Revista Art-emis
Decembrie 1989, la Bucure?ti (7) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Joi, 07 Martie 2013 18:34
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din decembrie 1989, la Bucure?ti ?i asasinarea generalului Vasile Milea (7)

Majoritatea martorilor care s-au aflat în C.C., la ora împu?c?rii lui Milea, au f?cut declara?ii contradictorii, au manifestat amnezii, sau au refuzat s? vorbeasc?. Apoi, formularea de suspiciuni de tr?dare a lui Milea este contrazis? de faptele sale, respectiv de faptul c? atâta timp cât a fost în via?? a executat ordinele comandantului suprem, a slujit legisla?ia de atunci ?i a f?cut tot ce i-a stat în putin?? pentru a reprima revolta popular? împotriva statului socialist român. Amneziile ?i refuzul martorilor mor?ii lui Milea ?i a celor care s-au aflat în sediul C.C. al P.C.R., de a vorbi, la acea or?, nu s-ar fi produs dac? generalul Milea ar fi fost asasinat din ordinul lui Ceau?escu, cum au încercat unii s? sugereze, dup? ce varianta sinuciderii s-a cl?tinat tot mai tare. În acest caz, crima ar fi fost popularizat?, înfierat?, mult comentat?. Mul?i ar fi putut câ?tiga imagine din acel moment istoric. Unele m?rturii târzii, au încercat s?-l incrimineze ?i pe Silviu Curticeanu, ca persoan? care a temporizat inten?ionat plecarea salv?rii Dacia la Spitalul Elias ?i care ar fi dispus s? i se acopere fa?a generalului cu un cearceaf, ca la mor?i, cu toate c? acesta era doar r?nit. Colonelul Pârc?l?bescu, unul dintre puci?tii cei mai activi, afirm? c? Ceau?escu l-ar fi întrebat dac? Milea a l?sat ceva scris. Dac? Ceau?escu ar fi dispus asasinatul, cum au sugerat generalii Marin Pancea ?i Ion Hortopan, ca ?i al?ii, el n-ar fi pus aceast? întrebare.[1] Este cert c? de la dosar s-au furat probe, c? au disp?rut ?i carne?elele cu însemn?ri ale generalului Milea din acele zile istorice, sustrase de colonelul Pârc?l?bescu. V?duva Nicoleta Milea a declarat c? generalul St?nculescu i-a confiscat ?i dumneaei un document legat de moartea so?ului ?i, cu toate c? l-a somat s?-l restituie, acesta a refuzat.

Abia la reluarea cercet?rilor despre condi?iile în care a murit generalul Milea, dup? 1997, a fost audiat ?i fostul procuror general al României, Nicolae Popovici. Acesta a declarat c? a fost sunat la telefon de c?tre generalul Iulian Vlad, pe la orele 9.30-10.00, care i-a cerut s? trimit? un procuror specialist la sediul C.C. al P.C.R., întrucât generalul Milea s-a sinucis. Popovici l-a trimis pe procurorul Ovidius P?un, dar acesta, în loc s? mearg? la adresa indicat? cu precizie, s-a deplasat acas? la generalul Milea, unde nu a g?sit pe nimeni, apoi s-a întors la sediu, într-un târziu s-a dus la sediul C.C. al P.C.R., unde nu l-a mai g?sit pe Milea ?i abia apoi a ajuns la spital, unde a ajuns când Milea era deja mort. ?i acest moment este unul care ridic? numeroase semne de întrebare, una dintre ele fiind de ce aceste plimb?ri ale procurorului P?un? Dup? evenimente, procurorul Ovidius P?un a fost promovat în mod repetat, de?inând func?ii importante în Parchetul General.

Autopsia lui Milea a fost superficial?. Prin camera 621 din sediul C.C. al P.C.R., dup? împu?carea ministrului, s-au perindat tot felul de persoane. Martorii declar? foarte diferit ora împu?c?rii generalului. Avem cele mai serioase temeiuri, ca dintre to?i martorii, s? o credem în primul rând pe Nicoleta Milea. Ea avea cele mai serioase temeiuri s? slujeasc? adev?rul despre moartea so?ului ei. Nu se ?tie cum l-a informat colonelul Pârc?l?bescu pe Ceau?escu despre „sinucidere" ?i cine a modificat la Radio-Televiziune comunicatul c?tre ?ar?, care-l incrimina pe Milea ca tr?d?tor, ceea ce a derutat Armata ?i opinia public? ?i a avut menirea s? conduc? la suspiciunea c? Milea a fost omorât din ordinul lui Ceau?escu. Aceast? crim?, în felul în care a fost prezentat?, împingea suspiciunea asupra lui Ceau?escu ?i ajuta conspira?ia, amplificând nemul?umirile Armatei fa?? de comandantul suprem ?i u?ura trecerea întregului acestei institu?ii de partea „poporului", respectiv a organizatorilor loviturii de stat, alia?i cu for?ele str?ine interven?ioniste ascunse. Generalul Milea a avut o atitudine care este posibil s? fi derutat agentura sovietic? implicat? în organizarea loviturii de stat din România, grupul ofi?erilor conspiratori din Armat?, dar ?i pe comandan?ii Securit??ii. Ne referim la faptul c? Milea a fost din tinere?e în aten?ia spionajului sovietic ?i, probabil, s-a mizat pe el. Sergiu Nicolaescu, unul dintre conspiratori, sus?ine c? în vara anului 1989, Milea i-ar fi spus s? ia de la Ploie?ti o unitate militar? ?i s? cucereasc? Bucure?tii.[2] Dincolo de îndoielile mari ale autorului acestor rânduri fa?? de declara?iile conspiratorului-diversionist Sergiu Nicolaescu, aceast? afirma?ie pare total lipsit? de noim?. Generalul Milea i-a r?mas credincios pân? la urm? lui Ceau?escu, fapt care a blocat reu?ita loviturii de stat, pân? la împu?carea sa. Anun?ul potrivit c?ruia Milea a „tr?dat" a fost foarte util puci?tilor, întrucât el a zdruncinat din temelii convingerile ?i hot?rârea comandan?ilor militari de a urma ordinele lui Milea de represiune, astfel încât în momentul în care St?nculescu la M.Ap.N. ?i Iulian Vlad la Ministerul de Interne au ordonat s? nu se ac?ioneze împotriva demonstran?ilor ?i s? nu se foloseasc? armamentul, comandan?ii militari, inclusiv cei foarte fideli lui Milea, s-au conformat ca atare.

St?nculescu, ale c?rui încerc?ri de denaturare a evenimentelor din decembrie 1989 au fost u?or de constatat pe parcursul anilor, a declarat, în decembrie 1999, c? el ar fi venit în sediul C.C. al P.C.R. doar la ora 10.00. F?când aceast? declara?ie, generalul se excludea din rândul posibililor complici ai asasin?rii lui Milea.[3] Aceast? declara?ie nu este adev?rat?. Iat? ce a declarat el în prim?vara anului 2004: „În momentul când a murit Milea, generalii au r?mas în camerele lor, nici nu au mai ie?it afar?, pe coridoare. Eu nu i-am mai v?zut."[4] În primul rând, Milea nu murise, iar din declara?iile date Comisiei senatoriale de anchet?, de c?tre diver?i martori, reiese c? prin camera 621 s-a perindat mai mult? lume. În fa?a acestei Comisii senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, St?nculescu a declarat c? a fost chemat de ministrul Milea la sediul C.C. „c?tre ora 8". Astfel, în?elegem c? St?nculescu era în sediul C.C. la ora împu?c?rii lui Milea ?i cuno?tea contextul creat de acest mare eveniment. În condi?iile de atunci, era exclus ca, în momentul în care era chemat de Milea, St?nculescu s? nu vin? de îndat? la sediul unde era chemat. Faptul c? unii au sus?inut c? Ceau?escu îl c?uta pe St?nculescu, iar acesta s-a prezentat cu întârziere la cabinetul 1, nu înseamn? c? generalul nu era în sediul C.C., probabil implicat în proiectele care se urzeau pentru reu?ita loviturii de stat. Mul?i ani, el a sugerat c? acest moment din „revolu?ie" i-ar fi sc?pat. În contradic?ie cu declara?ia dat? în fa?a Comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, St?nculescu a spus opiniei publice c? abia dup? ora 10.00 a venit la el acas? o ma?in? de la cancelaria C.C. s?-l duc? la Ceau?escu. Aceste declara?ii sunt, în mod sigur, neadev?rate. Într-o asemenea situa?ie de lupt?, cu sau f?r? ghips, generalul St?nculescu nu avea cum, s? stea acas?. El trebuia s? fie la serviciu. Era primul adjunct al ministrului Ap?r?rii. Dac? ar fi fost în imposibilitatea de a-?i exercita func?ia, fiind stare de necesitate (r?zboi), ar fi fost înlocuit de îndat? cu unul dintre adjunc?ii s?i. De ce a min?it? Ce are de ascuns? Ce rol a jucat în moartea lui Milea? Sunt întreb?ri la care nu vom r?spunde integral în acest moment, când martorii care cunosc cel mai bine r?spunsurile la aceste întreb?ri, nu sunt înc? dispu?i s? confirme nici o informa?ie a noastr? ?i ne-au înso?it investiga?iile cu mult? sup?rare.

Exist? suspiciuni ?i în leg?tur? cu sinuciderea so?iei sale, Elena St?nculescu, despre care se spune c? s-ar fi aruncat de la etajul II al vilei lor, în 21 decembrie 2003, la vârsta de 67 de ani, când era mam? ?i bunic? ?i se bucura de urma?i ?i o situa?ie material? foarte bun?. Dup? p?rerea mea, elucidarea întregului context în care a murit Milea este aproape. Componentele esen?iale ale acestui eveniment sunt deja bine cunoscute. Parchetul Militar ar trebui ?i el s? concluzioneze în spiritul adev?rului. Credem c? acest adev?r nu mai este în pericol de a se pierde din istoria lui decembrie 1989, a?a cum au dorit puci?tii ?i „emana?ii", inclusiv Ion Iliescu, care dup? ce a declarat la Televiziune c? Milea a fost asasinat, nu a mai revenit asupra acestui subiect ?i nu a mai contrazis pe cei care, deturnând realitatea, prezentau idilic participarea Armatei la evenimente, îl transformau pe Milea, din reprimator al revoltei populare, în erou care s-ar fi împotrivit represiunii armate ?i afirmau c? ministrul s-ar fi sinucis din prea mult? con?tiin??. Totu?i, chiar ?i generalul St?nculescu a recunoscut c? Milea ac?iona în direc?ia represiunii. În fa?a Comisiei senatoriale de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, St?nculescu a declarat c? el nu ar fi vrut s? mearg? la sediul C.C. al P.C.R., unde se afla Ceau?escu ?i ministrul Milea, pentru a nu participa la represiune.

Interesul intern ?i interna?ional de compromitere total? a lui Ceau?escu era enorm în decembrie 1989. Totu?i, noua putere nu l-a acuzat pe Ceau?escu de asasinarea lui Milea, chiar dac? s-a încercat s? se sugereze opiniei publice aceast? idee. Noua putere ?i-a dat seama c? aceast? acuz? ar fi fost repede demontat? ?i s-a mul?umit s? lase doar s? fie sugerat? ideea suprim?rii lui Milea de c?tre Ceau?escu.

În încheiere, doresc s? men?ionez dou? aspecte. Când am scris cartea „România în 1989. De la revolta popular? la lovitura de stat", mi s-a p?rut potrivit s? o înso?esc de un motto exprimând o idee a marelui istoric antic Tucidide: „Nimeni nu a folosit vreodat? puterea ob?inut? prin mijloace bandite?ti în scopuri nobile". Ca urmare, evolu?iile ulterioare au condus la degradarea moral?, economic? ?i, mai ales, na?ional? a României post-comuniste... Aceste evolu?ii m? determin? s? amintesc ?i vorbele exprimând p?rerea scriitorului american George Denis Patrick Carlin, câ?tig?tor a cinci premii Grammy: „Asta produce sistemul nostru: intr? gunoi, iese gunoi!"
----------------------------------------------------------
[1] Vezi ?i Dosarul mor?ii generalului Milea, în „Jurnalul Na?ional" din 25 martie 2004.
[2] Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 4 (II) „Revolu?ia din decembrie 1989" – o tragedie româneasc?, Editura RAO International Publishing Company, Bucure?ti, 2005, pp. 372-373. Autorul arat? c? Ceau?escu a ordonat „S? scrie?i c? tr?d?torul Milea s-a sinucis din la?itate (...)" Pe de alt? parte este cunoscut? apeten?a la fantezii a r?posatului regizor, conspirator important, de?in?tor al secretelor din decembrie 1989, pe care Ion Iliescu l-a vegheat la c?p?tâi pân? a închis ochii pentru totdeauna, asigurându-se c? nu va face nici o dezv?luire.
[3] Asasinarea unor martori cheie ai evenimentelor, cum ar fi generalii Constantin Nu??, Velicu Mihalea, ?tefan Gu?e, pilotul Vasile Malu?an, Trosca ?i Cotun? de la U.S.L.A. etc. (o list? par?ial? figurând ?i în lucrarea România în 1989. De la revolta popular? la lovitura de stat), întemni?area unor personalit??i ca generalul Iulian Vlad, au f?cut ca martorii s? constate cu claritate c? în România „se moare de lam?" ?i au f?cut ca ei s? se team? de adev?r. Minciuna s-a m?rit ?i a crescut cât un munte, pe piscul c?ruia au tronat „emana?ii".
[4] Victor St?nculescu, Pe 22 decembrie 1989, la ora 13,00, ?ara era deja sub control, în „Historia", mai 2004, p. 21. footer