Revista Art-emis
Decembrie 1989, la Bucure?ti (4) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Duminică, 10 Februarie 2013 22:40
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din decembrie 1989, la Bucure?ti ?i asasinarea generalului Vasile Milea (4)

Comisia senatorial? de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, pe baza m?rturiilor unor participan?i la ?edin?a din 22 decembrie, ora 8.00 (a durat 20-30 de minute), a re?inut c? Milea a ie?it mai repede din ?edin??, impulsionat de Ceau?escu s? continue represiunea cu noi mobiliz?ri de blindate. Raportul Comisiei senatoriale cuprinde declara?iile conspiratorilor, practic, în cea mai mare parte, false. El a ie?it din ?edin??, dar aducerea tancurilor în centru era deja ordonat? ?i în parte executat?. Dispozitivului circular era în curs de finalizare. S-a afirmat c? Ceau?escu l-ar fi acuzat de „tr?dare", nemul?umit c? Milea nu ar fi vrut ca Armata s? trag? în mul?ime. Lucrurile nu se leag? deloc. Presupusa nemul?umire a lui Ceau?escu nu se argumenteaz?. În cursul nop?ii, baricada de la Inter a fost c?lcat? cu tancurile, revolta?ii reprima?i, dup? focul executat în plan orizontal. Din ordinul lui Milea s-a tras în plin ?i s-a restabilit ordinea. În diminea?a de 22 decembrie, la 7 ?i 12 minute, pia?a era deja blocat? de tancuri. For?e impresionante se apropiau de Bucure?ti. Comandan?ii dispozitivelor, loiali lui Milea, aveau voin?a de a executa ordinele ?i le-au executat. Unii o f?cuser? cu mult zel ?i cu convingere, în ziua precedent?. Astfel, declara?iile participan?ilor la ?edin?a de la ora 8.00, la care au participat unii membri ai C.P.Ex. ?i ai Comandamentului unic, trebuie privite ?i ele cu circumspec?ie. Ele au fost f?cute imediat dup? evenimente în condi?ii de deten?ie, presiune ?i chiar pericol de moarte. Unii colegi ai lor din C.P.Ex. muriser? deja.

Unii dintre participan?ii la acea ?edin?? (Postelnicu, Dinc?, Vlad) au ajuns s? fie trimi?i în judecat? sub acuza?ia de complicitate la genocid. Cum s? nu mint?, când erau în pericol de moarte? Apoi, unii participan?i la evenimente, dac? nu cumva to?i (!), aveau fiecare câte ceva de ascuns, dup? cum am mai ar?tat. În aceste condi?ii de presiune, declara?iile lor, în mod firesc, s-au dorit a fi unele care s? nu le agraveze situa?ia ?i s? menajeze Armata, ceea ce se a?tepta de la ei. Dup? ianuarie 1990, unii dintre condamna?ii care se aflau în arest, în a?teptarea proceselor, fo?ti participan?i la evenimente, au dat declara?ii în sensul cosmetiz?rii imaginii Armatei, ceea ce li s-a ?i cerut. Ei erau convin?i c? astfel vor ob?ine pedepse mai u?oare. Justi?ia era, ca ?i ast?zi, o unealt? în mâna noii puteri. Multe adev?ruri nu s-au spus. În jurul lui Milea a fost cheia reu?itei loviturii de stat. Dup? evenimente, transmisioni?tii din Grupa operativ? organizat? la sediul C.C. pentru a-l deservi pe comandantul suprem ?i pe ministrul Milea, respectiv maiorul Tufan ?i maiorul Rafailescu, ca ?i c?pitanul de securitate din Direc?ia a V-a, V?t?m?nescu, aghiotant al lui Milea, în interviuri la TV, în pres? ?i la Comisia senatorial? de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989, au declarat c? Milea ar fi ie?it din ?edin?a cu Ceau?escu ?i ar fi venit la ei. Ei au afirmat c? Milea ar fi ordonat „s? nu se trag? în mul?ime, s? nu se r?spund? la provoc?ri, militarii s? r?mân? grupa?i lâng? tehnic?", iar Grupa operativ? ar fi transmis ordinul la unit??i, în cel mai scurt timp.[1] În acest fel, ace?ti ofi?eri puneau în seama lui Milea ordinele pe care, de fapt, le-a dat St?nculescu. Avem nu numai serioase îndoieli fa?? de autenticitatea acestor declara?ii ale unor oameni, dar ?i convingerea c? ace?ti ofi?eri au slujit complotul. Ei sunt ?i suspecta?i de împu?carea lui Milea ?i/sau complicitate la aceast? agresiune. Este cert c? exist? mai multe persoane care cunosc cu precizie cine este atentatorul care l-a r?nit prin împu?care pe Vasile Milea. ?tie ?i familia lui Milea. Nicoleta Milea s-a temut pentru via?a fiicelor ei. A sim?it amenin?area.

Declara?iile ofi?erilor din Grupa operativ? de la sediul C.C. al P.C.R. nu se potrivesc în nici un fel cu ordinele ferme de represiune, transmise de Milea la unit??i ?i consemnate în carnetele comandan?ilor de armate ?i cu felul în care erau deja organizate trupele pentru represiune, la ora 8.00. Toate cercet?rile conduc la concluzia ferm? c? Milea a dorit represiunea ?i a înf?ptuit-o pân? în clipa împu?c?rii. Este sigur c? transmisioni?tii din Grupa operativ? au avut un alt ordin de a transmite Armatei s? nu trag?, dup? ce Milea a fost r?nit, ordin dat de generalul St?nculescu, cel care a ac?ionat pentru contracararea m?surilor de reprimare a revoltei populare la Bucure?ti. Ordinul lui St?nculescu a fost retransmis ?i de c?tre al?i generali mai importan?i. De altfel, în închisoare, generalul St?nculescu a recunoscut c? în vara anului 1989, fiind în concediu la Lacul Balaton, a fost contactat de serviciile secrete sovietice ?i maghiare, care ac?ionau în comun ?i a promis c? va ac?iona pentru ca Armata României s?-?i dea concursul pentru înl?turarea lui Nicolae Ceau?escu.

Milea nu a murit imediat. El s-a mai zb?tut între via?? ?i moarte, ore întregi, pân? dup? amiaz?, la ora 14.00, când a fost transportat la Spitalul Elias, timp în care nu i s-a acordat ajutorul medical necesar.[2] Dup? ce s-a tras în Milea, a ie?it lumea pe coridor ?i unele persoane au venit în biroul unde a fost împu?cat.[3] Ce interes l-a men?inut pe Milea r?nit grav în sediul C.C. este întrebarea pe care orice cercet?tor trebuie s? ?i-o pun?. Exista cumva teama c? glon?ul îi va fi scos din corp ?i Milea, î?i va reveni ?i va spune c? a fost împu?cat? Cine l-a împu?cat poate nici nu putea aprecia dac? l-a omorât pe ministru sau doar l-a r?nit, dac? va muri pe loc, sau ulterior, întrucât a tras din spate ?i, desigur, a avut imediat preocuparea de a se ascunde ?i, posibil, a crezut c? l-a împu?cat mortal, constatând ulterior c? Milea nu moare. Dac? a fost o „lupt?" pentru imobilizarea generalului ?i simularea unei sinucideri, cum sus?ine Nicoleta Milea ?i nu avem nici un motiv s? nu o credem, fiind martorul cel mai credibil, atentatorii nu puteau trage mai mult de un glon?, pentru c? nu ar fi mai fost „sinucidere". Dând gre? primul foc, au fost nevoi?i s? îl lase a?a, a?teptându-i moartea, iar Milea s-a înc?p??ânat s? nu moar? ?i astfel a trebuit s? fie ucis dup? amiaz?, la Spitalul Elias, înainte ca medicii s? îl poat? salva.

Lui Ceau?escu i s-a spus c? Milea este mort, când el era doar r?nit. Acest lucru ne arat? dimensiunea mare a conspira?iei. To?i ascundeau adev?rul despre Milea de Ceau?escu: generali ?i ofi?eri din Armat?, G?rzi Patriotice, Securitate, lucr?tori de la Cancelaria C.C. al P.C.R. Ar fi vrut Ceau?escu s? vorbeasc? cu Milea? Este cert c? r?spunsul nu poate s? fie decât afirmativ. Ar fi aflat ?i el c? Milea a fost împu?cat ?i ar fi în?eles c? cei care l-au împu?cat nu doreau continuarea represiunii ?i stingerea demonstra?iilor. Dup? cum am ar?tat, Milea a fost trimis la spital foarte târziu, în jurul orei 14.00. Chiar r?nit fiind, dac? i se ameliora situa?ia, lucru posibil, el ar fi putut continua s? dea ordine de represiune. Cu el în via??, sau cu ?anse de a fi salvat, ordinele generalului St?nculescu de a întoarce din drum for?ele de represiune ?i de a introduce în caz?rmi unit??ile militare aflate în dispozitiv, nu se puteau da, decât cu riscul unei execu?ii sumare pentru înalt? tr?dare, iar comandan?ii unit??ilor ar fi în?eles imediat c? ceva nu este în regul? ?i exista posibilitatea pierderii controlului de c?tre puci?ti, ne?tiindu-se cum va reac?iona fiecare comandant militar în parte. În climatul de atunci, orice sl?biciune la vârful Armatei, cunoscut? la nivelurile de comand? operativ?, putea conduce la o pierdere a controlului asupra situa?iei.

Reconstituirea integral? a momentului împu?c?rii lui Milea este înc? incomplet f?cut? ?i mai exist? unele riscuri de strecurare a unor inexactit??i. Jurnalistul Ioan T. Laz?r, cuno?tin?? a familiei Milea, a f?cut investiga?ii în leg?tur? cu moartea generalului. În urma lor, a concluzionat ?i el c? fostul ministru a fost r?nit la piept prin împu?care, dar moartea a survenit în jurul orei 14.00, curând dup? ce a fost dus la Spitalul Elias, unde a fost strangulat. La transportul lui Milea la Elias a participat ?i maiorul M.Ap.N. (D.I.A.) Virgil Ha?ieganu, ofi?er înso?itor al generalului Ion Coman, care era disponibil, ?eful s?u fiind la Timi?oara. Dac? maiorul Ha?ieganu nu l-a strangulat pe Milea, avea îns? datoria s? îl apere ?i este ?i el r?spunz?tor de tot ceea ce s-a întâmplat în ma?ina salv?rii ?i la spital. De înso?it ar fi trebuit s?-l înso?easc? la spital ?i c?pitanul V?t?m?nescu, garda sa de corp, care trebuia s? fie al?turi de Milea ?i s?-l apere, cu pre?ul vie?ii, dar acesta ?i-a abandonat obiectivul.

Dup? împu?carea lui Milea, în camera 621, a fost adus un c?pitan armurier, care a consultat pistolul cu care s-a spus c? s-ar fi sinucis Milea, pistolul maiorului Tufan ?i a constatat c? avea glon? pe ?eav?. Deci, dup? ce „s-a sinucis", Milea a armat din nou!? La rug?mintea colonelului Pârc?l?bescu, care conserva corpurile delicte, a intrat în camer? ?i un c?pitan pe nume Dan D?nu? Doru. Întrebat cum de era acolo, acesta a r?spuns c? a venit pe la intrarea „B", ca s? conduc? la etajul IV un anume domn Iliescu. Printre corpurile delicte se aflau ?i trei carne?ele ?i un stilou, care i-au fost luate de colonelul Pârc?l?bescu din buzunar. Deci, cu toate c? Milea tr?ia, Pârc?l?bescu îl buzun?rea... Nu s-a clarificat nici cum a ajuns Milea de pe scaun pe canapea, iar pistolul cu care „s-a sinucis" a ajuns pe mijlocul mesei, cu un nou glonte pe ?eav?, departe de „sinuciga?". Cadavrul lui Milea a stat la spital într-o box? frigorific? pân? în 24 decembrie, când a fost transportat la Institutul de Medicin? Legal?. Acolo i s-a f?cut autopsia de c?tre medicul legist prof. univ. dr. Dan ?chiopu, dup? care cadavrul a fost transportat la Spitalul Militar Central ?i ?inut într-o box? frigorific?, pân? în 28 decembrie. Medicul legist Dan ?chiopu a constatat c? inima nu a fost str?puns? de glon?, fiind superficial atins? ?i c? Milea a fost ?trangulat cu un ?iret. ?chiopu a realizat imediat c? este vorba despre o crim?. ?chiopu a scris în certificatul de deces hemoragia intern?, ca ?i cauz? a mor?ii lui Milea, dar ?i faptul c? victima avea pe gât semne de violen??. Certificatul de deces nu a fost folosit de anchetatorii post-decembri?ti ai evenimentelor.

Doctorul ?chiopu a scos inima lui Milea ?i a conservat-o într-un borcan cu formol, ca prob? a faptului c? nu a fost str?puns? de glon?, deci ca prob? a consemn?rilor sale în Certificatul de deces, încredin?ând-o Sorinei Milea, una dintre fiicele generalului, iar aceasta i-a dat-o spre p?strare jurnalistului Ion T. Laz?r, care a ?inut-o dou? s?pt?mâni la el în cas?, sub un pat. Dup? dou? s?pt?mâni, cu ?tirea ?i la dorin?a Sorinei Milea, borcanul cu inima lui Milea a fost dus de Ioan T. Laz?r, împreun? cu ni?te prieteni ai s?i, la mormântul generalului din comuna Lere?ti ?i îngropat la picioarele crucii. Ulterior, borcanul s-a spart, în împrejur?ri necunoscute, probabil interesat, secretul neputând fi p?strat. Formolul s-a scurs, astfel c? la deshumarea cadavrului, ordonat? de procurorul Dan Voinea, inima era putrezit? ?i nu s-a mai putut examina foarte bine. Doctorul Dan ?chiopu a murit. La fel au murit ?i al?i doi cunosc?tori ai felului în care a fost asasinat generalul Milea, respectiv Dan Nicolici[4] ?i Viorel Sîmpetrean. Jurnalistul Ioan T. Laz?r sus?ine c? unuia i s-a administrat cultur? de viru?i, iar altuia radiu. Anterior mor?ii, lui Viorel Sîmpetrean i-a c?zut tot p?rul de pe corp, inclusiv genele ?i sprâncenele.
La înmormântarea lui Milea, generalul Ion Hortopan a ?inut un discurs în care a afirmat c? generalul Milea ar fi fost „...ucis de clica dictatorial? a lui Ceau?escu", dar v?duva Nicoleta Milea ?i fiicele ei în?eleseser? deja c? cei care l-au ucis erau sus?in?torii noii puteri care doreau înl?turarea lui Ceau?escu.

- Va urma -
--------------------------------------------------------
[1] Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 354-355.
[2] Într-o emisiune televizat? la postul B1 TV, în 23 martie 2004, generalul Victor Athanasie St?nculescu a recunoscut c?, prin neacordarea ajutorului medical imediat, strict necesar, Vasile Milea „a fost ajutat s? moar?". Generalul nu a explicat de ce nu a dat el ordin ca Milea s? fie dus imediat la spital ?i salvat, mai ales c? fusese desemnat provizoriu la comanda Armatei de c?tre Ceau?escu. St?nculescu nu a spus scopul pentru care Milea „a fost ajutat s? moar?". La întrebarea reporterului „de ce nu s-a împu?cat Milea cu propriul pistol?", generalul St?nculescu a dat un r?spuns greu acceptabil: „Milea nu avea pistol". Vezi ?i Cazul „Vasile Milea", îngropat de la început", în „Jurnalul Na?ional" din 26 martie 2004, din care se vede superficialitatea, incompeten?a, sau reaua credin??, cu care ?i-a f?cut datoria procurorul militar Vasile Pantea, cel care a întocmit dosarul de urm?rire penal? în cazul mor?ii generalului Milea. Publica?ia amintit?, a solicitat Parchetului General redeschiderea dosarului. Vezi ?i M. Tuc?, Cine este asasinul generalului Milea?, în „Jurnalul Na?ional", din 26 martie 2004. Doctorul care i-a f?cut autopsia a declarat c? inima fusese foarte superficial atins? de glon? ?i c? el ar fi putut s? fie salvat. Vezi „Am auzit moartea so?ului meu la telefon", în „Jurnalul Na?ional" din 26 martie 2004.
[3] Este posibil c? aceast? vânzoleal? din biroul lui Pârc?l?bescu, dup? împu?carea lui Milea, s?-i fi împiedicat pe atentatori s?-?i duc? la cap?t crima, într-un fel sau altul.
[4] Locotenent-colonelul Dan Nicolici a fost ?eful Centrului de Informatic? ?i Documentare al Securit??ii. Între 16 ?i 21 decembrie a fost în misiune la Timi?oara, unde a alc?tuit fi?ele celor aresta?i, unii dintre ei agen?i str?ini, sau români proveni?i din lag?rele din Ungaria, ca ?i fi?ele unora dintre deceda?i. Ioan T. Laz?r nu precizeaz? dac? este vorba despre acest Dan Nicolici, sau despre un alt Nicolici. footer