Revista Art-emis
Decembrie 1989, la Bucure?ti (1) PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Corvin Lupu   
Luni, 21 Ianuarie 2013 00:23
Prof. univ. dr. Corvin Lupu, art-emis
Reprimarea revoltei populare din Decembrie 1989, la Bucure?ti
?i asasinarea generalului Vasile Milea (1)

Am citit īn revista „Art-Emis" nr. 90/30 decembrie 2012, revist? devenit? familiar? multora dintre noi, un articol scris de domnul Nicolae Bucur, intitulat Gruparea Iliescu-Militaru-Brucan. Articolul mi-a catalizat dorin?a de a m? adresa cititorilor no?tri cu cāteva gānduri ?i cu prezentarea unor fapte, percepute denaturat de o mare parte a opiniei publice.

Evenimentele din decembrie 1989 sunt dificil de īn?eles datorit? balastului de informa?ii false care se devars? de 23 de ani asupra doritorilor de cunoa?tere. Aceasta este o opera?iune important? promovat? cu bun? ?tiin?? ?i rea credin?? de realizatorii romāni ?i str?ini ai loviturii de stat din Romānia. Unii dintre ei st?pānesc ast?zi Romānia din exterior, al?ii au condus-o ?i o mai conduc ?i ast?zi, īn interior. Ei īncearc? s? apere cāt mai multe dintre secretele opera?iunilor murdare ?i a crimelor s?vār?ite īn scopul acapar?rii Romāniei. Exist? o adev?rat? team? fa?? de adev?r, atāt īn ?ara noastr?, cāt ?i īn rāndul numeroaselor servicii str?ine implicate īn evenimente. Toate for?ele care au fost implicate īn acele evenimente au de ascuns unele opera?iuni, iar pe altele, pe care nu le mai pot ascunde, le prezint? īn mod fals.

Lumea opera?iunilor secrete este uria??. Practic, este o lume paralel?, nev?zut? de opinia public? neavizat?. De acolo, din acea lume, oamenii obi?nui?i apar ca fiind ni?te ignoran?i. Totu?i, unii jurnali?ti ?i cercet?tori, uneori cu ajutorul unor ofi?eri care au īnc?lcat consemnul ?i legea t?cerii, au reu?it s? fac? bre?e īn voalul opac ?esut cu migal? īn jurul evenimentelor. Prin aceste bre?e, au īnceput s? se vad? evenimentele īn conturul lor adev?rat, īn toat? groz?via lor.

Vasile Milea nu s-a pus īn slujba str?inilor ?i a conspiratorilor

Īn 22 decembrie 1989, Nicolae Ceau?escu a fost tr?dat de aproape to?i colaboratorii s?i. Unii l-au min?it, al?ii l-au īmpiedicat s?-?i exercite prerogativele, al?ii i-au sabotat mitingul organizat īn 21 decembrie, al?ii au permis unor zeci de mii de agen?i acoperi?i str?ini s? p?trund? īn Romānia, cu armament, cu muni?ie, cu manifeste etc., al?ii i-au ajutat pe str?ini s? declan?eze revolta popular? la Timi?oara, al?ii au mimat represiunea, īndārjindu-i doar pe revolta?i, al?ii l-au īmpiedicat pe ?eful statului s? vorbeasc? mul?imii din pia?? (īn 22 decembrie), al?ii au fugit de la serviciu ?i s-au ascuns la vecini, īn WC etc., al?ii l-au īmpiedicat s? se refugieze īn bunc?rul de unde putea prelua personal comanda tuturor trupelor, de toate armele, al?ii l-au min?it c? trebuie s? fug? din sediul C.C. al P.C.R. pentru c? vin demonstran?ii peste el, al?ii i-au defectat liftul, al?ii l-au c?rat de sub?iori, cānd s-a r?zgāndit s? mai plece din sediul CC, al?ii nu l-au l?sat s? aterizeze cu elicopterul pe Aeroportul Otopeni etc., etc. Devotament, nu glum?! Un moment istoric de toat? ru?inea. Cele mai odioase tr?d?ri au fost apoi prezentate drept fapte de eroism, drept fapte de ata?ament fa?? de popor, fa?? de Romānia etc. Singura personalitate cu putere īn acele zile care nu l-a p?r?sit pe Ceau?escu a fost generalul Vasile Milea. El este cel care nu s-a pus īn slujba str?inilor ?i a conspiratorilor din Romānia.

Tr?d?torii s-au coco?at la conducere

Cine avea ceva de ascuns? Am r?spuns simplu, mai sus: to?i cei implica?i. Nici una dintre for?ele implicate īn evenimente, respectiv aparatul de partid, Armata ?i Ministerul de Interne nu a ie?it „curat?" din evenimente. De aceea, to?i ascund cāte ceva. Armata are de ap?rat cele mai gogonate dintre minciuni, cele potrivit c?rora ea a fost de partea poporului, dar nu a tr?dat?! Armata se afl? sub conducerea pre?edintelui, care este comandantul suprem. Atunci, Ceau?escu, ast?zi, B?sescu. Simplu. El comand?, Armata execut?. Nu po?i s? fi al?turi de agen?ii str?ini acoperi?i, veni?i s?-l īnl?ture pe Ceau?escu ?i tu s? nu fi tr?d?tor. Armata nu face analize politice, nu calculeaz? gradele Celsius din apartamentele romānilor, nu num?r? labele de porc care se mai g?seau prin m?cel?rii etc., ca īn func?ie de acestea s? respecte sau s? nu respecte ordinele comandantului (pre?edintelui). Tr?darea este tr?dare ?i nu ?ine cont de „noble?ea" cauzei. Dac? ar fi s? accept?m argumentele privitoare la tr?darea lui Ceau?escu, ar trebui s? admitem c? ast?zi, cānd majoritatea romānilor au declarat, īn mod repetat, īn ani calendaristici diferi?i, īn timpul unor guvern?ri diferite, c? tr?iesc mai r?u ca īn timpul regimului socialist de stat ?i c? atunci era mai bine, asta ce īnseamn?? Armata ?i, eventual, serviciile, s? pun? repede de-o lovitur? de stat!? Ast?zi sunt argumente īn plus fa?? de cele din 1989. Nu cred c? se poate admite nici īn teorie acest gen de comentariu. Oricum, nu iubim nici tr?darea ?i nici pe tr?d?tori. Iar dac? sunt iubitori de tr?dare ?i de tr?d?tori, vorba poetului: „s? ias? dintre noi". Dar tr?d?torii nu au ie?it dintre noi, ci s-au coco?at la conducerea noastr?. Pentru a-?i ap?ra minciuna ?i a se men?ine la putere au folosit toate mijloacele, inclusiv crima. Crimele s-au ?inut lan?, īncepānd de la amiaza zilei de 22 decembrie 1989 ?i continuānd ani buni dup? aceea. O lung? list?, reprezentānd o parte din persoanele asasinate politic īn Romānia, dup? 22 decembrie 1989, am prezentat īn cartea mea Romānia īn 1989. De la revolta popular? la lovitura de stat.

Moartea generalului Vasile Milea

Unul dintre momentele care a fost acoperit de mister, de la īnceput, cu grij? ?i cu īngrijorare, a fost moartea generalului Vasile Milea. Cred c? se impun de la īnceputul acestei discu?ii cāteva preciz?ri privitoare la legisla?ia timpului. Īn anul 1987, cānd a preluat func?ia de secretar de stat īn Ministerul de Interne ?i de ?ef al Departamentului Securit??ii Statului, generalul Iulian Vlad a conceput un act normativ prin care Securitatea nu avea nici un fel de atribu?ii pe linia restabilirii ?i men?inerii ordinii publice. Securitatea a primit exclusiv sarcini informative. Desigur, aceast? reglementare nu viza ?i Trupele de Securitate-Mili?ie, Unitatea Special? de Lupt? Antiterorist? (USLA) ?i Mili?ia. Acestea ī?i p?strau responsabilit??ile anterioare privitoare la men?inerea ordinii publice, USLA, doar pe linia atribu?iilor ei specifice. Īn paralel, avānd experien?a marilor mi?c?ri populare din Polonia, organizate de Sindicatul „Solidaritatea", condus de electricianul Lech Wallesa, dovedit ulterior ca avānd strānse leg?turi cu serviciile sovietice de informa?ii, Ministerul Ap?r?rii Na?ionale a primit prin lege atribu?ii largi īn ap?rarea ordinii publice interne din Romānia. Men?ion?m acest lucru pentru a demonta acuzele nefondate adresate unor ofi?eri ?i unit??i militare ale M.Ap.N. pentru faptul c? au intervenit īmpotriva revoltei populare. Ace?ti ofi?eri ?i aceste unit??i ale Armatei ?i-au f?cut datoria ?i numai datoria, īn condi?iile legisla?iei de atunci, care, este ?i ast?zi īn vigoare.

Unic īn istoria universal?

Dup? o scurt? perioad? de dup? 22 decembrie 1989, cānd aceast? legisla?ie a fost abrogat?, cu men?iunea c? era una ceau?ist? ?i cu toat? propaganda de rigoare īmpotriva ei, ea a fost din nou introdus? de legiuitorii actualului regim capitalist. St?pānii no?tri din Uniunea European? ?i din NATO nu au criticat-o niciodat? ?i nu ne-au cerut s? o abrog?m sau s? o modific?m. Este ?i aceasta o recunoa?tere a faptului c? legisla?ia ceau?ist? era acceptat? ?i atunci ?i acuma. Īn ianuarie 1999, Armata, Ministerul de Interne ?i serviciile de informa?ii au postat tancuri ?i efective pe Dealul Negru ?i īn alte locuri de pe traseul c?tre Bucure?ti al minerilor revolta?i īmpotriva regimului politic din Romānia. La Stoene?ti, minerii au fost ataca?i de for?e speciale ?i reprima?i cu o cruzime care nu are nimic a face cu democra?ia, cu drepturile omului, sau cu orice alte principii morale. 35 (treizeci?icinci) de mineri au fost uci?i, iar alte cāteva sute r?ni?i, unii grav, iar al?ii au r?mas infirmi. Īn aceste condi?ii, eu sunt de p?rere c? nu putem arunca anatema pe cei care au respectat legisla?ia de ordine public? īn decembrie 1989. Cei care au condus reprimarea revoltei populare au respectat ?i legile ?i ordinele de atunci. Erau militari, nu erau civili. Doar c?, precum īn r?zboaie, ?i īn cazul r?sturn?rii regimurilor politice, īnving?torii ī?i asum? integral dreptul de a clasifica faptele bune ?i pe cele rele ?i, īn func?ie de aceste determin?ri ?i clasific?ri, s? formuleze acuza?iile, s? pronun?e verdictele. Asta nu īnseamn? c? istoria accept? toate tezele oficiale ale īnving?torilor. Īn 1989 a fost un conflict care ast?zi este foarte dificil de evaluat din punctul de vedere al r?spunsului la īntrebarea: „Cine au fost īnvin?ii ?i cine au fost īnving?torii?" Ast?zi, īn tab?ra īnving?torilor se pozi?ioneaz? poporul romān, institu?iile statului (Armata, Securitatea, Mili?ia, Trupele de Securitate, USLA, aparatul de partid etc.). To?i mor?ii ?i r?ni?ii, civili, militari ?i str?ini, de toate armele, sunt eroi ai revolu?iei („revolu?iei"?)! Cifrele oficiale sunt cunoscute: aprox. 1.700 de mor?i ?i mii de r?ni?i. Din tab?ra īnvin?ilor īnregistr?m doar doi mor?i: Elena ?i Nicolae Ceau?escu. Este unic īn istoria universal? ca īntr-un conflict, īnving?torii s? īnregistreze multe mii de victime, iar īnvin?ii doar dou? victime...

- Va urma - footer