Revista Art-emis
Decembrie 1989, la Bucure?ti (3) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Duminică, 03 Februarie 2013 20:55
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din decembrie 1989, la Bucure?ti ?i asasinarea generalului Vasile Milea (3)

Generalul Milea nu avea remu?c?ri pentru ceea ce se īntāmplase īn 16-20 decembrie, la Timi?oara ?i nici īn 21 spre 22 decembrie, la Bucure?ti. Armata ac?ionase cu temei legal, avānd īn vedere c? avea loc o interven?ie str?in? īn Romānia, pe de o parte, iar pe de alt? parte, cum am mai ar?tat, prerogativele sale erau limitate, deci el nu putea fi acuzat de Ceau?escu de faptul c? nu ar fi ac?ionat mai mult decāt prevederile legale īn vigoare. Cānd facem aceast? afirma?ie, avem īn vedere ?i Ordinul 0048 din 13 octombrie 1988, care preciza c? Armata se alarma pentru lupt?, cu efectivele pentru timp de pace, īn situa?iile de agresiuni externe, a necesit??ii de ap?rare a cuceririlor revolu?ionare ale poporului ?i de pericol pentru integritatea teritorial? a ??rii. Īn decembrie 1989, toate cele trei condi?ii au fost īndeplinite.[1] Nu avea motive s? se team? pentru ceea ce se īntāmplase īn zilele trecute, iar dac? era īngrijorat, era īngrijorat de modul īn care va gestiona īn continuare uria?a criz?. El era nervos, preocupat, dar nu deprimat. Era un om dur ?i cu mare voin??. Nu se clintea u?or. Avea acea r?d?cin? solid? de ??ran romān cu gen? tare.

Dup? ce a discutat cu Nicolae Ceau?escu, la ora 8.00, a avut loc o alt? discu?ie, pe coridorul de la etajul VI, īn apropierea biroului ?efului G?rzilor Patriotice pe ?ar?, cu colonelul Pārc?l?bescu, participant la complotul anticeau?ist. Milea anun?ase c? va coborī īn pia??, la trupe, unde avea ?i blindatul īn care se g?seau leg?turile de transmisiuni cu toate unit??ile din ?ar?, inclusiv cu cele care se puseser? īn mi?care pentru a veni la Bucure?ti s? reprime complet revolta popular?. Acolo, īn tanc, devenea inexpugnabil pentru cei care a?teptau momentul s?-l r?stoarne pe Ceau?escu. A urcat la etajul VI ?i a intrat īn biroul ?efului G?rzilor Patriotice, camera 621, s? vorbeasc? la telefon cu so?ia ?i cu fiica sa, care se retr?seser? īntr-o vil? a Armatei din Predeal, vil? unde se afla ?i so?ia generalului ?tefan Gu??.[2] Era aprox. ora 8.30.[3] A fost īmpu?cat. Glon?ul a trecut ?i prin sp?tarul scaunului pe care era a?ezat, cu spatele la u??. Exist? persoane care l-au īnvinuit pe ofi?erul Mircea Tufan c? l-ar fi īmpu?cat pe Milea.[4] Al?ii afirm? c? Pārc?l?bescu personal l-ar fi īmpu?cat pe general.[5] Martorii r?nirii lui Milea, īn general, pu?in credibili, au declarat c? garda de corp Ioan V?t?m?nescu, ofi?er la Direc?ia a V-a a Securit??ii, care trebuia s?-i protejeze via?a, ar fi fost trimis de Milea la lift, pentru a preg?ti coborārea ministrului la trupe. Nimeni nu i-a cerut socoteal? pentru c? nu l-a ap?rat, nici cānd Milea a fost r?nit de glon? ?i nici la spital, cānd a fost omorāt prin strangulare.

Conform regulamentului, īn asemenea situa?ii, garda de corp avea obliga?ii statuate cu limpezime. El trebuia s?-i apere via?a cu orice pre?. Este cert c? Milea a fost īmpu?cat cu pistolul lui Mircea Tufan, care afirm? c? ministrul i l-ar fi cerut, la ie?irea din biroul lui Ceau?escu. Tufan i-ar fi dat pistolul, spune ?i Victor St?nculescu, iar apoi s-a ?inut scai de ministru pentru a-?i recupera arma ?i a?a s-a ajuns ca Tufan s? fie prin preajma lui Milea cānd acesta a fost r?nit.[6] Se pare īns? c? Vasile Milea avea centura sa cu diagonal? ?i pistolul pe care īl purtase īntreaga zi ?i noapte anterioare, ?inuta obligatorie īn timpul st?rii de necesitate. Dac? totu?i ar fi avut nevoie de arm? ?i n-ar fi avut-o asupra sa, o avea precis īn biroul generalului Ion Coman, aflat īn apropiere, unde Milea st?tuse ultimele 2-3 ore din noaptea de 21 spre 22 decembrie. ?i-l putea lua, sau putea ordona s?-i fie adus. Dac? ar fi cerut o arm?, era firesc s? o cear? aghiotantului s?u, Ioan V?t?m?nescu, nu transmisionistului Tufan. Īn lumea ofi?erilor nu se īmprumut? pistoalele, armele, īn general. Fiecare are arma lui ?i r?spunde de ea. Milea nu era omul care s? īncalce la vedere ni?te reguli consacrate īn armat?.

Este cert c?, dup? evenimente, asupra militarilor din grupa operativ? de la C.C. s-a exercitat o mare presiune ?i ei au sus?inut mereu linia oficial? privitoare la aceste evenimente, īn cadrul c?rora au ac?ionat, linie care s-a n?ruit, c?r?mid? cu c?r?mid?, de la an la an. Personal, am īntālnit afirma?ii ilogice, atipice ?i īn neconcordan?? cu ansamblul evenimentelor ?i cu conduita general? a personajelor implicate, atāt la comandan?ii M.Ap.N., cāt ?i la importan?i generali din Securitate. Exist? ?i al?i martori care spun c? Milea a avut tot timpul asupra sa propriul pistol, īn zilele de 21 ?i 22 decembrie. Acest lucru este logic, dac? avem īn vedere c? Armata era sub indicativul „Radu cel Frumos", care īnsemna, de fapt, alarm? de lupt?, respectiv stare de r?zboi. De altfel, dup? cum am ar?tat deja, īn cursul nop?ii, Milea a purtat asupra sa, la brāu, la vedere, pistolul, ?inānd chiar tocul deschis. Nu exist? nici un argument care s? justifice o eventual? ?inut? incomplet? a generalului īn orele imediat urm?toare, mai ales c? ?inuta era obligatorie, iar Milea se vroia tot timpul a fi un exemplu ?i a fost un exemplu. El urma s? colinde Bucure?tiul, īn punctele sale fierbin?i, iar generalul avea armata īn sānge. Dac? s-ar fi īmpu?cat, de ce s-ar fi īmpu?cat cu pistolul lui Tufan? Nu era interesat s? arunce suspiciuni asupra acelui ofi?er. Sinuciga?ii se scuz? pentru gesturile lor ?i nu vor s? fac? r?u altora. Apoi, de ce s-ar fi īmpu?cat īn zona inimii, riscānd s? dea gre?, cānd putea s? se īmpu?te īn cap, sau īn gur?, cum fac sinuciga?ii? Sunt īntreb?ri care s-au pus īn mod repetat īn anii care au urmat loviturii de stat.[7]

Nicoleta Milea, poate cel mai credibil martor, īntre timp decedat?, a afirmat c? īn timp ce era īn leg?tur? telefonic? cu so?ul ei, a auzit īn receptor zgomotele unei lupte care s-a dus īn cabinetul din care a primit telefonul. Zgomotele au fost apoi urmate de un foc de arm? ?i, apoi a intervenit la telefon o voce str?in? care a lini?tit-o ?i i-a spus c? zgomotele ?i focul de arm? sunt din strad?. Este cert c? exist? martori ai acelor evenimente ?i to?i cei afla?i īn sediul C.C., cu deosebire la etajul VI, au ascuns adev?rul, majoritatea īncercānd s? deruteze anchetatorii ?i opinia public?, ceea ce ne face s? constat?m o larg? complicitate la ascunderea adev?rului despre moartea lui Milea. Armata, Securitatea, for?ele speciale ?i activi?tii de partid, deopotriv?, au dorit s? ascund? adev?rul despre momentul-cheie al evenimentelor din decembrie 1989, din sediul C.C. al P.C.R.
- Va urma -
---------------------------------------------------------------------------
[1] Dup? 1990, s-a invocat de c?tre unii juri?ti ?i cercet?tori faptul c? ilegalitatea ac?iunilor represive s-ar fi datorat ?i faptului c? starea de necesitate nu a fost publicat? īn Monitorul Oficial, ea fiind anun?at? doar prin mass-media. Īn acele momente, acest detaliu nu putea s? īngrijoreze pe nimeni.
[2] Cei doi capi ai Armatei au īnc?lcat ordinul lui Ceau?escu, care a interzis ca familiile īnal?ilor demnitari s? p?r?seasc? Bucure?tiul ?i s? se pun? la ad?post.
[3] Este ora declarat? de Nicoleta Milea, v?duva ministrului, īn primii ani dup? r?zboi. Īn anul 2004, la Bruxelles, ea a declarat c? ī?i aduce aminte c? era īnainte de ora 9.00. Vezi „Am auzit moartea so?ului meu la telefon", īn „Jurnalul Na?ional" din 26 martie 2004. Anterior, cu alt prilej a precizat chiar c? ora ar fi fost īn jur de 8.35.
[4] Abia dup? 10 ani de la evenimente, a īnceput s? se vorbeasc? mai mult despre acest moment extrem de important al loviturii de stat. Generalul Marin Pancea, care dup? evenimentele din decembrie a devenit ?eful Direc?iei de Informa?ii a Armatei, iar apoi ?eful Serviciului de Informa?ii Externe al Romāniei, a recunoscut public, īn 24 decembrie 1999, la Televiziunea TELE 7 ABC, faptul c? Vasile Milea a fost asasinat. Īn aceea?i emisiune televizat?, generalul Marin Pancea a dezv?luit c? Vasile Milea a avut informa?ii despre existen?a grupului de civili ?i militari condus de Iliescu, care doreau s? r?stoarne regimul ceau?ist. Generalul Pancea afirma c? el a declan?at cercet?ri legate de asasinarea generalului Milea, imediat, īn decembrie 1989, dar a trebuit s? stopeze investiga?ia, dup? doar cāteva zile, īntrucāt din aceast? cauz? generalul St?nculescu l-a destituit din func?ia de ?ef al contra-informa?iilor militare. De asemenea, tot la timpul respectiv, generalul procuror Dan Voinea, ?eful Parchetelor Militare din Romānia, a declarat c? exist? indiciile asasin?rii sale ?i c? se va mai face o exhumare, īn vederea unei reautopsieri a cadavrului. Supus unor presiuni, procurorul militar ?ef Dan Voinea a tot efectuat cercet?ri, pe care nu le-a finalizat ?i nu le-a concluzionat, adunānd stele pe um?r, de la Ion Iliescu, pentru a mu?amaliza faptele ?i de la Emil Constantinescu, pentru a le scoate la lumin?.
[5] Unul dintre cei care au sus?inut acest lucru este fostul fotbalist Cornel Dinu, participant la evenimentele din 22 decembrie ?i secretar de stat īn primul guvern F.S.N.
[6] Victor St?nculescu, Pe 22 decembrie 1989, la ora 13,00, ?ara era deja sub control, īn „Historia", mai 2004, p. 24.
[7] Generalul Victor Athanasie St?nculescu, cel care ?i-a pus piciorul īn ghips pentru a evita primirea unor misiuni īn afara punctului de comand? de la C.C. al P.C.R., care s?-l īmpiedice s?-?i pun? planurile īn aplicare, a sugerat c? ?i generalul Vasile Milea ar fi vrut s? ias? din evenimente, īmpu?cāndu-se īn piept, dar f?r? a dori s? moar?. Analizānd īntregul complex de evenimente ?i luānd īn considerare personalitatea fostului ministru al Ap?r?rii, nu īmp?rt??im aceast? variant?. Lipsa de credibilitate a lui St?nculescu este ?i ea un contra-argument. Vezi ?i Ion Cristoiu, Lovitura de stat militar? a generalului Victor St?nculescu ?i Victor St?nculescu, Pe 22 decembrie 1989, la ora 13,00, ?ara era deja sub control, ambele articole īn „Historia", mai 2004, p. 6-34. footer