Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Dinu Po?tarencu, Chi?in?u   
Sâmbătă, 12 Ianuarie 2013 22:22
Prof. univ. dr. Dinu Po?tarencu - Chi?in?u, art-emisAceast? latur? a societ??ii basarabene din perioada ?arist? a fost pus? în lumin? doar în cadrul recens?mântului general al popula?iei din 1897, când s-a constatat c? ?tiutorii de carte reprezentau 15,6% din num?rul total al popula?iei provinciei[1], în timp ce propor?ia respectiv? în întregul Imperiu Rus era de 21,1%, iar în guberniile europene ale Rusiei, luate în ansamblu, era pu?in mai ridicat? - 22,9%. Din acest punct de vedere Basarabia se situa pe pozi?ia a 45-a printre cele 50 de gubernii din partea european? a Rusiei autocrate[2]. Recens?mântul a ar?tat c? procentul locuitorilor din satele basarabene care ?tiau s? citeasc? ?i s? scrie era ?i mai mic - 12,5% (18,2% din num?rul popula?iei rurale masculine ?i 6,5% din cel al popula?iei feminine)[3]. O situa?ie relativ mai bun?, precum era de a?teptat, exista în mediul urban al Basarabiei, num?rul ?tiutorilor de carte alc?tuind, la 1897, 32,8% (42,8% din totalul popula?iei urbane masculine ?i 22,3% din cel al popula?iei feminine)[4], dar aceast? valoare s-a dovedit a fi inferioar? celei înregistrate în tot imperiul (45,3%)[5]. Concludente în acest sens sunt ?i urm?toarele date: 73,4% din cei 8.478 de recru?i din toate opt jude?e ale Basarabiei (7.778 de cre?tini, 691 de evrei ?i 9 persoane de alte confesiuni), chema?i sub arme în 1904, erau analfabe?i[6].

Despre starea deplorabil? a înv???mântului din Basarabia se vorbea la nivel oficial. Luând cuvântul în cadrul adun?rii din 3 decembrie 1871 a Zemstvei din Basarabia, guvernatorul Basarabiei a declarat în privin?a instruirii publice din provincie: „Dup? datele de care dispunem, se constat? c? înv???mântul se afl? la un grad de dezvoltare extrem de inferior. Peste tot se resimte o mare lips? de cadre didactice, iar ?colile exist? mai mult pe hârtie, decât în realitate. Sunt localit??i în care, conform situa?iilor, înva?? pân? la 60 de elevi, iar în urma controalelor se dezv?luie c? acolo nici n-au auzit vreo dat? despre existen?a ?colii"[7]. În acest an, în toat? Basarabia func?ionau doar dou? ?coli de înv???mânt mediu[8]. De?i procentul mediu al ?tiutorilor de carte din ora?e întrecea de dou? ori acela?i indiciu pentru Basarabia în ansamblu, acesta, totu?i, era redus din cauza organiz?rii slabe a înv???mântului public, procesul instructiv decurgând, în mod obligatoriu, doar în limba rus?, ceea ce crea minorit??ilor na?ionale din imperiu dificult??i în calea ob?inerii deprinderilor de citire ?i scriere.

Sondajului demografic din 1897 a scos la iveal? un nivel sc?zut al ?tiin?ei de carte, mai cu seam?, în rândul moldovenilor, situa?ie lamentabil? pe care o demonstreaz? valorile procentuale privind ?tiin?a de carte a etniilor conlocuitoare din Basarabia, calculate de Gr. ?cirovski ?i expuse în Tabelul 1.

Tabelul 1. ?tiin?a de carte a etniilor din Basarabia conform recens?mântului din 1897 (în %) Dinu Po?tarencu - tabel-1

Sursa: ?????? ???????? ???????? ????????? ?????????? ???????, 1897?. III. ???????????? ????????. ??????? ???????????? ??????????????? ???????? ???????????? ?????????? ???, 1905, p. XX.

Cei mai instrui?i dintre na?ionalit??ile Basarabiei erau germanii (63,5% din num?rul lor total), urma?i de polonezi, evrei, ru?i. O slab? ?tiin?? de carte domina în mediul feminin al etniilor, cu excep?ia reprezentantelor sexului feminin al germanilor ?i polonezelor, ponderea acestor ?tiutoare de carte nefiind cu mult mai mic? decât cea a sexului masculin al etniilor respective. Printre cele zece na?ionalit??i enumerate în tabel, românii instrui?i din Basarabia ocupau penultimul loc, atât prin propor?ia ?tiutorilor de carte de sex masculin, cât ?i de sex feminin.
Situa?ia din mediul urban al Basarabiei este prezentat? în Tabelul 2.

Dinu Postarencu, tabel-2Tabelul 2. ?tiin?a de carte a etniilor din ora?ele Basarabiei conform recens?mântului din 1897
Sursa: ?????? ???????? ???????? ????????? ?????????? ???????, 1897?. III. ???????????? ????????. ??????? ???????????? ??????????????? ???????? ???????????? ?????????? ???, 1905, p. 97.

A?a cum rezult? din Tabelul 2, în ora?ele basarabene, un nivel de cultur? mai înalt îl aveau germanii, grecii, polonezii, armenii, ru?ii, evreii, bulgarii, mai redus – ucrainenii, moldovenii, iar cel mai de jos / ?iganii.

Sursa: ?????? ???????? ???????? ????????? ?????????? ???????, 1897?. III. ???????????? ????????. ??????? ???????????? ??????????????? ???????? ???????????? ?????????? ???, 1905, p. 99.

Tabelul 3. ?tiin?a de carte a etniilor din mediul rural al Basarabiei conform recens?mântului din 1897

Sursa: ?????? ???????? ???????? ????????? ?????????? ???????, 1897?. III. ???????????? ????????. ??????? ???????????? ??????????????? ???????? ???????????? ?????????? ???, 1905, p. 99.

Constat?m o situa?ie aproape similar? ?i în mediul rural al Basarabiei: cea mai mare propor?ie a ?tiutorilor de carte o aveau grecii, apoi germanii, armenii, polonezii, evreii, ru?ii, bulgarii, iar cele mai mici / ucrainenii, moldovenii, pe ultimul loc situându-se ?iganii.
Concomitent, mai relief?m ?i faptul c? ponderea ?tiutorilor de carte printre românii din ora?ele Basarabiei era aproape de trei ori mai mare decât cea a ?tiutorilor de carte de etnie român? din mediul rural al provinciei. ?i mai trist este aspectul referitor la ?tiin?a de carte pe care o aveau românii într-o alt? Dinu Postarencu, tabel-3limb?. Bineîn?eles, cu excep?ia ?tiin?ei de carte în ruse?te, ei o mai puteau avea doar în limba român?. Din acest punct de vedere, indicii recens?mântului ne demonstreaz? c? doar 0,2% (2 224 de persoane) din num?rul total al românilor basarabeni erau ?tiutorii de carte în propria limb?. Ace?tia din urm? constituiau o propor?ie de 3,9% în raport cu num?rul total al românilor care posedau ?tiin?? de carte (57 093 de oameni): 3,4 % din num?rul total al românilor ?tiutori de carte din ora?e ?i 3,9% din num?rul total al românilor ?tiutori de carte din localit??ile rurale.

Indicii recens?mântului cu privire la ?tiutorii de carte în ruse?te sau într-o alt? limb? reliefeaz? obiectivul pe care ?i l-au trasat organizatorii acestui sondaj demografic: de a sublinia rolul instruirii în limba rus?. Într-un manual ?colar, tip?rit în 1902, se accentua: „În opera de rusificare a Basarabiei mult ajut? predarea în ?coal? în limba rus? ?i oficierea serviciilor divine în biserici ?i m?n?stiri în limba slav? bisericeasc?, introdus? în locul celei moldovene?ti în 1871"[9].
Deci, rezultatele recens?mântului au accentuat o realitate trist?: nivelul ?tiin?ei de carte al popula?iei române?ti basarabene din ambele medii de trai l?sa mult de dorit. Cauza acestei situa?ii deplorabile este explicat? chiar de ?tiin?a demografic? rus?: „În condi?iile unui nivel redus al înv???mântului public în Rusia ?arist?, cel mai mult r?mâneau în urm? – în ceea ce prive?te gradul de dezvoltare a instruirii publice – na?ionalit??ile neruse. ?arismul suprima ?coala na?ional? pentru a ?ine masele în întuneric"[10]. Prin urmare, în societatea autocrat? rus?, în care nu se ?inea cont de interesele na?ionale ale etniilor încorporate cu for?a în imperiu, intelectualitatea na?ional? nu putea s? prospere.

În istoriografia sovietic? moldoveneasc? exist? viziuni diametral opuse referitor la problema form?rii intelectualit??ii române?ti basarabene. A. Babii a încercat s? demonstreze, f?r? a aduce argumente plauzibile, c? pe parcursul administr?rii ?ariste a Basarabiei, în contextul imaginarului proces de formare a „na?iei burgheze moldovene?ti", s-a constituit „intelectualitatea moldoveneasc?" ca o p?tur? social? deosebit?[11]. În viziunea lui A. Babii, constituirea acestei intelectualit??i s-a produs ca urmare a efectu?rii studiilor de c?tre moldoveni în institu?iile de înv???mânt mediu din Basarabia, pe care le enumer?, dar f?r? s? specifice c? procesul de instruire în ele decurgea în limba rus?. Drept dovad? a prezentat o list? cu numele de familie a 672 de moldoveni, care s-au înscris, în anii 1862-1917, la institu?ii de înv???mânt superior din Rusia, f?r? a preciza dac? to?i au absolvit sau nu facult??ile sau c? au studiat în ruse?te. Aceste 672 de persoane reprezentau 0,07% din num?rul total al moldovenilor (920 919) înregistra?i la recens?mântul din 1897. De subliniat c? în list? nu figureaz? persoanele care ?i-au f?cut studiile peste hotarele Rusiei, cu excep?ia a trei persoane, care s-au transferat ulterior la institu?ii de înv???mânt superior din Rusia, creându-se, astfel, impresia c? împrejur?ri propice pentru formarea „intelectualit??ii moldovene?ti" existau doar în Imperiul Rus. Pe de alt? parte, într-un studiu ap?rut mai târziu, A. Zavtur a sus?inut c? în perioada domina?iei ?ariste, „p?tura intelectualit??ii era neînsemnat? sub raport numeric, iar intelectualitatea alc?tuit? din persoane de na?ionalitate moldoveneasc? lipsea aproape cu des?vâr?ire"[12]. Dar ?i cea existent? vorbea aproape numai în limba rus?. La 1884, un contemporan afirma: „În ceea ce prive?te intelectualitatea Basarabiei sau aceast? p?tur? cultural?, apoi ea se rusific? în toat? Basarabia cu o rapiditate uluitoare. Chiar ?i în familiile de na?ionalitate moldoveneasc? din tagma superioar? rar se aude limba român?, doar atunci când se între?ine o conversa?ie cu servitoarea. Aceea?i situa?ie exist? ?i în rândul grecilor ?i al armenilor, care la fel fac parte din aceast? tagm?. Genera?ia tân?r? vorbe?te ?i gânde?te în limba rus?"[13].

?i un alt contemporan a opinat în acest sens: „F?r? îndoial?, intelectualitatea moldoveneasc? local? reprezint? o parodie a intelectualit??ii. Slab instruit?, f?r? dorin?? de a c?l?tori peste hotare, lacom? dup? profit, vanitoas? ?i lene??, ea s-a înstr?inat de masa popula?iei din care abia ieri a ie?it ?i se ru?ineaz? de provenien?a sa"[14]. Analfabetismul în mas? persista ?i la începutul secolului al XX-lea. În anii 1910-1912, oficialitatea superioar? de la Chi?in?u a difuzat informa?ia c? la 1 000 de locuitori ai Basarabiei revin 156 de persoane instruite (220 de reprezentan?i ai sexului masculin ?i 88 ai sexului feminin), cota ?tiutorilor de carte constituind 20% din totalul popula?iei provinciei, cu excep?ia copiilor în vârst? de pân? la 9 ani[ ]. Astfel, Basarabia continua s? ocupe în aceast? privin?? locul cinci de la sfâr?it printre guberniile din partea european? a Rusiei, întrecând guberniile Pskov (146 de persoane instruite la 1 000 de locuitori), Penza (147), Podolia (155) ?i Astrahan (155)[ ]. N. Moghileanski scria referitor la dominarea analfabetismului: „Nu vom vorbi despre cauzele unui asemenea nivel sc?zut al ?tiin?ei de carte în Basarabia. Totu?i, este necesar s? remarc?m c? Zemstva Basarabiei consider? drept una dintre cauze realizarea instruirii nu în limbile materne moldoveneasc? sau ucrainean? (în Bucovina), ci într-o limb? str?in? – rusa. De asemenea, în cadrul adun?rilor de zemstv? s-a atras aten?ia ?i asupra caracterului impropriu al manualelor, neadaptate pentru popula?ia moldoveneasc? ?i, în genere, pentru Basarabia"[17].

A?adar, la sfâr?itul secolului al XIX-lea, dup? nivelul de instruire, românii basarabeni din ambele medii de trai se plasau pe penultimul loc în raport cu etniile conlocuitoare. Respectiv, ?i intelectualitatea româneasc? din Basarabia era într-un num?r neînsemnat. Restul popula?iei române?ti din Basarabia (93,8%) era analfabet?, ca urmare a unui lung proces de dezna?ionalizare, instrumentat de puterea imperial? de la Sankt Petersburg.
Luând cuno?tin?? de aceste sumbre date statistice referitoare la românii basarabeni, constat?m cu îndurerare c? în perioada ?arist?, limba român? nu a avut posibilitate s? evolueze în Basarabia, în timp ce ?tiin?a de carte în mediul românesc era extrem de slab?.
------------------------------------------------------------------------------------------------------
[1] ?????? ???????? ???????? ????????? ?????????? ???????, 1897?. III. ???????????? ????????. ??????? ???????????? ??????????????? ???????? ???????????? ?????????? ???, 1905, p. 1.
[2] ?.?. ?????, ????????? ?????? ?? 100 ???, ??????, 1956, ?. 309.
[3] ?????? ???????? ???????? ?????????, p. 13. În anii '80 ai secolului al XIX-lea, propor?ia locuitorilor din satele basarabene care ?tiau s? citeasc? ?i s? scrie, conform datelor publicate de A.G. Ra?in (?.?. ?????, ????????? ??????, p. 291), era mult mai redus?, fiind egal? cu 3,3%, cifr? ce clasa Basarabia pe ultimul loc printre 21 de gubernii men?ionate în sursa citat?. Îns? nu avem toat? certitudinea în cifra respectiv?, c?ci nu ?tim în ce mod a fost ea calculat?, în timp ce exist? date statistice imprecise referitor la ace?ti ani.
[4] ?????? ???????? ???????? ?????????, p. 1, 13.
[5] ?.?. ?????, ????????? ??????, p. 297.
[6] ????? ???????????? ???????? ?? 1904 ???, ???????, 1906, ?. 17.
[7] ???????????? ????????? ?????????, nr. 97 din 8 decembrie 1871, p. 471.
[8] ???????????? ????????? ?????????, nr. 40 din 22 mai 1871, p. 195.
[9] ?. ????????, ????????-?????????????? ????? ???????????? ????????, ????, 1902, ?. 115.
[10] ?.?. ?????, ????????? ??????, p. 307.
[11] ?.?. ?????, ???????????? ?????????? ????????????? ?? ?????? ???????? XIX – ?????? XX ?., ???????, 1971.
[12] ?.?. ??????, ?????????? ????????? ????????. ??????????? ?????????-????????????? ????????, ???????, 1977, ?. 50.
[13] ?. ?????????, ????? ???????????????? ??? ? ???????????? ????????, ?.-?????????, 1884, p. 17.
[14] ?. ?????????, ?????? ? ?????????? ? ?????????????? ???? ??????, în „?????????? ??????", ?.-?????????, 1898, ??? V, ????? II, ?. 161.
[15] ????? ???????????? ???????? ?? 1910 ???, ???????, 1911, ?. 51; ????? ???????????? ???????? ?? 1912 ???, ???????, 1913, ?. 68.
[16] ?.?. ???????????, ????????? ??? ????????? ? ?????????? ??????????, ???????, 1913, ?. 78.
[17] Ibidem. footer