului Consiliului de Stat, A.U. Bolotnikov, care l-a propus spre examinare Comitetului de Mini?tri, apoi, în martie 1814, lui S.K. Veazmitinov, care, de asemenea, l-a transmis Comitetului de Mini?tri, ?i, în cele din urm?, în ianuarie 1815, ministrului Justi?iei, D.P. Tro?cinski[30], acest proiect al lui Harting a r?mas la fel f?r? aten?ie, existând interdic?ia de a nu interveni în modul de administrare a Basarabiei pân? la o nou? dispozi?ie imperial?.

Pe de alt? parte, contrar atitudinii negative pe care o manifesta Harting fa?? de func?ionarii moldoveni, popula?ia b??tina?? cerea s? r?mân? sub administrarea acestora. Astfel, într-o jalob?, adresat?, la 15 februarie 1816, „cinsti?ilor boieri" ai Departamentului Guvernului Regional al Basarabiei, locuitorii satului R?chitna din ?inutul Hotin au exprimat urm?toarele dorin?e, dup? ce s-au plâns în privin?a condi?iilor grele de via?? ce deveniser? sub ru?i: „Tare multe am tras ?i mai înainte cu o?tile, dar ?i acum di când s-a închis Prutu, înc? ?i mai multe. C? pe tot ceasul d?m di toate ?i nimeni nu ni mai întreab? de mai avem de unde da. Încât acum au r?mas din cei mai mul?i nu avem nici ce mânca de mul?imea havalelilor[31] ce facem în toate z?lele cu cos?ri[32] ?i c?r?turi di fân, cu faceri ?i cu c?r?turi di feliuri di lemni ?i cheresteli, înc? ?i pe la Basarabia[33], ?i la Chi?in?u, pe la Briceni ?i pe aiure, cum ?i stânjeni di lemni, dar podvod?rituri o?tene?ti cu car? cu boi peste tot locul, cum ?i po?tili din sat în sat peste tot locul, pin tot ceasul, pe la to?i ofi??rii, ?i slujba?ii, ?i cazacii, ?i s?lda?ii cu cai cu c?ru?i, cu car? cu boi, întrebat, neîntrebat, cu poronc? ?i f?r? poronc?, care cum apuc? ni întrebat ?i eu bani; d?m pentru surugii go?tin?, des?tin? ?i câte alt?dat? s?lda?ii ?i cazacii la fartiri[34] ?ânem ?i hr?nim, ?i luându-ni cu s?la cele ce g?sesc pe la cas?li noastre ?i m?nânc?, ba înc? ni bat s? le d?m ceea ce nu avem, ?i apoi ni fac cu fric? di li d?m ?i cfitan??e[35] ?i câte alte nevoi tragem, precum ?tie cinstita p?rc?labie. Straj? pe hrani?? d?m în toate z?lili. Di vite cu totul ne-au s?r?cit ?i t?lharii c? le fur?. ?i di ceea parte la nem?i s-au r?decat str?j?le ?i numai a noastr? au r?mas di ni n?c?j?m încât nici dup? t?lhari nu ne las? s? mergem ca s? ni c?ut?m vitele în prip? precum mai înainte eram slobozi ?i nu ni se pote fura vitele ca acum. ?i pâne când d? Dumn?z?u de s? faci mai gloat?, ne o m?nânc? al?ii precum ar?t?m, iar nu ca mai înainte s? putem vinde unde ni era voia, ?i pâine ?i vite ?i orice avem din munca noastr?. Acum cu totul ni s-au închis ale?veri?ul[36], ?i sântem opri?i ?i nici chirie di sare, ?i vin ?i altele ca mai înainte nu avem ?i nu ?tim ce s? mai facem. Numai mila împ?ratului poate s? ni scape de pieire întru care ni afl?m. C? de ar da Maica Precista n?stav s? ni r?dice greut??ile aceste ?i s? ni lase în obiceiurile noastre cele moldovene?ti care am apucat de la b?trânii no?tri ?i s? venim în floare precum am fost, ca s? sl?vim numele împ?ratului, noi, ?i în urm? ?i urma?ii no?tri, ?i s? petrecem totdeauna supt dreg?torii Moldovii, p?mânteni de ai no?tri, precum sântem deprin?i ?i ne în?elegem în vorb?. C? noi alte rânduieli nu pricepem ?i numai cât ni s? adaog n?cazurile ?i greut??ile noastre".[37] Au subscris: Neculai Bordeiu, ?tefan Ro?ca, Ichim Bobe?ti, Ion Ciupauca, Tanas? Dascalul, Vasile Bordei, Toader Prodan, Vasile Bobe?ti „vornic ?i tot satul Rachitna, ?ânutul Hotinul", Grigore Dasc?l, care a „scris cu z?sa satului".
Publicând acest document de epoc?, L.T. Boga a subliniat c? Grigore Dasc?l, care a scris cu zisa satului, „ne-a p?strat m?rturia cea mai de pre? c? ?i atunci, ca ?i azi, dorin?a tuturora era ca ocârmuirea s? fie moldoveneasc?".[38]

Opozi?ia boierilor. Solicitarea lui Harting de a-i judeca pe func?ionarii moldoveni în baza legilor ruse?ti, expus? în comunicarea oficial? din 10 decembrie 1813 adresat? Ministerului Justi?iei, a devenit cunoscut? boierilor moldoveni, care au intrat în posesia unei copii a documentului respectiv, ob?inut? de c?tre ei, dup? cum consider? Iustin Fr??iman, „în mod, probabil, nu prea cinstit".[39] Evident, con?inutul acestei adrese i-a deranjat mult pe boieri ?i a provocat nemul?umirea lor, ceea ce i-a determinat s? caute modalit??i pentru a opune rezisten?? în fa?a tentativelor lui Harting. Men?iona ?i Alexis Nacco în acest sens: „În timp ce Harting, dorind s? introduc? în Basarabia legisla?ia ruseasc?, purta coresponden?? cu Petersburgul, opozi?ia s-a nelini?tit de-a binelea pentru privilegiile sale ?i limba sa moldoveneasc?. Temându-se c? va fi înl?turat? de la putere odat? cu introducerea limbii ruse, ea s-a decis s? ia m?suri urgente pentru a preveni catastrofa".[40] A?adar, alarma?i, boierii i-au adresat lui Gavriil B?nulescu-Bodoni rug?mintea s? le fie ap?r?tor ?i mediator în raporturile cu organele centrale imperiale, deoarece, precum au consemnat ei în scrisoarea pe care i-au înmânat-o, „de la veacurile cele nepomenite a fiin??i neamului moldovenesc, mitropolitul arhip?storiul ??rii purure a fost dup? cum cap legii, as?mine ?i înt?iul întru cele p?mânte?ti, raz?m?nul obiceiurilor ?i a pravililor celor moldovene?ti, lucr?toriul cel priincios al cuviin??i întru toate ?i întâiul ??z?tor în al divanului".[41]

În continuare, cei 16 semnatari ai scrisorii i-au vorbit cu mult? durere: „Arhip?storiule, turma s? acopere de valurile cele pornite din întunericul cel nev?zut asupra stric?rii obiceiurilor noastre, prive?te cu milostivire de fa?? câte poli??e din Chi?in?u acopere ?i înstreineaz? din obiceiurile Moldovii, ?i câte s? izvodesc înstr?in?ri spre p?timire, ?i câte pe toat? z?ua întristeaz? ?i obidesc norodul de aice, iat? ?i acum din aceast? al?turat? copie ce s-a scris de aice c?tr? împ?r?tescul Ministru a Justi??ei te vei încredin?a, P?rinte, c? s-au f?cut ar?t?ri c? moldovenii nu ar fi având pravile, c? moldovenii din fire ar fi porni?i întru urm?ririle cele r?le, c? moldovenii boieri ar fi obicinui?i a s? pedepsi de domni, b?tându-se cu falanga, în sfâr?it, moldovenilor, boierilor, dvorenilor[42], credincio?ilor ?i pravoslavnicilor n?zuitori li s? cere o hot?râre de pedeaps? în ce chip s? le fie pentru gre?alele lor, ?i s? îndrepteaz? aceast? pedeaps? a fi în pravelile cele mai aspre a zaconurilor[43] vechi a Ros?ei". Se împlinesc patru veacuri de când Moldova se ocârmuie?te cu legile ?i pravilele sale ?i cum se poate „crede c? n-a avut ?i nici nu are pravilele ea, sau doar nu sânt obiceiurile toati cele vechi, pravilele cele mai statornice a Moldaviei, sau doar nu sânt pravilele lui Vasile vod?, tip?rite ?i în fiin?? ?i p?n acum, sau doar nu sânt cele dup? vremi legiuiri a domnilor prin hrisoave ?i testamenturi, sau nu este lucrare pravilelor celor împ?r?te?ti, sau nu are ?i înp?r???e ?tiin?? c? sânt aceste, care alt? mai mare hul? pentru soarta noastr? de ast?zi, plin? de întristare mai înainte de a ne porni cu jaloba înf?????rii cei mul??mitoare la Pragul M?rirei Sale". De aceea, „enhiris?m[44] Înalt Preosfin?iei Voastre aceast? ob?teasc? l?cr?m?toare jalob? to?i cu o gl?suire a cinurilor boieresc ?i a dvorenilor pome?cici[45] din Basarabie, c?tr? iubitoriul de oameni P?rintele ?i Împ?ratul nostru, ?i în numele împ?ratului ceresc ne rug?m s? o prime?ti ?i s? o trimi?i la picioarele M?riei Sale". Spre p?zirea obiceiurilor legitime ?i izgonirea acelor multe închipuiri, îndreptate împotriva legiuirilor locale, semnatarii, „cu lacrimi de umilin??", au cerut de la monarh: „Înt?iu, ca arhip?storiul nostru mitropolit s? fie precum din vechi lucr?toriu în divanul ocârmuirii întru întâiu sa fiin??; al doilea, s? se rânduiasc? prin îndurare Împ?r?te?tii Sale M?riri ocârmuitoriu politicesc al ace?ti oblastii a Basarabiei pe vre unul din credincio?ii împ?r???ei p?mântean al Moldaviei, care s? ?tie firea, credin?a ?i legiuirile noastre ?i care cunoa?te persoanele, treptele, pronomiile ?i pravilile p?mântului, ca s? poat? trage inimile ?i a fra?ilor no?tri cu înmul??re locuin??i ?i a n?zuirii cei neîncetate, ?tergându-s? însp?imânt?rile, dizn?d?jduirii noastre pentru aceste ce s? fac, spre înlesnire altor sfâr?ituri, asemine persoan? este ?i aici, din familiile cele mai înt?i a Moldaviei, din cinurile cele înt?i a prin??patului, cu îndestul? c?runte??, cu des?vâr?it? cuno?tin?? a celor p?mânte?ti, dar ?i cre?tin tem?tor de Dumnez?u, excelen?a sa: d-l gheneral-maior ?i cavaler Ilie Filipovici Catargiu, care este cunoscut împ?r???ei din multa vreme a n?zuirii ?i din jertvirile slujbelor sale, pe acesta îndur?toriul Monarh d?ruindu-ni-l ocârmuitor nou?, ar fi mângâiere ?i lini?tire norodului ce a?teapt? îndurarea sa cea înalt?".[46]
----------------------------------------------------------------
[1] ANRM, F. 2, inv. 2, d. 4, f. 236.
[2] Ibidem, f. 247, 250.
[3] Ibidem, f. 244.
[4] Ibidem.
[5] Ibidem, f. 246.
[6] Ibidem, f. 243.
[7] Ibidem, f. 254. La 12 iulie 1815, ispravnicul Marcenko l-a anun?at din târgul Leova pe Harting c? el a preluat func?ia de ispravnic al ?inutului Codru în ziua de 11 iulie (Ibidem, f. 281). La fel ?i ispravnicul Nepeipivo, prin adresa din 15 iulie 1815, l-a în?tiin?at din satul Frumoasa pe Harting c? el s-a transferat în ?inutul Greceni, în locul lui Marcenko (Ibidem, f. 282).
[8] ANRM, F. 2, inv. 2, d. 4, f. 255.
[9] Ibidem, f. 273.
[10] Ibidem. La raport a fost anexat? instruc?iunea dat? vechilului târgului Ra?cov, Leontevici. Ea const? din 19 puncte, este datat? cu 8 iulie 1815 ?i semnat? de ispravnicul Somov (Ibidem, f. 275). În anul 1829, Aleksei V. Somov era mo?ier la Mojaisk, gubernia Moscova. În acest an el a solicitat Dicasteriei Duhovnice?ti din Chi?in?u s?-i elibereze certificat cu privire la na?terea, în 1814, a fiului s?u, Valerian, pe când era poli?maistru la Ismail (ANRM, F. 205, inv. 1, d. 6489, f. 1).
[11] ANRM, F. 2, inv. 2, d. 4, f. 286.
[12] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 375, f. 1. Titlul în ruse?te: ? ?????????? ?????? ???????? ?????? ?????????? ?????????? ????????? ???????????? ?????????? ?? ???????? ??????.
[13] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 375, f. 1-2, 4-5. Traducerea din ruse?te al acestui act ne apar?ine. Exist? ?i versiunea în român? al actului respectiv realizat? de I. Fr??iman, publicat? în Buletinul Societ??ii Istorico-Literare din Chi?in?u „B.P. H?jdeu" (Chi?in?u, 1922-1923, vol. I, p. 257-258). Versiunea lui I. Fr??iman este neadecvat?, într-o anumit? m?sur?, sub aspect literar ?i con?ine unele imprecizii (bun?oar?, pasajul referitor la pedepsirea cu falanga este tradus astfel: „gospodarul [...] în fiecare caz contrar are putere a pedepsi pe boieri fizice?te dup? obiceiul lor în rânduri ce s-a întâmplat nu rar pân? la întrarea în Moldavia o?tirilor ruse?ti la începutul trecutei campaniei turce?ti").
[14] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 375, f. 2, 5. Aceast? adres? expediat? de Harting este publicat? de Alexis Nacco în studiul s?u citat anterior (?. ?., op. cit., p. 122-123). Din neaten?ie sau, mai mult ca sigur, inten?ionat, A. Nacco a omis precizarea din adres? c? domnul aplica pedepse corporale cu falanga. Potrivit textului publicat de A. Nacco, domnul aplica pur ?i simplu pedepse.
[15] ANRM, F. 2, inv. 1, d. 375, f. 3, 6.
[16] Ibidem, f. 6.
[17] Ibidem, f. 4-7.
[18] ???????? ??????????? ??? ???????????? ????????? ??????? ?????????? ????????? ?????? ?????????.
[19] ANRM, F. 4, inv. 2, d. 2, f. 8.
[20] Ibidem, f. 51.
[21] ??????? ????????????? ?????????? ??????????????? ????????, ??? III, p. 125-126.
[22] Ibidem, p. 126-127.
[23] Ibidem, p. 127, not? la subsol.
[24] Ibidem, p. 127.
[25] Ibidem, p. 135.
[26] Ibidem.
[27] Ibidem, p. 136.
[28] Ibidem, p. 136-137.
[29] Ibidem, p. 137.
[30] ?. ?., op. cit., p. 127.
[31] Havalea – presta?ie.
[32] Cosirea.
[33] Adic?, Basarabia propriu-zis? (zona de sud a Basarabiei).
[34] Fartiri (de la cuvântul rusesc kvartira) – a g?zdui, a încartirui.
[35] Cfitan??e (pronun?are ruseasc?) – chitan??.
[36] Ali?veri? – vânzare, nego?.
[37] ?coala Basarabiei, 1919, nr. 1, p. 2-3.
[38] L.T. Boga, ??r?nimea moldovean? ?i st?pânirea ruseasc? în anul 1816, în „?coala Basarabiei", 1919, nr. 1, p. 2.
[39] Buletinul Societ??ii Istorico-Literare din Chi?in?u „B.P. H?jdeu", p. 259.
[40] ?. ?., op. cit., p. 127.
[41] Buletinul Societ??ii Istorico-Literare din Chi?in?u „B.P. H?jdeu", p. 260. Exist? ?i o variant? în ruse?te a scrisorii, publicat? în: A. ??????????, ??????? ?????????-??????, ?????? ?????-?????????? (1808–1812 ??.) ? ?????????? ??????????? (1813–1821 ??.), ???????, 1894, p. 282-284.
[42] Dvorean (rusism) – nobil.
[43] Zaconurilor (rusism) – legilor.
[44] Enhirisi – a înmâna, a prezenta.
[45] Pome?cik (cuvânt rusesc) – mo?ier.
[46] Buletinul Societ??ii Istorico-Literare din Chi?in?u „B.P. H?jdeu", p. 261-263.
footer