Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Gabriel Tudor   
Miercuri, 10 Aprilie 2013 08:39
Nürnberg,1945 art-emisComandant al Wehrmachtului ?i unul dintre cei mai temuti lideri militari germani in timpul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial, feldmare?alul Keitel spunea, în timpul procesului de la Nürnberg, adresându-se judec?torilor alia?i c? „dac? soarta razboiului ar fi fost alta, voi ar fi trebuit s? v? afla?i în boxa acuzatilor". Cuvintele celui care ulterior va fi condamnat la moarte ?i executat pentru crime de r?zboi con?in un mare adev?r, în sensul c?, de-a lungul conflictului, armatele aliate s-au f?cut responsabile de multe atrocit??i, nefiind îns?, niciodat?, judecate sau condamnate pentru acestea. Care au fost cele mai strig?toare la cer dintre aceste crime de r?zboi trecute cu vederea, s? rememoram împreun?, în rândurile ce urmeaz?.

Francezii

Asemenea fapte reprobabile sunt cunoscute de istorici dar prea pu?in discutate, motivându-se necesitatea de a nu „redeschide r?ni ale trecutului". La r?zboi, ca la r?zboi, spun cei ce încearc? s? g?seasc? circumstan?e atenuante comportamentului inuman de care au dat dovada, în unele situa?ii, militarii alia?i. ?i totu?i, istoria nu poate trece peste crime comise împotriva civililor sau a prizonierilor de r?zboi, prin înc?lcarea oric?ror conven?ii ?i legi umane nescrise. Iar asemenea episoade nu au lipsit, pe parcursul r?zboiului. Unele dintre ele au fost motivate de r?zbunare, ca execu?iile sumare ale prizonierilor de r?zboi germani, duse la îndeplinire de lupt?torii din Rezisten?a francez?, dupa septembrie 1944. Nu doar membrii Maquis-urilor s-au comportat astfel, ci ?i solda?ii din armata regulat? fracez? - de pilda trupele marocane, cunoscute sub denumirea de Goumiers, au comis mii de violuri în Italia, dup? batalia de la Monte Cassino, c?zându-le victime femeile dar ?i copiii italieni!

Sovieticii

Sovieticii au comis atrocit??i infioratoare, despre care, în lag?rul comunist nu s-a spus sau scris niciodat? nimic, pân? în 1989, dar care au fost prezentate pe larg în lumea occidental?. Totu?i trebuie s? reamintim c? Uniunea Sovietic? nu a semnat Conven?ia de la Geneva (1929) privind tratamentul prizonierilor de r?zboi, motiv pentru istoricii ru?i încearc? s? gaseasc? circumstan?e atenuante deciziilor luate atunci de Stalin, cu privire la lichidarea a mii de prizonieri de r?zboi, germani ?i polonezi.[1] O asemenea „ascundere dup? deget" nu va ?terge îns? responsabilitatea pentru masacre precum cele petrecute in zona Danzig, Pomerania ?i Silezia, în timpul bataliei pentru Budapesta sau a celei pentru Berlin.

Cel mai faimos masacru r?mâne cel de la Katyn.[2] În timpul acestei ac?iuni, aproximativ 22.500[3] de cet??eni polonezi au fost executa?i în trei locuri diferite în prim?vara anului 1940. Majoritatea celor uci?i erau ofi?eri captura?i ca prizonieri de r?zboi în timpul r?zboiului polonez de ap?rare din 1939, dar printre cei executa?i se aflau ?i numero?i civili.

Din documentele cercetate, indeosebi în perioadele guvern?rilor Gorbaciov ?i Eltîn, reiese c? politia politica N.K.V.D. a selec?ionat cu premeditare pentru execu?ie, ofi?eri ?i oameni cu preg?tire, ingineri, profesori, avoca?i, înal?i func?ionari, latifundiari, aristocra?i, preo?i. N.K.V.D.-ul a aplicat o epurare pe criterii de „clase sociale".[4] Ordinul de execu?ie, a fost emis de N.K.V.D. la 5 martie 1940 ?i a fost semnat ?i de Nikita Hrusciov, potrivit unei m?rturii documentate din partea ?efului N.K.V.D.-ului, Lavrenti Beria.

Britanicii ?i americanii

Istoricul german Jorg Friedrich sus?ine c? Winston Churchill ar fi trebuit judecat post-mortem pentru decizia bombard?rii Germaniei, între lunile ianuarie ?i mai 1945. Iar omologul s?u britanic, Donald Boxham, încuviinteaz? c? bombardamentul asupra Dresdei, din 13-14 februarie 1945, a fost o crim? de r?zboi, soldat? cu zeci de mii victime nevinovate. De asemenea, s-au facut specula?ii ?i în ceea ce prive?te torturarea prizonierilor germani în a?a-numita „Cu?ca din Londra", o închisoare militar? unde ace?tia au fost interna?i ?i tortura?i, în timpul ?i dup? Al Doilea R?zboi Mondial. Militarii americani nu au fost nici ei u?? de biseric?, fiind responsabili de numeroase crime de r?zboi. De pilda, „masacrul de la Canicatti", produs în timpul invaziei Aliate în Sicilia, în iulie 1943.

Desi or??elul sicilian se predase deja în fa?a armatei americane iar trupele germane p?r?sisera localitatea, locotenent-colonelul McCaffrey a ordonat ca mai multe zeci de civili s? fie închi?i într-o fabric? de s?pun dezafectat? ?i mitralia?i de solda?ii din Poli?ia Militar?. Incidentul a fost trecut sub t?cere, de teama unor represalii din partea popula?iei civile, dar s-a efectuat o ancheta intern? în urma c?reia îns? McCaffrey a fost scos basma curat?. Despre masacrul de la Canicatti s-a aflat abia in 1974, când el a fost f?cut public de Joseph Salemi, fiul unui soldat ce fusese martor ocular la aceasta crim?. De asemenea, în satul belgian Malmedy 25 solda?i germani din trupele S.S. au fost executa?i, de?i se predaser? f?r? lupt?. Incidentul a fost dezv?luit de c?tre un soldat american, care a refuzat s? fac? parte din plutonul de execu?ie, dar, la fel, a fost mu?amalizat de autoritatile militare americane.

Potrivit legilor interna?ionale, asigurarea hranei pentru popula?ia civil? din teritoriile germane ocupate, dup? încheierea r?zboiului, intra în sarcina armatei americane. Însa istoricul american Richard Dominic Wiggers sus?ine c? acest proces a fost desf??urat în mod deliberat contrar uzan?elor, ducând la infometarea ?i moartea prin inani?ie a mii de civili. În cadrul procesului de la Nürnberg, amiralul german Karl Donitz a fost condamnat ?i a executat 10 ani de închisoare, din cauza ca ar fi emis ordine privind „r?zboiul submarin total". Dar exist? dovezi c? atât Royal Navy cât ?i Marina Statelor Unite ar fi avut ordine similare, f?r? îns? ca liderii care au luat aceste decizii s? fie pedepsi?i. În Pacific, tratamentul aplicat solda?ilor japonezi care se predaser? a fost la fel de crud ?i sute de prizonieri au fost executa?i, f?r? judecat?. Istoricul american John W. Dower noteaz? c? „în ultimii ani ai r?zboiului contra Japoniei refuzul solda?ilor niponi de a se preda s-a îmbinat în mod oribil cu refuzul americanilor de a lua prizonieri".

Dower explic? îns? c? a existat un cerc vicios: solda?ilor japonezi li s-a inoculat în minte c?, dac? s-ar fi predat, ar fi fost tortura?i sau uci?i, ?i de aceea luptau cu atâta îndârjire, preferând s? moar? cu arma în mân? decât s? capituleze. Pe de alt? parte, existau zvonuri potrivit c?rora, în multe cazuri, prizonierii japonezi ascundeau arme albe sub uniform? ?i ucideau cu ele personalul medical american, a?a încât, pentru a înl?tura orice risc, solda?ii americani preferau s? ucid? în loc sa ia prizonieri. De departe îns?, cel mai grav act comis în timpul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial r?mâne bombardamentul atomic asupra ora?elor Hiroshima ?i Nagasaki. În 1963, de?i a evitat s? se pronun?e asupra legalit??ii lansarii bombelor, Tribunalul Districtual din Tokyo a concluzionat c? „atacurile au provocat suferin?e severe ?i nediscriminatorii asupra civililor, violând cele mai elementare principii care guverneaz? desf??urarea unui r?zboi".

Chinezii

For?ele nationaliste chineze care au luptat contra ocupan?ilor japonezi nu s-au dat nici ele în l?turi de la comiterea de crime de r?zboi. În 1937, lâng? Shanghai, omul de afaceri elve?ian Tom Simmen a surprins în imagini masacrele comise împotriva prizonierilor de r?zboi japonezi ?i a civililor chinezi acuza?i de colabora?ionism. În 1996, pozele au fost date publicit??ii de fiul lui Simmen, în ele aparând detalii ?ocante, cu solda?i decapita?i sau împusca?i la zid. În mai 1943, p?trunzând în provincia Hubei, na?ionali?tii au ordonat locuitorilor ora?elor s? le p?r?seasc? imediat; to?i cei ce au refuzat au fost executa?i.[5]

Grafica - Ion M?ld?rescu
-------------------------------------------------------------
[1] n.r. - ?i români
[2] Ibidem, cel de la B?l?i a fost mult mai mare, 50.000 de prizonieri militari români, germani, unguri, cehi, slovaci... au fost împu?ca?i de trupele N.K.V.D. ?i arunca?i în mla?tinile ora?ului
[3] cf. cercetatorului rus Victor Zaslavsky.
[4] Ibidem.
[5] http://www.revistamagazin.ro/content/view/7219/8/ footer