Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Duminică, 10 Martie 2013 18:49
20 martie 1990 - Tārgu Mure?Cum a ratat U.D.M.R.-ul 18 cadavre

Da, s-ar putea spune ?i a?a, cadavre ratate!, a?a cum ratezi la tir cartu?ele sau ?intele! Le-au procurat - e vorba de cadavre, Dumnezeu ?tie cum, c? nu-i u?or s? g?se?ti la dat? fix? 18 cadavre nou-nou?e, s? par? a fi ieri īmpu?cate sau stālcite īn b?taie, le mai faci ?i ni?te incizii, vān?t?i sau g?uri de glon?, le īmbraci frumos, cu cāt mai mult verde pe ele, eventual le pui ?i o pan? de coco? la p?l?rie, apoi le convoci pe toate cadavrele, adic? le īncarci īntr-un camion cu basculant? pe care īl trimi?i a doua zi dup? „evenimentele" de la Tārgu Mure?, pe un anumit traseu, ca s? fie r?sturnate s?rmanele cadavre īntr-un loc anumit, mai rīpos, iar cu vreo or?-dou? īn urma camionului vii cu coloana de automobile īn care au fost īmbarca?i ziari?ti din toat? lumea, acei ziari?ti care cu o zi īnainte au difuzat īn lumea larg? de zeci ?i sute de ori imaginea emblematic? a romānilor care īl lin?eaz? pe „maghiarul" Cofariu... Bestiile valahe!
...Evident, cadavrele aflāndu-se īn posesia a felurite acte ?i semne din care s? rezulte clar cāt erau de maghiari! Bie?i maghiari!... Victime ale... Zis ?i f?cut! Camionul este īnc?rcat cu cei 18 pasageri „de ocazie" ?i clandestini, pleac? spre destina?ie, apoi, din alt? direc?ie, dup? cronometru ?i conform desf??ur?torului venit, probabil, de la Budapesta, este pornit? ?i coloana de ma?ini a presei libere, democrate, care trece prin cāteva sate de romāni, nimeni nu le iese cu pāine ?i sare īnainte, iar dup? un timp coloana ajunge īntr-un desi? de codru, la locul ?tiut numai de organizatorii evenimentelor, se opresc, caut? īn dreapta, caut? īn stānga, sus, jos, mai la vale, mai la deal, nici urm? īns? de cadavrele agonisite cu atāta trud?. Unde erau cadavrele? Ce f?cuse nenorocitul de ?ofer cu ele? Cui le vānduse?

A?adar, a?a s-a ratat momentul culminant al mascaradei de la Tārgu Mure?, martie 1990, care trebuia s? fie īncununat? prin aceast? īntālnire, spontan? desigur, neprev?zut?, dintre ziari?tii occidentali, c?ci numai ?ia sunt ziari?ti adev?ra?i, ?i cele 18 cadavre ale victimelor barbariei romāne?ti insuportabile, cazul urmānd s? fie discutat ?i la ONU, desigur: 18 - optu?pe cadavre de maghiari nevinova?i, īn floarea vārstei, uci?i de romāni, de romānii tolera?i pe str?vechiul p?mānt secuiesc, nu este o crim? oarecare, pe care s-o treci cu vederea sau la „Faptul divers". Li se d?dea serios de lucru conclavurilor interna?ionale convocate s? g?seasc? o solu?ie. M?car acum, īn al en?pelea ceas. Īnainte ca romānii s? declan?eze, propriu zis, genocidul pe care-l preg?tesc de mai bine de o mie de ani! Dar, deh, n-a fost s? fie! Nu le-a ie?it tovar??ilor maghiari īnscenarea m?celului, au gre?it c? nu au apelat la veteranii de la Ip ?i Tr?znea, ci s-au īncrezut īn genera?ia tān?r? de honvezi, c?reia īi apar?inea ?i ?oferul camionului. Cum l-o fi chemat pe acel Pi?ta care, atunci cānd de emo?ia sa maxim?, a ?oferului, motorul s-a īnecat ?i s-a oprit? El, bietul ?ofer, con?tient de valoarea pre?ioasei īnc?rc?turi ?i temāndu-se s? nu īncurce circula?ia, a p?r?sit vehiculul ?i a ?ters-o de la locul incidentului, l?sānd camionul pe marginea drumului ?i plin ochi de cadavre. Departe de rāpa vizat? ?i bine īnsemnat? pe traseul r?mas nestr?b?tut. Au r?mas īn soare, camionul ?i cadavrele, pān? s-au adunat roi toate mu?tele din jude?.

Cam a?a s-a īncheiat f?c?tura īncercat? de speciali?tii maghiari īn diversiuni anti-romāne?ti! Īntrebarea la care a? vrea un prim r?spuns este urm?toarea: de unde erau ace?ti speciali?ti, ace?ti activi?ti ai anti-romānismului? Din Ungaria, eventual din diaspor?, sau erau reziden?i pe teritoriul inamic, romānesc?...
Deci, īn termeni ceva mai seci, īn martie 1990, īn cadrul diversiunii puse la cale de U.D.M.R. ?i organele sale superioare sau auxiliare, s-a īncercat ?i aceast? stratagem?: s? fie expuse īn fa?a omenirii īngrozite 18 cadavre, preg?tite din vreme spre a fi identificate ca victime ungure?ti ale s?lb?ticiei romānilor! Urmau s? fie fotografiate ?i filmate de televiziunile ?i ziarele din Occident convocate īn acest scop, promi?āndu-li-se c? vor avea de transmis ni?te reportaje pu?in spus senza?ionale, din Romānia lui Dracula. 18 maghiari uci?i, executa?i cu sānge rece de romāni! Ce alt? dovad? mai trebuia pentru a se lua īn dezbatere interna?ional? problema Transilvaniei, care trebuie m?car acum, īn al doisprezecelea ceas, s? devin? subiectul unor preocup?ri interna?ionale ?i al unei solu?ii interna?ionale? M?car cum a fost aceea de la Viena, din 1940... Cel pu?in! Dac? nu chiar toat? Transilvania!

Bietele cadavre!... Sunt convins c? printre ele vor fi fost ?i cadavre de romāni, ?i-mi place s? cred c? acele cadavre nu s-au l?sat manipulate īntr-un mod atāt de tic?los, vor fi avut o reac?ie de dincolo de moarte cu care l-au speriet pe bietul bozgoride, punāndu-l pe fug? de la locul faptei. Al faptei neduse pān? la cap?tul ei atāt de mizerabil.

Ce ne f?ceam dac? udemeri?tilor le reu?ea atāt de tic?loasa manevr?? Nu ne mai sp?lam de p?catul ?i ru?inea celor opti?pe crime nici peste o sut? de ani!, c?ci ?ansele de a dovedi falsul ar fi fost minime! Dar mai ales m? īntreb: Ce urma s? se īntāmple mai departe īn cadrul scenariului pus la cale de „udemeri?tii" de la Budapesta? Ce reac?ii interna?ionale erau preconizate, prev?zute sau chiar preg?tite, puse deja la punct, s? se declan?eze imediat dup? descoperirea cadavrelor?

Īntrebarea se pune ?i īn sens contrar: ce riscau ungurii dac? erau prin?i? Ce au p??it īn urma celor petrecute?! Ce a urmat propriu zis?

R?spunsul este n?ucitor: nimic! Nimeni nu a p??it nimic! Ancheta care trebuia declan?at? a debutat cum nu se putea mai prost: prin totala secretizare! S-a dat consemn īn Armat? - care atunci īngloba ?i S.R.I. ?i Poli?ie, s? nu r?sufle nicio vorb? despre cele 18 cadavre. Ce anchet? s-a f?cut, cu ce rezultate, nu mai ?tiu nici eu ca s? v? pot spune povestea pān? la cap?t. A ajuns pān? la mine numai o ?oapt?, confirmat? de Sabin F?g?r??anu, care avea de unde s? ?tie c? era adev?rat?! Iar eu, dup? un vechi obicei al casei, imediat am f?cut public? informa?ia ?i am cerut organelor de procuratur? s? se auto-sesizeze ?i s? l?mureasc? lumea, ce ?i cum a fost cu cadavrele amintite. Am publicat mai multe texte pe acest subiect, am f?cut ?i o interpelare parlamentar? - dac? nu m? īn?el, iar la o īntālnire cu unul dintre cei mai importan?i oameni ai momentului ?i ai locului, o autoritate īn materie de „Martie 1990", l-am īntrebat direct, f?r? ocoli?uri, cum a fost cu cadavrele irosite proste?te de U.D.M.R., iar dīnsul mi-a r?spuns mirat: „de unde ?ti?i dumneavoastr? de povestea asta, domnule profesor?" Un r?spuns gre?it, dac? ?ii seama c? venea de la un profesionist al r?spunsurilor ambigue, īn doi peri. Nu era deloc ambiguu! Sau poate c? exact asta a vrut s? spun? ?i domnul general. La data respectiv? maior numai.

Au trecut de atunci 23 de ani! Cred c? m?car acum, cānd gluma, adic? obr?znicia din secuime se īngroa??, ar fi timpul s? afl?m adev?rul despre tot ce-s īn stare s? fac? compatrio?ii no?tri ugro-finici. Nu-i putem potoli decāt cu arma adev?rului ?i a legii. Iar legea nu poate interveni decāt īn interiorul adev?rului. Deci adev?rul trebuie pus mai presus de orice alt? discu?ie cu udemeri?tii din ?ar? ?i de la Budapesta.
Nu īntreb de ce autorit??ile de la Bucure?ti au ?inut ?i ?in mai departe secret acest episod din zbuciumata prim?var? a anului 1990! Nu īntreb pentru c? ?tiu! ?i am spus-o public de fiecare dat?, deci o mai spun ?i acum: autorit??ile de la Bucure?ti erau, la acea dat?, autorit??ile care organizaser? ?i „evenimentele" din decembrie 1989. Nu erau autorit??i romāne?ti, ci autorit??i „feseniste", iar īn decembrie 1989, la Timi?oara, dup? cum bine ?tim acum, s-a recurs cu mare succes la diversiunea cu cadavrele adunate din timp pentru a le pune s? joace teatru, s? fac? pe mor?ii proaspe?i, victime din ajun! Īnc? nu s-au r?cit de tot, s?racii! Era foarte important s? nu se fac? nicio compara?ie īntre Timi?oara ?i Tārgu Mure?, s? nu se stabileasc? nicio similitudine!

Īn martie 1990 nu ?tia mai nimeni de acest episod timi?orean, dar unii, din ce īn ce mai mul?i, ar fi f?cut leg?tura īntre mor?ii de la Timi?oara (unii dintre ei, desigur) ?i mor?ii la fel de fal?i, cei opti?pe, de la Tārgu Mure?. S-ar fi dovedit astfel c?, de fapt, emana?ii revolu?iei emanaser? tocmai ei revolu?ia, inclusiv cadavrele fictive prin care a debutat m?celul din decembrie 1989, īncheiat dup? dou? s?pt?māni cu vreo dou? mii ?i ceva de cadavre deloc fictive.

?mecheria cu cadavrele ?inute la frigider īn a?teptare spre a fi folosite la nevoie, ?mecheria asta, destul de veche, clasic?, s-a repetat cu mare succes īn r?zboiul din Yugoslavia, pentru a-i acuza pe sārbi de crime inventate. A ?inut! ?i a produs efectele cunoscute! Dup? aceea, la cā?iva ani, s-a aflat adev?rul! Cum c? mor?ii aceia (o bun? parte dintre ei!), pu?i īn cārca sārbilor, erau deceda?i cu luni de zile mai īnainte de a fi pu?i s? fac? istorie! ?i au f?cut! Adic? au produs efecte ireversibile. Degeaba s-a aflat mai apoi adev?rul, Yugoslavia deja nu mai exista ?i nimic nu mai d?dea īnapoi ceasul istoriei, chiar dac? istoria se l?sase fraudat?, īn?elat?, p?c?lit? ?i prostit?, a?a cum au īncercat maghiari s-o mai m?sluiasc? o dat?, īn martie 1990. A cāta oar? oare?!

M? mai īntreb o dat?: ce s-ar fi īntāmplat dac? dr?gu?ul de bozgora?, pus la volanul basculantei cu mort?ciuni, nu ar fi f?cut īn cizme de frica a ceea ce urma s? fac?? Ce s-ar fi īntāmplat dac? tic?losul nu era atāt de sperios ?i manevra udemerist? ar fi fost dus? pān? la cap?t? Ce urm?ri ar fi avut abominabila crim? „romāneasc?"?! Nu cumva erau preg?tite ?i niscai cancelarii democrate, occidentale, care s? reac?ioneze vehement la actele de barbarie prin care romānii se excludeau singuri din spa?iul civiliza?iei europene?

Oameni buni! Cum putem s? ne ap?r?m de asemenea tic?lo?ii altfel decāt dāndu-le īn vileag pe cele cunoscute! Vreau s? spun c? interesul nostru suprem, de a ne ap?ra de vr?m??ia tic?lo?ilor, ne oblig? s? spunem tot adev?rul despre Martie 1990! ?i despre alte momente istorice asem?n?toare īn tic?lo?ia lor! A t?cea īn continuare, a ?ine secret cāt sunt de mār?avi ungurii ?i al?i prieteni cu care ne-a pedepsit Dumnezeu, este un fel de a ne t?ia singuri craca de sub picioare!

Norocul nostru e unul singur: c? ungurii nu sunt la fel de de?tep?i pe cāt sunt de tic?lo?i! Dar aten?ie mare: din p?cate, maghiarii nu ac?ioneaz? singuri, ci mereu īn cārd??ie cu un st?pān. Un st?pān ales de ei s? fie mai puternic, cel mai puternic, dac? se poate, pe care se pricep dintotdeauna s?-l īnstige īmpotriva romānilor. S?-l atrag? īn cārd??ie. Au f?cut istorie numai la remorca altora sau prin al?ii. Deseori prin romāni chiar. C?ci ungurii sunt, mai presus de orice, un popor de romāni, slovaci, nem?i, evrei, sārbi etc., maghiariza?i! Un popor de dez-na?ionaliza?i! Un mixtum compositum etnic f?r? egal īn Europa! Ei numesc asta „sintez?". Cei de prin p?r?ile noastre au un a?a de mare procent de „romānitate"(sic!) īncāt am putea s? le spunem m?i, vere!, dac? nu cumva chiar m?i, frate!
Deocamdat? īns? nu merit? s? le spunem nici m?car m?i, vecine!...
C? le-a? spune: M?i, vecine! De ce nu vrei tu s? ne avem bine?! De ce, focului, nu te potole?ti?.. Sau vrei iar s-o p??e?ti? footer