Revista Art-emis
Decembrie 1989 la Bucure?ti (2) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
MarĹŁi, 29 Ianuarie 2013 03:08
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din decembrie 1989, la Bucure?ti ?i asasinarea generalului Vasile Milea (2)

La Timi?oara reprimarea revoltei populare a fost mai mult mimat?. Ca urmare, Ceau?escu i-a admonestat ?i i-a amenin?at pe ?efii for?elor de ordine public?, mini?trii Vasile Milea ?i Iulian Vlad. Dup? evenimente, stenogramele ?edin?elor Comitetului Politic Executiv au fost falsificate pentru a se ascunde unele adev?ruri, dovad? a moralit??ii noii conduceri a României, în frunte cu Ion Iliescu. Astfel, este destul de greu de reconstituit cu maxim? precizie dimensiunea amenin??rii proferate de Ceau?escu la adresa generalilor Milea ?i Vlad. Cert este c?, în momentul în care a izbucnit revolta popular? la Bucure?ti, declan?at? ini?ial de grupuri de tineri veni?i cu trenul de la Timi?oara în noaptea de 20 spre 21 decembrie 1989, generalul Milea a fost foarte hot?rât s? reprime revolta popular?, în for??, f?r? mil?. Decizia lui Milea a fost luat? în condi?iile în care el a v?zut cu claritate c? Ministerul de Interne nu se implica în reprimare decât într-o m?sur? minim?, f?când mai mult „joc de picioare". Structurile din Interne, din subordinea generalului Iulian Vlad nu aveau inten?ia s? ac?ioneze împotriva demonstran?ilor, ci se aflau într-o expectativ? premerg?toare momentului abandon?rii lui Ceau?escu, inten?ionând s?-l lase s? calce în gol.

În 21 decembrie, dup? diversiunea româno-str?in? de spargere a mitingului conduc?torului ??rii, ca urmare a ordinelor date de ministrul Ap?r?rii, Armata a trecut la reprimare în for?? a demonstran?ilor, punctul culminant fiind momentele în care a executat foc în plan orizontal, în mod deosebit în zona Intercontinental - Bati?tei - Sala Ion Dales.[1] În 21 decembrie, dup? constituirea baricadei de la Hotelul Intercontinental, blocarea circula?iei pe B-dul Magheru ?i re?inerea în arest a unor diploma?i francezi, purt?tori de arme, ridica?i din rândul demonstran?ilor, Milea a înt?rit ordinul dat anterior de alarm? de lupt?. La ora 16.15, din ordinul lui Milea, comandantul Coman¬damentului Infanteriei ?i Tancu¬rilor, general-colonelul Ion Hortopan, a ordonat maiorului Dorel Am?riuc?i s? mai cheme din cazarm?, la Hotelul Intercontinental, înc? 100 militari, folosind 8 autocamioane de la Autobaza M.Ap.N. care, împreun? cu cele 10 TAB-uri ale UM 01305 Bucure?ti, s? p?trund? spre Pia?a Palatului. În jurul orei 17.30 s-a ac?ionat pentru prima oar? împotriva baricadei ?i s-a intrat cu T.A.B.-urile în manifestan?i f?cându-se victime în fa?a S?lii Ion Dales. Represiunea din centrul Capitalei a durat pân? dup? miezul nop?ii. Conduc?torul T.A.B.-urilor care au str?puns baricada de la Hotelul „Intercontinental", maiorul Gheorghe Carp, a fost felicitat de generalul Hortopan pentru curajul manifestat. Ulterior evenimentelor, va urca imediat în func?ii ?i grade, ajungând general ?i comandant al unor importante structuri.[2] Trebuie s? remarc?m, ca pe o concluzie indubitabil?, c?, dup? decembrie 1989, în întregul celor peste dou? decenii care au trecut, militarii de toate armele, care au participat activ la represiunea împotriva revoltei populare, devenind astfel vulnerabili din punct de vedere al perspectivei promovat? de noul regim politic anticeau?ist, nu au fost sanc?iona?i sau retrograda?i, ci, din contr?, promova?i pân? în cele mai înalte demnit??i în stat, în fruntea Armatei, Poli?iei ?i Serviciilor de Informa?ii. Aceste persoane, extrem de vulnerabile, pentru c? faptele lor puteau sta oricând la baza unor rechizitorii de trimitere în judecat? pentru „crime împotriva poporului", au fost mereu promovate ?i au sus?inut necondi?ionat regimul politic aflat la putere ?i au acceptat f?r? crâcnire toate m?surile politice, adeseori discutabile, uneori chiar ilegale ?i imorale, iar alteori chiar antina?ionale, care s-au luat de c?tre factorii politici interni ?i externi. Unii dintre ei au pendulat, f?când adev?rate piruete, între a sluji în folosul conducerii pro-sovietice din primii ani post-ceau?i?ti ?i a sluji conducerea devenit? pro-occidental?, dup? anii 1997-1998.

În 21 decembrie 1989, la ora 18.00, din ordinul comandantului suprem, toate structurile militare, informative ?i de trupe speciale au fost puse în subordinea generalului Vasile Milea, omul decis s? reprime revolta popular?. Ca urmare, ?ansele de reu?it? a loviturii de stat s-au redus mult în seara de 21 decembrie ?i în noaptea de 21 spre 22 decembrie.

În seara ?i la începutul nop?ii de 21 spre 22 decembrie, Vasile Milea a str?b?tut str?zile ora?ului Bucure?ti, în toate punctele fierbin?i. Toate unit??ile din Bucure?ti l-au v?zut atunci pe generalul Milea pentru ultima oar?. Era îmbr?cat cu o manta de ploaie, pe centur? avea pistolul, cu tocul deschis, iar pe um?r purta masca împotriva gazelor. Milea s-a implicat activ în reprimare, fiind foarte ferm ?i dând ordine clare în acest sens, cu toate c? era nemul?umit de gradul de implicare al celorlalte for?e (Mili?ie, Trupe de Securitate-Mili?ie, Pompieri, Securitate ?i G?rzile Patriotice), iar Ceau?escu î?i îndrepta toate a?tept?rile c?tre el. Aceast? nemul?umire a lui Milea, manifestat? în 21 decembrie ?i în 22 decembrie diminea?a, a fost interpretat? inten?ionat eronat de c?tre organizatorii loviturii de stat, care au dorit s? acrediteze ideea c? Milea ar fi fost nemul?umit c? i se cere lui s? trag? în popor ?i el nu ar fi vrut. El a transmis c?tre trupe ordinul de reprimare în for?? a manifestan?ilor, insistând pe zona dintre Intercontinental ?i Sala Dales, unde se concentrase cea mai mare rezisten?? a grupurilor radicale de demonstran?i ?i unde acestea fuseser? sprijinite ?i încurajate de diploma?i ?i al?i agen?i occidentali ?i unde ac?ionaser? ?i agen?i acoperi?i sovietici. Str?inii împu?cau din buzunar, incitând astfel popula?ia. Puci?tii ?i „emana?ii" care au preluat conducerea României în dup?-amiaza de 22 decembrie, au ascuns mereu faptul c? Milea a fost decis s? reprime revolta popular?, ac?ionând energic în aceast? direc?ie. În acest fel, puci?tii au ocolit ?i acest adev?r, în sensul c? Milea era omul de care se împiedicau cei care doreau r?sturnarea lui Ceau?escu. Grupul puci?tilor din Armat?, în primul rând Victor St?nculescu, ?tefan Dinu, Iosif Rus, Gheorghe Pârc?l?bescu, Gheorghe Eftimescu ?i al?ii, din alte structuri, nu au putut ac?iona decisiv în direc?ia înl?tur?rii lui Ceau?escu decât dup? r?nirea ?i apoi dup? moartea lui Milea.

Modul în care Vasile Milea s-a implicat în reprimarea revoltei populare reiese ?i din registrul de note, înscris denumit Documentarul-Comandantului, al generalului maior Gheorghe Voinea, comandantul Armatei I-a, care consemneaz? unele dintre ordinele ferme de reprimire primite de la ministrul Milea, pân? în preajma împu?c?rii sale.[3] Asemenea registre aveau to?i comandan?ii importan?i din Armat?, care primeau ordine de la nivelul de comand? de vârf. Reprimarea manifestan?ilor a început dup? l?sarea întunericului, intensificându-se dup? ora 20.30. În cursul nop?ii dintre 21 ?i 22 decembrie, din ordinul generalului Milea, trupele M.Ap.N. s-au implicat puternic în reprimarea demonstran?ilor de pe str?zi. Baricada de la Intercontinental a fost distrus? cu tancurile, opera?iunea final? desf??urându-se între orele 0.12 ?i 0.30, iar militarii au executat foc în plan orizontal. Au murit 48 de oameni ?i au fost r?ni?i alte câteva sute. Ace?tia au fost cei care s-au prezentat la spitale ?i, dup? evenimente, la asocia?iile de revolu?ionari pentru a-?i ob?ine drepturile materiale. Între mor?i s-au aflat ?i 3 str?ini neidentifica?i, ca ?i unii str?ini identifica?i. Milea a ordonat aducerea ?i implicarea în represiune a cadrelor ?i elevilor Academiei Militare. Cele aproape 800 de cadre angajate din Academia Militar? au jucat un rol important în reprimare. Elevii-ofi?eri ai Academiei Militare au ac?ionat ?i ei cu entuziasmul tipic tinerilor militari afla?i la prima cea mai important? misiune de lupt? a lor. Ace?ti militari au ac?ionat în conformitate cu ordinele ?i regulamentele în vigoare în acel timp. Înspre diminea??, în Pia?a Universit??ii ?i pe Bulevardul Magheru, ma?inile de la salubritate au sp?lat sângele, timp în care, din ordin de la Comitetul Municipal Bucure?ti al P.C.R., s-au stins luminile în toat? zona central? a ora?ului. În plus, Milea a ordonat aducerea unor trupe din ?ar? ?i implicarea lor în represiune. Practic, Milea ac?iona încurcând toate proiectele organizatorilor loviturii de stat, ac?iune care a ajuns în mare pericol. Dup? orele 0.30, pân? c?tre orele 2.30, demonstran?ii au fost împr??tia?i de for?ele de ordine, în cea mai mare parte ?i unii dintre generali s-au întors în sediul C.C. al P.C.R. Persoanele care au fost re?inute de c?tre for?ele de ordine au fost duse în puncte de „colectare" (în fa?a Hotelului „Negoiul", a Ministerului Comer?ului Exterior, în sta?ia de troleibuze din Pia?a Universit??ii), de unde erau îmbarcate în dube ?i duse la Jilava. Represiunea nu s-a f?cut complet. În zona Hotelului Intercontinental a r?mas activ nucleul de for?? al demonstran?ilor, dar împ?r?it în grupuri mici de 5-6 oameni, ad?posti?i în zon?. În jurul orei 3.00, Milea a declarat c? „...mâine o s-o lu?m de la cap?t".[4]

În jurul orelor 3.30, a avut loc o nou? discu?ie între Nicolae Ceau?escu ?i Vasile Milea. Pre?edintele i-a cerut lui Milea s? ia noi m?suri de ordine public? prin implicarea ?i a altor unit??i militare din provincie. Imediat dup? aceast? discu?ie, Vasile Milea a vorbit minute în ?ir cu generalul Iulian Vlad, care a declarat c? Milea era nemul?umit de nevoia de implicare atât de mare a Armatei în ac?iunile de restabilire a ordinii publice. Dup? înc? o discu?ie, la etajul VI, cu colonelul Pârc?l?bescu, Vasile Milea s-a retras în biroul generalului Ion Coman. A continuat ?i din acel birou, care avea ?i un dormitor al?turat, s? vorbeasc? la telefon ?i s? dea ordine. La orele 5.30, Vasile Milea a dat ordinul de regrupare a for?elor de represiune, pentru 2-3 ore de odihn? a militarilor care au ac?ionat în cursul zilei anterioare ?i a nop?ii în curs ?i, de asemenea, pentru organizarea ac?iunilor din ziua urm?toare. Milea a mai ordonat deplasarea la Bucure?ti a UM 015057, UM 01091 ?i UM 01069 Mihai Bravu, UM 01303 Târgovi?te ?i UM 01088 Slobozia. În 22 decembrie, în jurul orei 6.30, Milea era din nou în activitate, ca ?i Ceau?escu. Milea a ordonat Regimentului I Mecanizat, format din tancuri ?i trupe de infanterie s? se îndrepte spre Uzina „Turbomecanica", unde se adunase o mul?ime agitat?, cu inten?ia de a-i împr??tia, a-i descuraja ?i a-i reprima.

La ora 7.00, Milea a dispus for?elor care au ac?ionat la represiunea din cursul serii ?i nop?ii anterioare s? ias? din caz?rmi ?i s?-?i reia dispozitivele stabilite ini?ial. A ordonat introducerea în manevr? ?i a Regimentului de Gard? ?i a personalului militar al unei unit??i de rachete, personal selec?ionat ?i devotat. Ministrul ac?iona în for??, evident pentru a reprima definitiv revolta popular?. Imediat dup? ora 7.00, c?pitanul Ionel Marin a blocat din nou Pia?a Palatului cu tancuri. Tot pân? la ora 8.00 diminea?a, Milea a mai chemat în Bucure?ti 21 de tancuri de la Târgovi?te. În jurul orei 8.00, generalul Milea a fost din nou chemat la Ceau?escu, pentru o scurt? ?edin??, împreun? cu componen?ii Comandamentului unic pe care l-a format pe 21 decembrie la ora 18.00. Toate speran?ele celor pu?ini care mai doreau men?inerea regimului Ceau?escu erau în ministrul Ap?r?rii. El era singurul care avea autoritate în fa?a comandan?ilor de armate, care îi erau loiali. Doar unii ?efi de arme ?i al?i ?efi din M.Ap.N. conspirau. Milea a fost abordat de Ceau?e?ti, care i-au cerut, în termeni categorici, s? reprime revolta popular?, prin folosirea tancurilor, dup? modelul din China, din 4 iunie 1989. Din unele declara?ii, care nu se înscriu în logica derul?rii evenimentelor, dup? o discu?ie, inclusiv în contradictoriu, în ciuda faptului c? Armata deja reprimase în mare parte demonstran?ii, în cursul nop?ii, Ceau?escu, nemul?umit c? finalizarea reprim?rii întârzie, l-ar fi acuzat pe Milea de tr?dare[5]. Avem unele îndoieli în leg?tur? cu posibila formulare a unei asemenea acuza?ii. Dup? arestarea ?i împu?carea lui Nicolae Ceau?escu, puci?tii ?i conspiratorii au denaturat multe dintre realit??i, inclusiv legat de moartea lui Milea, au modificat stenograme ?i au prezentat evenimentele în conformitate cu tezele revolu?iei spontane ?i ale Armatei imaculate, cea care, într-un mod eroic, a refuzat s? trag? în popor etc.
- Va urma -
---------------------------------------------------------------------------
[1] Generalul Marin Neagoe, înlocuitor la comanda Direc?iei a V-a a Securit??ii, a declarat c? în acea zon?, în noaptea de 21-22 decembrie, la comanda „foc", tr?geau câte 50 de pistoale mitralier? în acela?i timp.
[2] Pre?edintele Asocia?iei „Baricada Inter-1989", Ion Iofciu a sesizat, în decembrie 2009, faptul c?, nici pân? în prezent, dup? 23 de ani de la m?celul de la Intercontinental, din ziua de 21 decembrie 1989, care a f?cut zeci de mor?i ?i sute de r?ni?i, nu exist? nici un dosar sau vreo anchet? a Parchetului care s? stabileasc? vinov??ia autorilor ?i s?-i trag? lor la r?spundere. Pe internet, Iofciu a dat urm?torul bilan?: deceda?i: 50 (3 neidentifica?i) a. prin împu?care: 39 (24 în cap) 28 muncitori, 6 intelectuali, 4 elevi, 1 militar în concediu; b. alte cauze: 11 II. R?ni?i: 598 a. prin împu?care: 412 III. Re?inu?i: 810. Conform declara?iilor M.Ap.N., ob?inute de Asocia?ia „Baricada Inter-1989", la în zona Hotel Intercontinental - Sala „Ioan Dalles", s-au tras cca. 10.500 de gloan?e. La ora 17.30, Comandamentul Avia?iei Militare a efectuat un zbor cu 2 elicoptere de recunoa?tere deasupra Bucure?tilor pentru a vedea mi?c?rile manifestan?ilor. De la Comandamentul Trupelor de Transmisiuni au fost trimi?i 4 ofi?eri, iar de la M.St.M. o grup? de transmisioni?ti. Dou? companii cuprinzând cca. 300 de militari ?i 10 TAB-uri se aflau sub conducerea maiorului Amariuc?i, iar dou? TAB-uri se aflau lâng? Teatrul Na?ional. Fo?tii lupt?tori de la baricad? cred în mod gre?it c? acestea ar fi fost ale Ministerului de Interne, dar acest minister nu avea astfel de mijloace de lupt?. La ora 17.00, generalul Milea a inspectat subunit??ile de g?rzi patriotice aflate la Intercontinental. În spatele TAB-urilor, maiorul Valentin Ro?ca a comandat o companie de 5 tancuri, care ulterior au fost foarte active. Dispozitivul militar a fost condus personal de generalul Vasile Milea ?i a avut în componen??: 800 de ofi?eri de la Academia Militar?, 150 militari ai UM 01908, 80 de scutieri de la FOI, 35 de cadre ?i 927 elevi de la ?coala de Mili?ie B?neasa, 150 de militari de la Regimentul de para?uti?ti Buz?u (cercetare –diversiune), 300 de oameni din g?rzile patriotice, numero?i activi?ti ai P.C.R. care aveau armament în dotare, ?i care au ac?ionat în zon?. Comparativ cu Timi?oara, unde au fost 84 de mor?i în perioada 16-20 decembrie, la Inter au fost 50 de mor?i ?i 598 r?ni?i într-o singur? zi.
[3] Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 4 (II) „Revolu?ia din decembrie 1989" – o tragedie româneasc?, Editura RAO International Publishing Company, Bucure?ti, 2005, pp. 319, 324 ?i 235-236. Comisia senatorial? de cercetare a evenimentelor din decembrie 1989 a conchis c? Securitatea a predat muni?ia intact?, în timp ce Armata a consumat zeci de mii de cartu?e cu ocazia reprim?rii manifesta?iilor din Bucure?ti.
[4] Alex Mihai Stoenescu, Istoria loviturilor de stat în România, vol. 4 (II) „Revolu?ia din decembrie 1989" – o tragedie româneasc?, Editura RAO International Publishing Company, Bucure?ti, 2005, pp. 326, 308 ?i 345.
[5] Vezi Alex Mihai Stoenescu, op. cit., p. 349-350. Autorul citat contest? aceast? or?, afirmând c? ora ar trebui s? fi fost cel pu?in 8.30. Din cauza acestui decalaj orar, eu cred c? se strecoar? mai multe erori care conduc la neclarit??i, atât în versiunea oficial? (Comisia senatorial? de investigare a evenimentelor din decembrie 1989), cât ?i în versiunea valorosului cercet?tor Alex Mihai Stoenescu. La ora 8.30 ?edin?a era terminat?, iar câteva minute mai târziu, Milea era împu?cat. Nu exist? nici un temei s? credem c? v?duva generalului Milea a avut vreun interes s? induc? opinia public? în eroare, afirmând c? la 8.32-8.35, pe timpul când erau în leg?tur? telefonic?, a auzit împu?c?tura care a curmat discu?ia, r?nindu-l pe so?ul ei. Interesele de a modifica ora împu?c?rii lui Milea trebuie c?utate în rândul militarilor din grupa operativ? ?i al ?efilor lor. footer