Revista Art-emis
M?rturia unui conjurat - Constantin Dobre PDF Imprimare Email
  
Luni, 07 Ianuarie 2013 01:58

Actul de deces al lui Nicolae Ceau?escu

M?gureanu ?i Iliescu au decis execu?ia lui Ceau?escu în 1985.


Un fost conjurat atras de Virgil M?gureanu în conspira?ia anti-Ceau?escu ?esut? în zona Academiei P.C.R. „?tefan Gheorghiu" înc? din 1981 î?i reia un tir de acuza?ii la adresa primul ?ef al S.R.I. ad?ugând o nou? informa?ie la mai vechile învinuri, ?i anume c? „execu?ia lui Ceau?escu a fost decis? de M?gureanu cu Iliescu înc? din 1985". Virgil Magureanu, primul ?ef al Serviciului Român de Informa?ii, sus?ine îns? c? a ajuns la procesul lui Ceau?escu de la Târgovi?te doar ca martor, trimis de Iliescu, Voican ?i Brucan. Nici cel care arunc? bomba nu este un oarecare: este un fost lider al minerilor grevi?ti de la 1977. Pentru confirmarea apartenen?ei la conspira?ie prezint? o dedica?ie pe care i-a f?cut-o profesorul Virgil Magureanu pe cartea sa, „Puterea Politica ?i Sistemul Social", pe 23 decembrie 1985 (foto mai jos), zi în care M?gureanu i s-ar fi confesat c? ei doi trebuie s?-l elimine pe dictator. Peste exact patru ani, în 23 decembrie 1989, Ceau?escu avea s? fie arestat urmând s? fie executat la 48 de ore distan??, dup? o mascarad? de proces derulat? chiar în ziua Cr?ciunului (foto Actul de deces).

Materialul de fa?? porne?te de la un comentariu ap?rut la articolul profesorului Corneliu Turianu, secretar al Colegiului C.N.S.A.S., publicat de Ziari?tii Online[1],
care îi apartine lui Constantin Dobre, fost lider al minerilor în 1977. Despre acesta puteti afla mai multe din lucrarea lui Ioan Velica[2]. „Ceau?e?tii N-AU fost condamna?i la moarte „înainte de proces", ci cu mult timp în urm?, în toamna anului 1985, la câteva luni de la apari?ia lui Gorbaciov în fruntea fostei U.R.S.S.. Am spus public acest lucru pentru prima oar? în fostul cotidian „Gardianul" (iunie 2006) ?i urmare a acelei m?rturisiri publice Dan Voinea a afirmat într-un ziar local din Gorj c? dorea s? m? contacteze. Am avut doar doua convorbiri telefonice scurte cu Dan Voinea pentru aranjarea unei întâlniri, dar Voinea s-a eschivat s? ne întâlnim cu toate c? ?tia c? m? aflam în ?ara. Repet, de?in probe ?i pot indica surse precise, confirmate public ?i de c?tre comploti?ti, privind condamnarea cuplului Ceau?escu la moarte înca din anul 1985. Nu se vrea aflarea Adev?rului, p?rerea mea". Noi i-am spus c?, dimpotriv?, asta ne intereseaz?. ?i comentatorul nostru a venit cu o completare la m?rturisirile din „Gardianul". Cotidianul „Gardianul", fost organ de presa aflat în proprietatea grupului de interese S.O.V., a fost ras de pe internet, ca ?i ziarul „ZIUA", dar articolul, un dialog între ziaristul Dan Badea ?i Constantin Dobre, a fost salvat. Poate fi citit pe forumul portalului „Pia?a Universit??ii" [3], unde este dezvoltat de participan?ii la discu?ie.

În esen??, Constantin Dobre, ast?zi cet??ean al Marii Britanii, dup? ce a cerut ?i a primit azil politic dup? 1990, face afirma?ii din categoria Virgil M?gureanu„dezv?luiri" care, în mod normal, din 2006 pân? acum, ar fi trebuit s? suscite cât de cât aten?ia organelor de anchet?. Este vorba, în principal, despre conspiratorii din Dosarul „Cloaca"[4], la care se racordaser?, începând cu 1981: Ion Iliescu, Nicolae Militaru, Radu Nicolae, Ion Ioni??, Stefan Kostyal (mentorul lui Vîntu) ?i al?i agen?i - conjura?ii de pe axa Foc?ani-Te?cani)[5] -, dar ?i despre o acuza?ie de tentativ? sau instigare la asasinat, avându-l ca ?int? pe generalul Emil Macri, fostul ?ef al Direc?iei Contrainforma?ii Economice a Departamentului Securit??ii Statului, decedat pân? la urm? în condi?ii suspecte, la 17 aprilie 1991, în stare de arest. Generalul Macri, pe lânga func?ia sa oficial? mai avea una, pe deplin conspirat?, sus?ine Dobre, fostul lui informator voluntar ?i spargator al Grupului „Cloaca": aceea de cadru special al UM 0110 „anti-KGB", fiind de altfel ?i cel care l-a documentat pe M?gureanu ca titirez al grupului conspiratorilor anti-Ceau?escu. Dobre se pare c? îl cunoscuse pe Macri în timpul grevei minerilor din 1977, când fostul lider grevist a reprezentat minerii în dialogul cu Ceau?escu ?i Verde?, derulat în mijlocul miilor de ortaci (vede?i foto). Cert este c?, în 1985, Dobre era student la „?tefan Gheorghiu", unde a fost preluat de M?gureanu, pe atunci asistent universitar, cu inten?ia fostului ofi?er D.I.E. ?i viitor ?ef al S.R.I. de a se folosi de experien?a rebelului de la Lupeni pentru eventuale mi?c?ri de strad?, care sa duc? la r?sturnarea lui Ceau?escu. Tot atunci i-a propus s? conduc? împreun? viitoarele structuri de securitate ale României, dup? eliminarea lui Ceau?escu, sus?ine azi Constantin Dobre.

Lupeni 1977Personal, l-am cunoscut pe Constantin Dobre dupa scandalul generat de funestul Raport Tismaneanu in care fostul propagandist comunist - tot de la „?tefan Gheorghiu" ?i coautor al unei lucr?ri de îndoctrinare comunist?, tot împreun? cu Virgil M?gureanu[6]- îl d?dea mort pe liderului minerilor. Acesta s-a sup?rat ?i, prin intermediul ziarului „Ziua", l-a obligat pe Tism?neanu s?-?i modifice Raportul „Final". Tot atunci Dobre mi-a relatat istoria reprodus? de „Gardianul". L-am sunat pe M?gureanu - cred c? mai am ?i înregistrarea pe undeva - pentru a-l confrunta cu Dobre, dar profesorul de sociologie ?i ?tiin?e politice, supranumit „?arpele cu ochelari" (nu cu clopo?ei, cum gre?it apare în cartea sa de dialoguri cu Alex Mihai Stoenescu), a refuzat, afirmând c? „Dobre este un turn?tor al Securit??ii". Aceast? afirma?ie mi-a confirmat îns? declara?ia lui Dobre, c? el este cel care a refuzat s? tradeze România dup? ce a fost pus de M?gureanu în contact cu doi ru?i „kieveni" fiind apoi ridicat de Securitate din Ci?migiu, pentru explica?ii. Dobre sus?ine c? în cursul anchetei i s-a spus r?spicat: „S? nu indr?zne?ti s? devii port-drapelul opozi?iei rusnaco-jid?ne?ti din ?ara asta, c? ??nd?ri te facem!". Probabil aici „s-a spart" Dobre ?i astfel a ajuns la Macri informa?ia, care i-a transmis-o ?efului D.S.S., Iulian Vlad, care i-a raportat-o pre?edintelui ??rii, Nicolae Ceau.escu. Acesta, în loc s?-i bage la zdup pe conspiratori i-a trimis pe la b?i de ?ezut în provincie, pentru a fi deservi?i de la Gospod?ria de Partid Bac?u, de exemplu, chiar de c?tre viitorul p?pu?ar al P.S.D., Viorel Hrebenciuc, cu prepeli?e ?i vini?or ca cerul gurii lor de un 23 august 1989, când, ce s? vezi, la Te?cani (la distan?? de 100 km de Foc?ani), la o aniversare, au dat nas în nas cu Andrei Ple?u, Ion Iliescu ?i Virgil M?gureanu.[7] E drept, Dobre sus?ine c? Securitatea era deja infiltrat? de agen?ii K.G.B., intre care îi indica pe viitorul fost prim adjunct al lui M?gureanu la S.R.I., Mihai Stan. Acesta, afirm? Dobre, era chiar vecin cu cel pe care îl urm?rea, agentul G.R.U. Nicolae Militaru. Cu cine a jucat, cu adev?rat, M?gureanu, este imposibil de demonstrat. Sau, cum r?spune singur în cartea amintit? la întrebarea dac? a fost agent sovietic: „Ceea ce spun eu este c? nu veti g?si o dovad? în acest sens". Poate a fost propriul lui agent, a?a cum las? de în?eles în volumul de amintiri din tinere?e, sau chiar un agent al istoriei, cum vrea s? ne conving?.

Ast?zi, ziari?tii care ?i-au f?cut bine temele dau de înteles c?, totu?i, M?gureanu ar fi jucat dublu[8]; la Foc?ani, cel pu?in. Posibil! În aceast? meserie, în care cea mai bun? minciun? este adev?rul, orice este posibil! Oricum, nu este deloc clar ce l-a facut pe experimentatul ?i mai vârstnicul activist comunist, membrul C.C. al P.C.R. Ion Iliescu, s?-?i ri?te cariera ?i via?a, în plina dictatur?, ?i s? se lase „racolat", conform propriilor m?rturisiri, de care un biet asistent universitar de 40 de ani, protejat oficial la vremea aceea doar de „un evreu, care - ca ?i al?ii ca Virgil M?gureanu, Ion Iliescu, Nicolae Ceau?escuel -, dup? ce a f?cut o întreag? carier? marxist-leninist-stalinist?, fiind p?rta? la crimele împotriva unei na?iuni, devine promotorul umanit??ii". Portretul tartorului „?tefan Gheorghiu", Leonte R?utu, îi apartine lui Alex. Mihai Stonescu ?i este înt?rit de Virgil M?gureanu în finalul c?r?ii „România postdecembrist?. de la regimul comunist la regimul Iliescu", vol. I (r?mas f?r? continuare din 2008 pân? acum).

Cum îl respect pe Virgil M?gureanu a?a cum trebuie respectat orice ?ef de serviciu secret care mai e ?i prieten cu prieteni mai mari de-ai mei, am ales s? îl împung pe aceste teme în direct, într-o emisiune de la Realitatea TV, în care am fost plasat de realizatoarea Andreea Cre?ulescu între fostul ?ef S.R.I., Virgil M?gureanu, ?i fostul ?ef S.I.E., Ioan Talpe? (care au ales îns? mai mult s? se acuze reciproc ca au dat pe mana americanilor, sau ru?ilor - n-am în?eles prea bine - listele cu ofi?erii români acoperi?i, a?a numitele „fantome" din spa?iul Occidental).

Dar s? ne întoarcem la execu?ie. În emisiunea cu pricina, care a avut ceva ecouri la vremea respectiv? - de?i a fost scurtat? în direct de la dou? ore la doar 50 minute -, l-am cam for?at pe Virgil M?gureanu s? explice ce a c?utat la execu?ia lui Ceau?escu. Cum între timp emisiunea a fost înlocuit? pe site-ul Realitatea cu o manea (de?i a fost p?strat linkul original), singurul transcript disponibil îl ve?i putea citi doar aici:[9] Redau numai fragmentul legat de execu?ia lui Ceau?escu:
„Virgil Magureanu: ?i numai atât. Din p?cate c?derea lui Nicolae Ceau?escu ?i execu?ia lui nu are leg?tura cu activitatea mea. Eu am fost prezent ?i am spus-o de nu ?tiu câte ori, v-a?i f?cut probabil ca nu a?i auzit, c? am fost prezent ca martor, fiind trimis acolo. Acolo am fost trimis, nu am fost dintre cei care am determinat în vreun fel executarea.
Victor Roncea: De cine a?i fost trimis?
Virgil Magureanu: De c?tre cei care erau atunci în reprezentan?a puterii provizorii.
Victor Roncea: Dac? îi cereti domnului Ioan Talpe? s? spun? de c?tre cine, spune?i ?i dumneavoastra de c?tre cine?
V.M?gureanu, I.Talpes ?i V.Roncea la Andreea Cre?ulescuVirgil Magureanu: Sigur ca da. Ion Iliescu mi-a spus ca va trebui s? merg ca martor acolo, mi-a comunicat între altele, primul care mi-a comunicat a fost Voican Voiculescu, iar cel care mi-a spus imperativ c? fac parte din grupul care se va deplasa la Foc?ani (sic) atunci, cu acea ocazie, a fost Silviu Brucan.
Victor Roncea: Eu nu mai am nimic de ad?ugat. Perfect.
Andreea Cre?ulescu: A?a s-a scris primul an din Istoria României...
Victor Roncea: Pentru c? ?i Silviu Brucan era agent sovietic recunoscut. ?i am pus punct."

Dup? noile acuza?ii ?i dezv?luiri ale lui Constantin Dobre, pe care le redau integral mai jos, urm?ri?i o foarte simpatic? emisiune de-a lui Marius Tuca, din 1997, cu Ion Cristoiu si Virgil Magureanu, pe atunci proaspat demisionar de la sefia SRI si proaspat membru al Partidului Noua Românie (sau Noua Republic??) al lui Ovidiu Tr?snea, care, mai târziu, dup? ce s-a metamorfozat în diverse forme, a ajuns s? fuzioneze, ca „Alian?a Na?ional?", cu Partidul Democrat al lui Traian B?sescu, cei doi mon?tri clasici ai politicii post-decembriste devenind, din nou, dup? zece ani?ori, colegi de Partid. Ocazie cu care Boc s-a mutat în apartamentul lui M?gureanu, de pe Calea Victoriei. Ce mi s-a p?rut simpatic în acea emisiune este c?, dup? ce am fost amuza?i timp de dou? decenii de faptul c? M?gureanu îl inund? pe vecinul s?u Cristoiu[ ] din acest video din 1997, pus in circula?ie de Marius Tuc? , afl?m c?, de fapt, Cristoiu îl inunda pe M?gureanu, în repetate rânduri. Of, vecina?iile astea, ce confuzii mai creaz?: Stan cu Militaru, Cristoiu cu M?gureanu, Ro?ca St?nescu cu Serghei Mesaros, B?sescu cu Nastase...

Constantin Dobre - La „?tefan Gheorghiu" printre Tr?d?tori ?i conspiratori

La începutul verii anului 1985 am fost acostat discret de un student din jude?ul S?laj care mi-a ?optit c? eram asteptat de „profesorul" (în realitate era doar asistent) Virgil M?gureanu în sala de lectur? a catedrei de „Doctrine politice, filozofice, sociale ?i economice contemporane", cl?direa veche de la „?tefan Gheorghiu". Dup? o tirad? de aprecieri, felicit?ri ?i exprim?ri de admira?ie, c? am avut curaj s? m? opun „pe fa?? tiranului Ceau?escu", în Valea Jiului, în august 1977, brusc m-a întrebat cum de am reu?it s? „scot în strada" zeci de mii de mineri r?zvrati?i? Necunoscandu-l dar ?i b?nuindu-l c? e unul din zecile de provocatori ai Securit??ii care mi-au ie?it în cale, m-am rezumat doar la generalit??i, men?inându-mi teoria spontaneit??ii „ie?itului în strad?".
Acea prim? întâlnire s-a terminat cu asigur?ri din partea lui M?gureanu c? toat? conversa?ia noastr? va r?mâne secret? dar ?i cu rug?mintea de a ne mai întâlni, „tot secret, din când în când".

La urm?toarea întâlnire, V. M?gureanu s-a lansat într-o lung? ?i elocvent? pledoarie împotriva lui Nicolae Ceau?escu ?i a familiei acestuia care acaparase întreaga putere politic? ?i de stat în România ?i care chiar de la începutul alegerii acestuia în fruntea partidului ?i statului „s-a dep?rtat de statele fr??e?ti" ?i ulterior s-a lansat într-un „na?ionalism grotesc care n-are nimic de-a face cu marxism-leninismul ?i limitele acestuia, alienând astfel ?i na?iunile conlocuitoare de la noi". M?gureanu a plusat afirmând c? „dictatorul Nicolae Ceau?escu ?i-a semnat sentin?a la moarte odat? cu condamnarea interven?iei fr??e?ti pentru salvarea comunismaului în Cehoslovacia", din 1968. Sigur pe el, Virgil M?gureanu s-a declarat convins c? românii s-au opus ?i se opun pe fa??, „uite exemplul vostru, al minerilor V?ii Jiului, nu?", dar ?i „pe ascuns abera?iilor, devierilor si megalomaniei lui Ceau?escu ?i a celor care-l înconjoar?". L-am ascultat pe Virgil M?gureanu f?r? a-l întrerupe ?i dup? ce m-am desp?r?it de el, prima senza?ie care m-a încercat a fost c? m-a luat drept idiot sau cel pu?in un student oarecare de-al lui sp?lat pe creier! O nou? întâlnire a fost cea în care Virgil M?gureanu, convins probabil c? m? capacitase, mi-a m?rturisit despre el ?i tovarasii lui care s-au opus ?i se opuneau pe ascuns lui Ceau?escu chiar dup? primul an de la condamnarea invaziei „trupelor fr??e?ti" în Cehoslovacia. Ca la început a trebuit s? se „identifice", s? se „verifice ?i s? fie verifica?i de cine trebuia", s? se „organizeze" ?i s? ac?ioneze „unitar ?i hotarat" pentru scopul final al „decapit?rii la varf", „salvarea marxismului autentic" ?i „redirec?ionarea acestei ??ri c?tre marea familie fr??easc?". C? au fost mai multe tentative de înl?turare a lui Ceau?escu pe cale militar? în care a fost implicat, „fire?te", ?i cum el „a tremurat de fric? în cas?" a?teptand s? fie ridicat de Securitate în urma complotului militar din ultimii doi ani ?i fusese „norocos" c? a scapat, „nici eu nu ?tiu cum", zicea Virgil M?gureanu.

În toamna aceluia?i an, 1985, Virgil M?gureanu, radiind de bucurie ?i entuziasm, a ?inut s? m? copleseasc? cu o prelegere lung? despre „providen?ialul" Gorbaciov ?i zisele lui reforme de „glasnost" ?i „perestroika" ?i cum acestea se potriveau ca o „m?nu?a" acelora?i scopuri ?i preocup?ri de viitor ale lui ?i tovar??ilor lui care ac?ionau „pe ascuns" împotriva „dictatorului" Ceau?escu ?i „camarilei" acestuia. C? acum erau mult mai bine organiza?i ?i chiar mai pu?in vulnerabili pe baza „asigur?rilor ferme din afar?". Tot atunci mi-a spus ca dorea s? m? prezinte unei „persoane foarte importante", când „se va ivi prilejul" ?i c? acea persoan? „luminat?" va fi foarte fericit? s? m? „cunoasc?" ?i s?-mi „strâng? mâna". Virgil M?gureanu era convins c? „sfârsitul tiranului ?i a camarilei lui" se apropia „galopant", c? „institu?iile de for??" ale lui Ceau?escu „dau semne de vulnerabilitate" ?i devin mai u?or de „penetrat", c? acela era momentul pentru „recrutarea" de oameni de „n?dejde ?i sprijin" atât în aparatul de partid cât ?i în cel de stat ?i „reactivarea" celor care de-a lungul timpului „au dat semne de opozi?ie" fa?? de „clanul" Ceau?escu pentru c? „vântul decapit?rii ?i schimb?rii este inevitabil". Trebuia doar „a?teptat semnalul" pentru a scapa „definitiv" de „Ceau?escu ?i ai lui".

23 decembrie 1985, sala de lectura din cl?direa nou? a bibliotecii Academiei „?tefan Gheorghiu".

Aceasta a fost data ?i locul unde Virgil M?gureanu mi-a oferit cartea „Puterea politic? ?i sistemul social" cu dedica?ia ?i semn?tura sa: „Tovar??ului Constantin Dobre, un modest simbol al considera?iei pe care i-o nutresc ?i un memento pentru idealurile noastre comune. Buc. 23.XII-1985, Virgil Magureanu"(vezi foto). Tot atunci mi-a f?cut confiden?e despre uciderea Ceau?estilor, cum va ar?ta ?i din cine va fi Virgil M?gureanu - Puterea Politica ?i Sistemul Social - Editura Politic?, 1985compus? „noua conducere". A fost cea mai lung?, semnificativ? ?i crucial? întâlnire. Virgil M?gureanu mi-a m?rturisit c? „la vârful" conspira?iei s-a luat hotarârea ca Ion Iliescu s? devin? noul pre?edinte al României ?i „prim-secretar" al C.C. al P.C.R., Nicolae Militaru ministru al Armatei ?i Petre Roman prim-ministru. De Ion Iliescu ?i Nicolae Militaru auzisem dar nu ?tiam cine era Petre Roman ?i am fost imediat lamurit: „un universitar foarte de?tept, fiu al unui ilegalist de n?dejde". To?i membrii C.P.Ex. al C.C. al P.C.R. urmau s? intre la pu?c?rie iar eu ?i Virgil M?gureanu trebuia s? organiz?m ?i s? ducem la „bun sfâr?it execu?ia" cuplului Ceau?escu dup? care urma s? fim numi?i la conducerea „noilor servicii de Securitate Na?ional?".

În anul 1988, cand din automobilul ambasadei Ungariei la Bucure?ti au fost aruncate manifeste anti-Ceau?escu, Virgil M?gureanu era vizil bucuros, î?i cura?a mizeria de sub unghii tot cu unghiile ?i zicea: „?sta-i începutul sfâr?itului", ?i repeta mereu „a?teptam semnalul". În acela?i timp, la „?tefan Gheorghiu", al?i conspiratori ?i tradatori jubilau. Nu-si mai ascundeau adev?rata fa??. De exemplu Iosif-Ioshka Boda, pro-decan la catedra de „Socialism ?tiin?ific", îi d?dea înainte cu apropourile despre Transilvania care „n-a cam apar?inut României", ca „f?r? Transilvania România s-ar cam reduce doar la Valahia" ?i c? „Basarabia ar fi o bun? moned? de schimb cu Transilvania".

În prima jum?tate a anului 1990 l-am reîntâlnit pe Iosif Boda la Cotroceni în pozi?ia de consilier preziden?ial, pare-mi-se, pe probleme de minorit??i. A încercat atunci s? m? conving? c? împreuna cu Dan Iosif ?i al?ii s? infiint?m un nou partid politic. Era nevoie de cât mai multe partide fidele Frontului (F.S.N.). Tot atunci mi-a f?cut ?i m?rturisirea c? Virgil M?gureanu îl invitase ?i pe el în conspira?ie, ca „s? cape?i ?i tu ni?el capital politic", dar Boda i-ar fi r?spuns c? el n-avea nevoie de a?a ceva pentru c? el avea „vechi state de plat? ca disident" în ce prive?te „Transilvania ?i alte chestii".

Brrrrr! Ce fauna conspira?ionista ?i anti-româneasc?! Ce s? fi c?utat eu în mijlocul acestor specimene? Numai dac? mi-ar fi luat Dumnezeu min?ile! Am ales s? fiu de partea cealalt?, unde mi-au fost ar?tate dovezi incontestabile ca Virgil M?gureanu ?i colegii lui de conspira?ie erau vartos conecta?i la K.G.B. ?i c? adev?ratul nume al lui Virgil M?gureanu era Imre Asztalos. Am f?cut aceast? alegere cu riscul oric?ror consecin?e, de atunci ca ?i de acum. M-am considerat ?i m? consider a fi român adevarat ?i nimeni n-a putut ?i nu-mi poate lua acest drept. Atunci, ca ?i acum, am ac?ionat ?i ac?ionez în consecin??. A?adar trebuie s? se ?tie, m?car acum, cum a fost. Lichidarea fizic? a Ceau?e?tilor a fost hot?rât? cu mult timp înainte de 1989, ?sta-i Adev?rul! Restul e doar consecin?a hot?rârii de atunci, din 1985, a conspiratorilor uciga?i, tr?d?tori ?i uzurpatori!
Constantin Dobre
28 Decembrie 2012
-----------------------------------------------------------------
[1] vezi Ceau?e?tii fuseser? condamna?i la moarte înainte de proces. Bizarul traseu al procurorului Dan Voinea: Iliescu-Basescu-Tismaneanu-Ponta.
[2] Ioan Velica, „Lupeni '77 – Remember".
[3] vezi PiataUniversitatii.com
[4] Dosarul "Cloaca", al agentilor sovietici de la "Stefan Gheorghiu"
[5] vezi conjuratii de pe axa Focsani-Tescani
[6] vezi coautor al unei lucrari de indoctrinare comunista tot cu Virgil Magureanu
[7] vezi la Tescani (100 km de Focsani), la o aniversara, au dat nas in nas cu Andrei Plesu chiar Ion Iliescu si Virgil Magureanu.
[8] vezi Magureanu ar fi jucat dublu
[9] http://independent-al.ro/print/eveniment/eveniment-agenti-au-fost-agenti-sunt-inc.print
[10] vezi declara?ia lui Radu Moraru ?i m?rturia lui Marius Petrescu despre cum se beau ?uici de împ?care cu scuzele de rigoare, dup? ce M?gureanu îl inund? pe Cristoiu)

footer