Revista Art-emis
Decembrie 1989, la Bucure?ti (6) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Duminică, 24 Februarie 2013 23:28
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din decembrie 1989, la Bucure?ti ?i asasinarea generalului Vasile Milea (6)

Generalul Marin Pancea a declarat c? el crede c? Milea a fost omorât de unii capi ai Securit??ii, ceea ce nu se confirm?, decât în sensul c? aghiotantul s?u, c?pitanul de securitate de la Direc?ia a V-a, Ioan V?t?m?nescu, nu l-a ap?rat ?i nu a stat, conform regulamentului, permanent în preajma sa.[1] Dac? Securitatea l-ar fi ucis pe Milea, din ini?iativa ei, aceast? crim? i-ar fi fost sigur pus? în cârc? în perioada marii incrimin?ri a Securit??ii pentru represiunea f?cut? de Armat?. Securitatea ?i Ministerul de Interne a fost acuzat? în mod mincinos de tot felul de crime imaginare. Dac? ar fi existat o crim? a Securit??ii împotriva lui Milea, ar fi fost un temei extraordinar de acuza?ii ?i condamn?ri ale capilor Securit??ii. Cert este c? Milea fiind în via?? ?i activ, aducând for?e noi ?i odihnite din provincie, având în teatrul de opera?ii ?i pe cei aproape 800 de cadre ?i elevi-ofi?eri de la Academia Militar?, militari disciplina?i, instrui?i ?i devota?i, era de a?teptat o continuare a reprim?rii violente a demonstra?iilor de strad?. Revolta?ii din strad? nu aveau nici o ?ans?. Armata era puternic? ?i comandan?ii de unit??i devota?i lui Milea. Doar unii ?efi din minister, din Marele Stat Major ?i dion Direc?ia de Informa?ii a Armatei, f?ceau parte din grupul de puci?ti. Cât timp tr?ia Milea, comandan?ii unit??ilor militare din strad? nu puteau fi manipula?i. În seara de 21 ?i în noaptea de 21 spre 22 decembrie fusese doar uvertura. Urma finalizarea represiunii.

Moartea generalului Milea a paralizat represiunea, a f?cut posibil? ascensiunea pentru câteva ore astrale a lui Victor Athanasie St?nculescu la comanda Armatei ?i derularea proiectelor de însc?unare a noii puteri politice, în formula stabilit? de puterile str?ine interven?ioniste în România. Milea ajunsese o frân? în calea schimb?rii conducerii României ?i a tuturor proiectelor occidentale ?i sovietice privitoare la aceast? ?ar? ?i a regiunii est-europene din care face parte. Eventuala ?i posibila reu?it? a represiunii, obliga coali?ia interna?ional? anticeau?ist? s? aplice un alt plan în România. Apoi, Milea a fost sigur c? func?iona o conspira?ie anticeau?ist?. Dup? eventuala reprimare a revoltei populare, puci?tii, indiferent de arm?, nu s-ar mai fi putut sim?i în siguran??. Este probabil c? mul?i dintre ei ar fi putut ajunge în fa?a plutonului de execu?ie, pentru înalt? tr?dare. Astfel, Milea a ajuns un pericol pentru conspiratori ?i el însu?i în mare pericol ?i este cert c? nu ?i-a dat bine seama de acest fapt ?i nu ?i-a luat nici un fel de m?suri speciale de paz?, l?sându-se înconjurat de cei care l-au împu?cat.

Din numeroase declara?ii, rezult? c? Vasile Milea a fost foarte activ în ziua de 21 decembrie ?i în noaptea de 21 spre 22 decembrie. Era ferm, nu ?i-a pierdut nici o clip? echilibrul, cu toate c? era destul de nemul?umit de evolu?ia evenimentelor, de Trupele de Securitate ?i alte for?e ale Ministerului de Interne, care mimau implicarea în reprimarea revoltei populare ?i de Ceau?escu, care îi cerea lui o implicare excesiv? în ap?rarea ordinii publice. Generalii Nu?? ?i Mihalea fiind la Timi?oara, Mili?ia era comandat? de generalul Romeo Câmpeanu, care era, de fapt, ofi?er de Securitate, loial generalului Iulian Vlad. Mili?ia nu se implica decât formal în represiune, mul?umindu-se s?-i cerceteze pe cei re?inu?i în strad?, majoritatea de c?tre Armat?, dar ?i de c?tre unii ofi?eri de Mili?ie. Dup? moartea lui Milea, puci?tii care doreau s? dea alt sens mor?ii sale ?i s? f?ureasc? o imagine idilic?, ireal?, privitoare la rolul Armatei în evenimente, au afirmat ?i exagerat faptul c? Milea ar fi formulat rezerve fa?? de ordinul de tragere dat de Elena ?i Nicolae Ceau?escu. Din câte se pare ?i se poate concluziona ca urmare a modului în care a ac?ionat el, pân? în clipa în care a fost r?nit, el nu a dat nici o clip? semne c? nu ar fi dispus s? ac?ioneze în conformitate cu prerogativele pe care le avea. Milea nu a emanat sl?biciune, fric?, lips? de fermitate sau depresie. Nici un gest anterior momentului r?nirii sale nu l-a recomandat ca pe un posibil sinuciga?. Martori pu?in credibili, care-l abandonaser? pe Ceau?escu, sau chiar îl tr?daser?, brusc, au declarat c? Milea ar fi fost deprimat ?i îngrozit de ideea de a trage în oameni, c? s-ar fi considerat pe sine „un om terminat" etc. Acestea sunt neadev?ruri. Dar pân? atunci, cum de nu avusese sl?biciuni ?i ordonase reprimare în for??, foc în plan orizontal ?i d?duse ordine clare de represiune în continuare? Unii martori din sediul C.C. al P.C.R., implica?i în evenimente au încercat ?i o vreme au reu?it s? ne induc? în eroare, prezentând în mod fals starea sufleteasc? a lui Milea. În perspectiv? istoric?, acreditându-se ideea c? Milea nu a vrut s? execute ordinele lui Ceau?escu, conspiratorii ?i puci?tii îi l?sau lui Vasile Milea r?spunderea tr?d?rii de c?tre Armat? a comandantului suprem, a legilor de atunci ?i de pactizare cu interven?ioni?tii str?ini, în primul rând cu sovieticii, ceea ce, conform legisla?iei, înseamn? înalt? tr?dare de ?ar?. Ei ar fi r?mas cura?i pe secole înainte, iar Milea supus oprobiului public, precum to?i tr?d?torii de neam ?i de ?ar?.

Vasile Milea ?tia c? un grup de comploti?ti pro-sovietici vor s?-l înl?ture pe Ceau?escu ?i s? ia puterea. El a purtat, în aceast? direc?ie, cel pu?in dou? discu?ii importante ?i cu generalul Iulian Vlad, dar cei doi nu aveau mare încredere unul în cel?lalt. Lui Ceau?escu i s-a spus c? Milea s-a sinucis ?i, probabil, multe alte lucruri, pe care va fi greu s? le afl?m în totalitate. Prima reac?ie a lui Ceau?escu a fost de mare fric?, acesta fiind un semn al încrederii lui în Milea ?i al faptului c? ?eful statului nu se îndoia nici de loialitatea lui Milea ?i nici de faptul c? ministrul Ap?r?rii putea salva regimul. În aceste condi?ii, afirma?iile potrivit c?rora Ceau?escu inten?iona s?-l schimbe pe Milea trebuie ?i ele privite cu mult? rezerv?, chiar dac? fostul dictator a pus o mare presiune pe comandan?ii structurilor militarizate, de toate armele, în scopul de a-i motiva s? reprime revolta popular?. Dup? prima reac?ie a lui Ceau?escu, s-ar fi putut constata c? el a fost convins c? Milea a tr?dat prin la?itatea de a se sinucide, într-un moment atât de greu pentru ?ar? ?i primul comunicat a fost redactat în acest sens. Nu ?tim tot ce i-au spus puci?tii lui Ceau?escu, dup? împu?carea ministrului. Puteau s?-l conving? de orice. Ceau?escu era într-o situa?ie atât de grea ?i sub o presiune care f?cea posibil? orice manipulare. El se sim?ea ?i foarte r?u. Nu-?i urmase tratamentele în condi?iile necesare ?i în diminea?a de 22 decembrie, a cerut s? fie dus acas?. Nu a mai apucat, întrucât evenimentele s-au precipitat ?i este foarte probabil c? libertatea de mi?care a lui Ceau?escu era limitat?. Este cert c? a sim?it nevoia s? bea coniac, probabil ca stimulent pentru inim?, fapt pe care îl practica, din când în când. A b?ut coniac „Courvoisier". Cu toate c? este cert c? se sim?ea r?u, este posibil ca s? fi cerut s? fie dus acas? pentru a ie?i din mijlocul tr?d?torilor s?i, pe care i-a sim?it, dovad? fiind ?i spusele Elenei Ceau?escu la telefon, lui Nicu Ceau?escu, care se afla la Sibiu, la ora 11.00, când ea a folosit expresia „tr?dare de jos pân? sus". Este sigur c? Ceau?escu a fost mult manipulat de c?tre cei care-l înconjurau, mul?i dintre ei a?teptând momentul înl?tur?rii sale, pentru a trece în tab?ra celor care erau preg?ti?i s? preia conducerea ??rii. Dup? cca. o or? de la primul comunicat privitor la moartea lui Milea, s-a produs o schimbare de imagine a conspiratorilor asupra situa?iei ?i a fost dat un al doilea comunicat, în care Milea nu a mai fost prezentat ca tr?d?tor. Este probabil c? ?i jocul comunicatelor era în cea mai mare parte sub controlul puci?tilor. Transmisionistul grupei operative din C.C. al P.C.R. era maiorul Marius Tufan, om devotat generalului St?nculescu ?i viceamiralului Dinu.

R?nirea lui Milea ?i ie?irea lui de la comanda Armatei, nu a schimbat îns? ?i comandantul suprem, astfel c? ordinele acestuia ar fi trebuit s? ajung? la trupe ?i s? fie executate, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Ralierea generalului St?nculescu la complotul str?in, care a declan?at revolta popular? ?i a orientat evenimentele înspre o lovitur? de stat, a condus la tr?darea de c?tre acest conduc?tor al Armatei a legisla?iei în vigoare, a conduc?torilor ??rii, înc? recunoscu?i de întreaga lume ?i a jur?mântului depus. R?nirea lui Milea, anun?at? drept moarte prin sinucidere, a f?cut posibil? trecerea întregii Armate de partea conspira?iei ?i preluarea controlului ei de c?tre Victor St?nculescu, cel mai important dintre puci?ti. Fa?? de comunicatele ?i declara?iile ulterioare, care au afirmat c? Milea s-a sinucis, au avut o alt? pozi?ie Ion Iliescu, generalul Militaru ?i generalului Gu??, care au declarat public, în 22 decembrie, faptul c? ministrul Milea a fost omorât. Pentru primii doi, afirma?ia apare ca surprinz?toare, fiind, probabil, rodul faptului c? puci?tii ?i conspiratorii înc? nu se în?eleseser? asupra liniei care trebuia adoptat?, privitor la moartea lui Milea. Moartea lui Milea ?i excluderea de la conducerea Armatei a urma?ului s?u de drept, generalul ?tefan Gu??, a permis preluarea conducerii Armatei de c?tre Victor Athanasie St?nculescu, care a dispus întoarcerea tuturor unit??ilor militare în caz?rmi ?i oprirea reprim?rii revoltei populare. Astfel, s-a deschis drumul c?tre lovitura de stat. Aici trebuie c?utat? cauza mor?ii lui Milea. Chiar ?i faptul c? cei care-l înconjurau pe Ceau?escu nu i-au spus acestuia c? Milea tr?ia, este o prob? a faptului c? î?i tr?dau conduc?torul ?i contribuiau cu to?ii la reu?ita ac?iunii de înl?turare a lui Nicolae Ceau?escu, prin ac?iune sau prin neimplicare.
- Va urma -
------------------------------------------------
[1] Din atitudinea generalului Marin Pancea, s-a degajat pozi?ia v?dit anti-Securitate, justificat? dac? avem în vedere c? el s-a aflat sub permanent? urm?rire informativ? a Securit??ii, datorit? informa?iilor ?i suspiciunilor legate de calitatea sa de agent al serviciilor sovietice de spionaj, inclusiv dup? ce au existat probe privind o tr?dare a sa, comis? într-un hotel din Belgrad, în favoarea Uniunii Sovietice. La procesul C.P.Ex., Emil Bobu, preocupat s? nu fie condamnat la moarte, cum se anticipa la începutul anului 1990, sau la o deten?ie lung?, aflat sub o mare presiune exercitat? de magistra?ii militari, preocupa?i s? cosmetizeze imaginea deteriorat? a Armatei, a declarat c? Ceau?escu ar fi ordonat asasinarea lui Milea, ceea ce nu au sus?inut nici m?car autorii loviturii de stat. footer